Sâmbătă, 18 martie 2017, Muzeul Municipal Călărași găzduiește lansarea cărții “Deportați în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească”, editată de Claudia-Florentina Dobre și Valeriu Antonovici, sub patronajul CSMI, și apărută la editura Ratio et Revelatio din Oradea. La lansarea care va avea loc la ora 12.00 vor participa, alături de editori, martori ai deportării, urmașii acestora și personalități locale.
În România comunistă, deportarea / dislocarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. Cel mai amplu şi tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951 când mai mult de 40 000 de persoane, care locuiau pe o rază de 25 de km de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste. Şvabi, bulgari, sârbi, evrei, români bănăţeni şi olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască, pornind de la zero, o nouă viaţă.
Volumul “Deportaţi în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” aduce în atenţia publicului mărturii inedite despre un fenomen mai puţin cunoscut şi celebrat în spaţiul public, deportarea persoanelor indezirabile regimului comunist. Fragmentele din interviurile de tip „istorii de viaţă” fac referire la un episod tragic al acestei forme de represiune, care a avut loc între 17 şi 24 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile negre”.
Volumul se bazează pe o serie de interviuri realizate în cadrul unui proiect mai amplu intitulat, „Memorialul deportării”, din care a rezultat filmul documentar, Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească, crearea unui website memorialuldeportarii.ro, organizarea unor dezbateri publice, diseminarea informaţiei privitoare la acest proiect şi la deportarea în Bărăgan prin intermediul unor interviuri în presa scrisă şi audio-video.
Proiectul a pornit de la dorinţa de a afla mai multe despre epopeea deportărilor din perioada comunistă. El a avut ca punct de plecare experienţa personală a Claudiei-Florentina Dobre, moştenitoare a unui patrimoniu memorial care include şi amintiri despre deportaţii din Bărăgan.
Poza unui grup de oameni în faţa unei case de chirpici, părând a aparţine unei alte epoci (fotografie reprodusă pe coperta acestei cărţi), a jucat rolul madlenei lui Proust, punctul zero al unei experienţe de cercetare (şi de viaţă, în cele din urmă), care şi-a dorit să elucideze misterul „satului nou”, „al medicului salvator” sau al „movilei neuitării”, repere memoriale care au reprezentat firul roşu al proiectului nostru. Un proiect unic, focalizat pe martorii deportării care mai trăiesc încă în satele în care au fost deportați sau în apropierea acestora, care au ales să rămână în locurile durerii, dar şi ale bucuriei.
BIROUL DE PRESĂ
25 februarie. 
