Tratamentele de combatere a căpuşelor şi ţânţarilor, reprogramate pentru perioada 27 iunie – 1 iulie

Tratamentele de combatere a căpuşelor şi ţânţarilor, reprogramate pentru perioada 27 iunie – 1 iulie

Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, vă informăm că tratamentele de combatere a căpușelor și țânțarilor (larve și adulți), atât avio, cât și terestru, pe raza municipiului Călărași (zone verzi, mlăștinoase, inundate, lucii de apă, locuri de joacă, parcuri etc) se vor reprograma pentru perioada 27.06.2020-01.07.2020.

Tratamentul avio se va efectua în intervalul orar 06.00-11.00, iar cel terestru în intervalul orar 22.00-04.00, în funcție de condițiile meteorologice fiind posibilă prelungirea perioadei (fapt ce va fi comunicat ulterior).

Substanțele active ale produselor utilizate sunt: cipermetrin, tetrametrin, pyperonil, butoxid, deltametrin și s-metropren, acestea fiind omologate de Comisia Națională pentru Produse Biocide.

Precizăm că tratamentele se vor desfășura în condiții corespunzătoare, pe raza municipiului Călărași, respectând prevederile legale de protecție a mediului, a sănătății și securității populației.

 

 

P. Ţone: Am cerut pe un ton foarte ferm tuturor celor care au participat la discuţie să avem mare grijă de aceşti oameni

P. Ţone: Am cerut pe un ton foarte ferm tuturor celor care au participat la discuţie să avem mare grijă de aceşti oameni

Primarul Olteniţei, Petre Ţone, a trecut în revistă o parte din problemele existente la nivelul spitalului municipal referindu-se cu precădere la cele 17 persoane, din care 3 asistente, din cadrul Centrului de copii cu probleme speciale, confirmate pozitiv.

Domnule primar, din nou faţă în faţă, într-o altă stare de alertă. Pentru început, aş vrea să ne spuneţi care mai e situaţia la Spitalul municipal.

De ce mi-a fost frică, n-am scăpat. De vinerea trecută la Centrul de copii cu probleme speciale au fost depistaţi 14 copii şi 3 asistente cu coronavirus. Vineri, sâmbătă i-am preluat însă avem probleme foarte mari. Din cei 14 doar 3 sunt minori, restul majori, toţi cu probleme psihice. A trebuit să facem toate diligenţele şi până la urmă am reuşit, printr-o adresă emisă de către DSP care ne-a permis să luăm de la acest centru asistente medicale care aveau grijă de copii. Într-adevăr, ei au nevoi speciale. Ei îi recunosc pe cei care i-au crescut, i-au educat, le-au administrat medicamentele. Până ieri (n.r. marţi) reuşisem ca 5 persoane de acolo să fie prezente în spital prin rotaţie. Noi le punem la dispoziţie tot echipamentul. Până la urmă vor fi 8 persoane care vor lucra în schimburi, timp de 24 de ore ca să-i avem pe copii supravegheaţi. Ieri am avut o întâlnire foarte importantă cu directoarea adjunctă, doamna Arbagic, de la Protecţia Copilului, cu un reprezentant al Consiliului Judeţean şi cu doamna Smochină pe care am rechemat-o din concediu medical ca să se ocupe de problemele existente la nivelul spitalului. Sperăm din toată inima să depăşim acest impas pentru că vă spuneam ceva mai devreme, 4 persoane au un comportamant agresiv. Stăm cu teama să nu nu agreseze pe cineva din personalul medical.

Am cerut pe un ton foarte ferm tuturor celor care au participat la discuţie să avem mare grijă de aceşti oameni poate mai mult decât cei normali. Aceste persoane au probleme pe care nu le doresc nici celor mai aprigi duşmani ai mei. Au nevoie de îngrijire dar şi de toată atenţia noastră. Deocamdată, aşa stau lucrurile la spital.

Bineînţeles, mai avem o problemă. Domnul Cocoşilă cred că a prins gustul de a face reclamaţii la toate forurile posibile şi imposibile uitând că timp de 12, 14 zile a fost şi el directorul spitalului. Şi ştie foarte bine situaţia. Dar asta nu înseamnă că n-am văzut şi că n-am analizat ce-mi spune doctorul Cocoşilă. El reclamă modul în care s-au dat acele sporuri pe care le-a promis dl preşedinte Iohannis. Aşa zisul spor Covid. S-a acordat unui număr de 60 de persoane în Spitalul Olteniţa. După părerea mea e o greşeală foarte mare pentru că până vineri noi n-am avut niciun bolnav COVID pe care să-l îngrijim în Spitalul Olteniţa. Iar acea listă a fost făcută, pot să vă spun la prima vedere, pe ochi frumoşi.

Cine a întocmit-o?

Doamna director medical care în această perioadă are Decizia de a îndeplini atribuţiile managerului. E normal, e în fişa postului. Normal c-am cerut o anchetă internă, nu ne trebuie balamuc. Am auzut azi că pe listă s-ar afla şi o persoană din farmacia spitalului care, să ne ierte Dumnezeu!, n-are nicio legătură cu bolnavii COVD. Vom vedea! Dar nu e în regulă. După ce ne-am confruntat cu atâtea probleme la spital, se mai naşte una de genul ăsta care discriminează personalul. Adică, unii au încasat acel spor, alţii nu. După părerea mea, ori luau toţi, ori nici unul. Urmează ca doamna Smochină să facă lumină şi în această chestiune.

Cred că ce a făcut această doamnă Josephine Albeanu nu este corect. E o încălcare dură a regulamentelor din spitalul Olteniţa. Cred că problema va trebui pusă în discuţie în Consiliul de Administraţie şi luate măsurile legale. M-am săturat să tot aud că face aia, că face ailalta şi nu mă refer doar la dumneaei. Mă refer în general iar măsuri nu se iau deloc. Şi atunci apare şi revolta unor doctori, cum e cazul doctorului Cocoşilă care spune „Dar eu, de ce nu?” Că până la urmă fiind director, a fost direct implicat în tot ce a avut de făcut. Doar că nu ne place că e reclamagiu? Asta-i altă problemă!

Doamna a făcut lista după ce a plecat din funcţie dl Cocoşilă?

Da, după ce a plecat. A făcut-o acum în perioada asta când doamna Smochină se află înconcediu medical.

Persoanele au încasat banii?

Aşa am înţeles, că i-au încasat. Pe o periodă de 2 luni.

B. Gingaşu: Disperarea oamenilor din Mânăstirea este fără margini

B. Gingaşu: Disperarea oamenilor din Mânăstirea este fără margini

Ploaia căzută vineri în judeţul Călăraşi a transformat şi comuna Mânăstirea într-o baltă imensă. Oamenii au avut de suferit. Deşi în urmă cu vreo 30 de ani, comuna ar trebuit să devină oraş, Mânăstirea suferă în continuare, fiind departe de comunităţile care au trecut parcă într-o altă epocă. “Disperarea oamenilor din Mânăstirea este fără margini, după ce apa le-a năvălit în curți, case și în magazine. Chiar și intersecția din fața Primăriei este într-o… mare baltă. Poți trece dar cu barca. Dovadă sunt imaginile.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, consilierul local, Bogdan Gingaşu, cel care a declarat că intenţionează să candideze în vară pentru funcţie de primar al localităţii Mânăstirea.

Ploaia căzută a generat şi disperarea cetăţenilor pentru că sistemul de canalizare nu e o prioritate pentru actualul primar, dispus să treacă într-o altă familie politică ostilă partidului pe care-l reprezintă acum, doar de “dragul” de a-şi conserva “privilegiile”. “Este inadmisibil ca după o scurtă ploaie de vară acest lucru să se întâmple. Şi se tot întâmplă de mulți ani de zile deoarece sistemul de canalizare se pare că nu este o prioritate pentru primarul comunei. Prioritățile lui sunt altele: amenajarea propriei  case, statuetele pompoase, fântânile arteziene din curtea acestuia şi asociația agricolă.“ a mai adăugat Gingaşu.

În opinia sa, priorităţile lui Marian Iancu sunt altele decât cele “reclamate” de locuitorii comunei. “De comună și nevoile, el a uitat de mult. Mai nou, se folosesc bani din buzunarul cetățenilor pentru crearea unui nou sistem de iluminat. Oare ce-și dorește primarul să lumineze? Poate noroaiele, gropile şi bălțile pentru că nu s-a mai asfaltat o stradă de pe vremea fostului primar Mocanu.

Haideți să-l trimitem acasă pe acest primar incompetent, funcţia pe care o deţine e o "căciulă prea mare" pentru el. Oamenii nu mai sunt naivi, au început să simtă pe propria lor piele incompetența primarului, un personaj care a dovedit în dese rânduri că este doar pentru el, pentru comună nu a fost și nici nu va fi vreodată. S-a văzut acest lucru în toți cei 12 ani de când ocupă poziţiile de primar si respective de viceprimar. Oamenii nu mai suportă. Au suportat destul!” a conchis Bogdan Gingaşu.

ploaiemanastirea2

ploaiemanastirea3

P. Ţone: Deocamdată, controlând la sânge toate cheltuielile de funcţionare, ne menţinem pe linia de plutire

P. Ţone: Deocamdată, controlând la sânge toate cheltuielile de funcţionare, ne menţinem pe linia de plutire

Primarul Olteniţei, Petre Ţone susţine că fondurile de care dispune Primăria încep să devină o problemă subliniind că din cauza pandemiei cotele din impozitul pe venit, respectiv TVA se înscriu pe o curbă descendentă.

Domnule primar, cum staţi cu finanţele la Primărie?                     

Finanţele de la Primărie sunt o mare problemă. V-aduc aminte că vă spuneam acum câţiva ani că în ziua în care nu voi mai avea bani de salarii, plec acasă. Deocamdată, cum - necum, controlând la sânge toate cheltuielile de funcţionare, ne menţinem pe linia de plutire. De exemplu, astăzi când vorbesc cu dvs., pot garanta 100% că şi luna viitoare vom avea salariile asigurate. Dar în dinamică, nu ştiu ce să vă spun pentru că văd că acele cote care vin din impozitul pe venit scad şi au scăzut destul de alarmant, cotele din TVA se menţin undeva dar tot cu tentă descrescătoare. Până la urmă, aceste surse de venit sunt cele mai importante ale unei primării. În anii precedenţi, am mai avut terenuri neroditoare, terenuri nu ştiu de care, şi-au cumpărat oamenii locurile pe care le-am permis să-şi facă case. Văd că aceste surse nu le avem astăzi. Dar va trebuie să fim foarte atenţi, să dăm oamenilor salariile.

Nu-mi place deloc această campanie care se duce la nivel naţional împotriva administraţiei publice. Aş vrea să văd pe un politician care tot spune că sunt salarii mari în administraţia publică locală, să-i arăt statele şi să-mi spună dacă o absolventă de facultate, de la ASE, la zi, care ia 3.500 lei bani în mână, este chiar atât de mare cum insinuează dumnealor. Pentru că nu este. Directoarea economică de aici din Primărie ce semnează toate statele de plată, zilnic toate ordinele de plată, şi uneori vorbim de miliarde de lei vechi pe zi, are leafa cât o asistentă medicală. Dacă aşa ceva este normal... O să-mi spuneţi că asistenta medicală este tot bugetară. E adevărat, dar acea lege mult hulită de către actualii guvernanţi ne-au ţinut doctorii în ţară. Fără efectele acelei Legi 153, oare puteam să punem stavilă acestui COVID 19? Eu mă-ndoiesc. Nu înţeleg de ce se bate moneda pe chestia asta.  Aud oameni care sun formatori de opinie, gen. dl. Chiriac, care tot vorbeşte de sporuri, de bonificaţii. Vreau să-i spun că în administraţia publică locală nu există nici un spor, nici o bonificaţie, nimic. Singurele lucruri pe care le iau aceşti salariaţi sunt voucher-ele de vacanţă şi norma de hrană, ambele fiind obligatorii prin lege.

Mie nu mi se par salariile foarte mari.

Aţi fost „blagosloviţi”, să zic aşa, cu o ploaie ceva mai puternică zilele astea. În principiu n-au fost probleme majore însă am văzut că circula pe internet un filmuleţ în care într-o zonă a oraşului, un concetăţean de-al dvs., puţin mai haios, şi-a scos caiacul plimbându-se în băltoacă. Ce ne spuneţi?

Vă spun ce-am spus şi la B1Tv. Eu sunt extraordinar de mulţumit de felul cum oamenii mei s-au mişcat. Sunt extraordinar de mulţumit de Ecoaqua, filiala Olteniţa şi sunt mulţumit şi de pompierii din mun. Olteniţa. În jumătate de oră, după ce a stat ploaia, în Olteniţa nu se mai cunoştea decât în 2-3 locuri că a plouat!

A mers canalizarea. Din momentul în care s-au pornit toate pompele, într-adevăr totul a funcţionat impecabil. Despre ce mă întrebaţi punctual, vă spun ca şi celor de la B1Tv, că sunt unii tineri exhibiţionişti. Eu m-am mirat că nu era unul care să dea şi la undiţă. Cei care au trimis acele filmuleţe au uitat un lucru esenţial. Respectiva locaţie e proprietate privată! Fiind şi privată, tot îi ajutam să îndepărteze apa. Dar ne tot rugăm de ei, de câţiva ani buni, să supraînalţe acolo. Ei sunt vecini gard în gard cu Lidl. Acum 5 ani, celor de la Lidl le-a intrat la 60 de cm apa în magazin, având aceeaşi problemă. Dar ce-au făcut cei de la Lidl? Au înălţat terenul, au dărâmat magazinul, au făcut un alt magazin pe un aliniament mai înalt, iar în timpul ploii şi alaltăieri şi răs-alaltăieri betonul nu era ud, ploaia fiind normală.

Astăzi mi s-a comunicat că acel tânăr care se plimba cu caiacul şi făcea, chipurile, caterinca aia, ar fi, vă spun nu e ceva oficial, salariatul dlui Milescu. Nici măcar nu-i ştiu numele, nu mă interesează numele lui, e dreptul lui să facă lucrul ăsta pe o proprietate privată. Eu am să discut cu respectivul proprietar, dacă doreşte putem să-i lăsăm apa acolo cât vrea Dumnezeu ca să poată închiria locaţia astfel încât oamenii să se plimbe, cu caiacul. Poate asta vrea, habar n-am!

Mai avem 2-3 locaţii în oraş unde avem 4-5 case care sunt mult mai jos decât strada dar se intervine cu pompele şi de către Ecoaqua şi de către pompieri, îi ajutăm pe oameni. Şi avem o stradă, e vorba de Aurel Vlaicu. Acolo sunt nişte probleme mai complicate pentru că vine către ea această stradă care e situată foarte aproape la marginea B-dului 1 Decembrie. E drumul care merge spre Bucureşti. Acolo sunt 6-700 de m iar terenul e în pantă, cum a fost construit oraşul cândva, şi toată apa vuieşte către 1 Decembrie. Găseşte loc şi refulează către această stradă. Eu le-am promis acestor oameni că la anul 100% o voi asfalta dar nu înainte de a lua de la Ecoaqua un punct de vedere în legătură cu canalizarea, că poate e nevoie să schimbăm canalizarea, în sensul s-o facem de o dimensiune mai mare. Cu toate că eu cred că indiferent ce dimensiuni ar avea canalizarea, nu va putea să preia apa când vine potopul şi atunci se va duce în curţile oamenilor care sunt situate mult mai jos. Am să le fac oamenilor recomandarea să–şi înalţe terenurile. Nu avem, cred eu, eficienţă dacă doar asfaltăm. Apa tot va ajunge în curţile lor. Dar trebuie să-i ajutăm, să dialogăm cu ei, cu toţi de pe strada respectivă. În primăvară, cum am spus, le voi asfalta 100% acea stradă, dar repet, în urma unor discuţii cu specialiştii.

Domnule primar, aş vrea să vă mai întreb, curăţenia în oraş e asigurată de o firmă privată, nu?

E un alt punct extrem de nevralgic al oraşului. În 2006, 2007, 2008 parcă, Olteniţa a achiesat la constituirea ADI Ecomanagement Salubris. Această asociaţie a scos la licitaţie pentru tot judeţul operatorul. Şi a împărţit pe 4 zone licitaţia. Eu în 2015, văzând caietele de sarcini, am încercat să scot din această asociaţie municipiul Olteniţa. Am iniţiat o Hotărâre de Consiliu Local, le-am comunicat şi dumnealor. Am fost chemat până la ministrul fondurilor europene şi al mediului şi am fost ameninţat în toate felurile că din cauza mea se va activa clauza de infringement. Că pun eu beţe-n roate acelui proiect. Bineînţeles că am adus asta la cunoştinţă consilierilor, ne-am consultat cu toţii.

Am reuşit să schimb 2 puncte care nu-mi conveneau deloc. Una dintre ele era acea taxă şi am reuşit să obţinem un tarif. Care-i diferenţa? Dacă mergi pe taxă, conform caietului de sarcini făcut de domnii de la Călăraşi, operatorul îţi ia de la INS numărul populaţiei. Olteniţa are peste 29 de mii la INS. În realitate n-avem 29 de mii. Când am avut noi Ecosalul, n-am avut niciodată mai mult de 18 mii de contracte individuale? De ce aşa? Pentru că sunt foarte mulţi plecaţi în afară. Eu am dat exemplul cu fiica mea care-i plecată de 17 ani în Anglia dar figurează la mine acasă. Şi în situaţia mea sunt mulţi. Unii au părinţii la ţară. Figurează la el. Copilul e student la Bucureşti, figurează aici.

Eu când m-am interesat, mi s-a spus de către lucrătorii de la ANAF că dacă plăteşti o sumă, e obligatoriu în oglindă să ai de unde încasa banii ăia. Păi dacă plătim pentru 28 de mii iar noi încasăm de la 18 mii, cine susţine diferenţa? E caz penal. Mi s-a spus: „Tu plăteşti servicii care nu ţi se fac?”. Am obţinut atunci lucrul ăsta. Din păcate, toate licitaţiile s-au făcut la Călăraşi, s-au licitat anumite preţuri. Prin creşteri succesive, acum s-a depăşit dublul la ce s-a negociat atunci cu toate că marja nu putea să le permită aşa ceva şi avem, astfel, probleme. Am auzit că foarte multe comune sunt în litigiu, se judecă.

Pe noi ne-au dat în judecată că nu sunt de acord să măresc preţul. Nu pot fi de acord cu o majorare haotică a preţului! Operatorul ameninţă pe cei de la Ecomanagement Salubris cu procese. În sfârşit, nu e o situaţie plăcută.

Dar cine ridică acum gunoiul? Iridex-ul?

Da. Dar numai pe cel menajer. Eu am menţinut Ecosalul pentru că Iridex-ul n-a scos niciodată la licitaţie măturatul trotuarelor, că mai exista şi un altfel de gunoi. El nu ridică vegetalele. Eu mă ocup că n-am încotro. Degeaba-i ameninţi pe cetăţeni să nu mai scoată în stradă. Îl scoate-n stradă, ce-i faci?

Am văzut o ştire despre Walter Tosto. Am senzaţia că se intenţionează demararea activităţii.

Ei lucrează, au început recrutarea de personal şi spre marea mea bucurie mai vor să facă o hală pe acel teren. Asta înseamnă bani mai mulţi pentru Primărie. Dacă în câteva săptămâni semnăm autorizaţia de construire, vă daţi seama că vine o sumă destul de importantă. Plus locurile de muncă. Ce mă deranjează extraordinar? Din cauza pandemiei n-au putut să înceapă cei cu uleiurile uzate. Ei au plătit autorizaţia 7,5 mld. lei vechi. Plus că plătesc 3 mld. pe an concesiunea terenului. Sunt sume mari pe care le-au plătit şi asta-mi arată mie că vor să facă treabă. Din cauza pandemiei n-au putut lucra.               

L. Orban: Se vede limpede că majorarea pensiilor cu 40% este o majorare care nu poate fi susţinută financiar

L. Orban: Se vede limpede că majorarea pensiilor cu 40% este o majorare care nu poate fi susţinută financiar

Premierul Ludovic Orban a declarat, duminică seara, că pensiile vor fi majorate astfel încât să poată fi plătite, arătând că o creştere cu 40% a acestora nu poate fi susţinută financiar.

"Procentul cu care vor creşte pensiile nu poate fi deocamdată anunţat public. Ministrul Finanţelor a avansat un procent de 10%. El deţine cele mai bune date în momentul de faţă. E ca într-o companie, dar dacă scad veniturile nu poţi să măreşti salariile. În acest moment, încasările la bugetul de stat, la bugetul de pensii au scăzut semnificativ, în ciuda eforturilor şi a strădaniei pe care le-am făcut. Nu mai sunt aceleaşi condiţii care erau în condiţiile în care am fi avut o creştere economică de 4,5 - 5%. Este posibil ca anul acesta să nu avem creştere economică, dimpotrivă să avem o scădere economică. O creştere economică negativă, cum zic economiştii. În condiţiile astea, nu poţi să îţi baţi joc de oameni şi să le promiţi lucruri pe care nu le poţi realiza. Noi vom creşte pensiile. Le vom creşte pe baza unei analize foarte serioase. Conform legii responsabilităţii fiscal-bugetare, Ministerul Finanţelor pregăteşte raportul privind starea bugetară şi economică. De asemenea, vom realiza propriile prognoze economice pe următorii ani şi vom consulta toate prognozele economice făcute la nivel european, de Banca Mondială, de toate entităţile care au capacitatea şi vom lua decizia de a creşte pensiile. Le vom creşte astfel încât să putem să le plătim, fără să tipărim bani", a precizat Orban, într-o emisiune la România TV.

Premierul a susţinut că o creştere cu 40% ar fi fost foarte greu de făcut, chiar în condiţiile în care România ar fi fost într-o situaţie economică favorabilă.

"Suntem într-o criză economică ce a afectat atât veniturile la bugetul de pensii, cât şi veniturile bugetului de stat. Se vede limpede că majorarea cu 40% este o majorare care nu poate fi susţinută financiar, pentru că ea generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar al României, riscând să afecteze capacitatea României de a putea face faţă tuturor plăţilor", a subliniat Orban.

Prim-ministrul a vorbit şi despre dublarea alocaţiilor copiilor.

"Vom căuta o soluţie. Nu ne putem permite dublarea alocaţiilor. Este a doua dublare care este făcută după dublarea care a existat în martie, în dezbaterea bugetului, în 2019. Vom da o garanţie privind dublarea alocaţiilor, dar va trebui să gândim un calendar de creştere a alocaţiilor", a adăugat Ludovic Orban.

Sursa www.agerpres.ro

Datoria guvernamentală s-a situat, la finele lunii aprilie, la 35,9% din PIB

Datoria guvernamentală s-a situat, la finele lunii aprilie, la 35,9% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) totaliza, la finele lunii aprilie 2020, 405,135 miliarde de lei, respectiv 35,9% din PIB, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor Publice.

Din aceasta, suma de 18,98 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt şi restul pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 336,667 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 389,78 miliarde de lei, din care 370,809 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (189,53 miliarde de lei) şi euro (167,9 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,35 miliarde de lei, din care 15,33 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice era de 191,336 miliarde de lei, din care 186,9 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,42 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (191,188 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.