Consiliul Concurenței recomandă firmelor care au spații închiriate în centrele comerciale să-și negocieze independent condițiile contractuale cu proprietarii/administratorii centrelor. Coordonarea comportamentului pe piață sau a prețurilor poate fi sancţionată din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale și europene.

Cu toate acestea, firmele mici care au fost afectate de criza generată de pandemia de coronavirus pot apela la un mediator, la asociație sau la un alt terț pentru a le reprezenta interesele în relația cu proprietarii/administratorii centrelor comerciale, dar trebuie să respecte regulile de concurență.

”Companiile mici care au fost închise și care au înregistrat pierderi în această perioadă, pot fi reprezentate de un intermediar, astfel încât concurenții să nu facă schimb de informații sensibile, cum sunt prețurile, politica comercială etc. În același timp, recomandăm firmelor să ne consulte cu privire la compatibilitatea inițiativelor lor cu legislația în domeniul concurenței” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Consiliului Concurenței face aceste precizări în contextul în care mai multe companii au anunțat că nu își vor redeschide magazinele din centrele comerciale care au continuat să solicite plata integrală a chiriei pentru ultimele luni, în condiţiile în care activitatea retailerilor a fost oprită.

Companiile pot contacta Autoritatea de Concurență la adresa presedinte@consiliulconcurenței.ro.

Primăria Municipiului Călărași, prin Direcția Programe și Dezvoltare Locală, implementează, începând cu 18 mai 2020, proiectul „Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri simplificate pentru cetățeni la nivelul administrației publice a Municipiului Călărași”, Cod SIPOCA 816 / Cod MySMIS2014 135232.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, Axa prioritară 2: „Administrație și sistem judiciar accesibile și transparente”, Obiectivul specific 2.1: „Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP”, și are o valoare de 3.046.760,00 lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă de 2.985.824,80 lei și cofinanțarea eligibilă a beneficiarului de 60.935,20 lei.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă introducerea de noi sisteme și standarde comune în Primăria Municipiului Călărași ce optimizează procesele către beneficiari. Obiectivul general al proiectului va conduce la consolidarea capacității de planificare strategică pe termen lung și fundamentarea deciziilor.

Rezultate previzionate:

▪️identificarea, analiza și fundamentarea zonei urbane funcționale a municipiului Călărași;

▪️Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, document de planificare strategică și fundamentare a procesului decizional din administraţia publică locală;

▪️Elaborarea documentului de planificare strategică a dezvoltării urbane durabile ”Plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) al zonei urbane funcționale a municipiului Călărași ";

▪️Elaborarea Strategiei de Smart City a Municipiului Călărași;

▪️Sistem informatic de Smart City implementat;

▪️Dezvoltarea cunoștințelor și abilităților personalului.

Durata proiectului se întinde pe o perioadă de 24 luni.

Sursa Facebook Primăria Municipiului Călăraşi

19 proprietari de mașini abandonate pe domeniul public, identificați și somați de administrația locală, în ultimele luni. Şapte mașini au fost deja ridicate.

Pe lângă cele 19 mașini abandonate pentru care s-au emis somații, mai avem în monitorizare încă 15. Menționăm că în ultimii cinci ani, în urma somațiilor au fost ridicate de pe domeniul public al municipiului Călărași aproximativ 120 de autovehicule abandonate.

Facem apel la călărășeni care dețin astfel de autovehicule să le depoziteze pe proprietățile private și nu pe domeniul public.

sursa Facebook Primăria Municipiului Călăraşi

Primăria Municipiului Călărași face cunoscut faptul că pe platforma ghiseul.ro, și persoanele juridice, pe lângă cele fizice, își pot achita online taxele și impozitele locale.

Pentru acest lucru, persoanele juridice sunt rugate să trimită pe mail-ul instituției noastre, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., o solicitare, prin reprezentantul legal, pentru obținerea unui cont pe ghiseul.ro.

Sistemul Național Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar (SNEP)* permite plata online prin site-ul www.ghiseul.ro, operat de catre Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale, a obligațiilor fiscale locale existente. Site-ul este securizat la înalte standarde privind tranzacționarea pe baza de carduri bancare.

Reamintim faptul că până pe 30 iunie 2020, contribuabilii, persoane fizice și juridice, pot beneficia de o bonificație de 10% pentru plata taxelor și impozitelor locale.

BIROUL DE PRESĂ

Potrivit prevederilor art.92 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură fiscală, contribuabilii/plătitorii care nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege sunt declarați inactivi fiscal și le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității fiscale.  Unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, potrivit legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului și al reprezentanților legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-si îndeplinească toate obligațiile declarative prevăzute de lege și să nu înregistreze obligații fiscale restante.

 Prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 934/2020 s-a stabilit că, pentru declarațiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgență, notificările de nedepunere a declarațiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență.    

Menționăm că, după expirarea termenului legal de depunere a declarațiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiția pentru declararea inactivității fiscale potrivit art.92 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

În aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declarațiilor fiscale. De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condițiile pentru a fi declarați inactivi fiscal, organele fiscale emit și comunică și notificările privind privind îndeplinirea condițiilor privind declararea ca inactiv.

Menționăm că, potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligația depunerii declarațiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligatie se menține și dacă a fost efectuată plata obligației fiscale respective, precum și în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligația declarativă prevăzută de lege.

În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care își suspendă activitatea și înregistrează mențiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerțului sau la entitatea care i-a autorizat, pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor și taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligația depunerii declarațiilor fiscale.

Totodată, contribuabilii care nu desfășoară activitate și nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligația depunerii declarației fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligația fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

Serviciul Comunicare, Relații Publice și Mass Media

15 iunie 2020 reprezintă ultima zi a stării de alertă instituite pe teritoriul României, începând cu 15 mai. În timpul celor două stări de urgenţă succesive (16 martie-14 aprilie şi 15 aprilie-14 mai), au fost impuse o serie de restricţii şi limitări de drepturi, între care: limitarea circulaţiei persoanelor, suspendarea călătoriilor în străinătate, închiderea unităţilor de învăţământ, a mall-urilor, a restaurantelor, a hotelurilor, a instituţiilor de cultură, a bisericilor etc. Odată cu trecerea la starea de alertă, începând cu 15 mai, o serie de restricţii au fost ridicate, gradual, din două în două săptămâni, în funcţie de evoluţia epidemiologică.

Având în vedere expirarea actualei stări de alertă, la 15 iunie 2020, premierul Ludovic Orban a anunţat, la 11 iunie, că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, în următoarea şedinţă, prelungirea stării de alertă după data de 16 iunie. "Hotărârea de Guvern va fi publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de 16 iunie (...) Starea de alertă e indispensabilă pentru a putea menţine în vigoare toate reglementările care sunt necesare pentru a garanta protecţia sănătăţii şi vieţii cetăţenilor", a explicat Ludovic Orban în cadrul şedinţei de guvern din 11 iunie 2020.

În acelaşi timp, la 11 iunie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat Hotărârea nr. 28 privind propunerea unor măsuri de relaxare necesare în contextul epidemiologic actual, aplicabile începând cu data de 15 iunie, în baza căreia va fi adoptată şi o nouă hotărâre de guvern de modificare a stării de alertă.

Principalele măsuri de relaxare aplicate începând cu 15 mai 2020 au fost, conform Hotărârii de Guvern (HG) nr. 394 din 18 mai 2020 privind declararea stării de alertă şi Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea COVID-19: deschiderea saloanelor cosmetice, a cabinetelor stomatologice şi a muzeelor; deschiderea hotelurilor; deschiderea parţială a comerţului; deschiderea magazinelor care au intrare din stradă; permiterea circulaţiei persoanelor în interiorul localităţilor fără declaraţie pe proprie răspundere; deplasările în afara localităţii doar pentru o categorie de motive considerate întemeiate; deschiderea parcurilor etc.

A doua etapă de eliminare a restricţiilor din 1 iunie 2020 a cuprins o serie de măsuri de relaxare precum: desfăşurarea competiţiilor sportive în aer liber, fără spectatori; desfăşurarea spectacolelor şi a concertelor în aer liber; ridicarea restricţiilor privind circulaţia persoanelor în afara localităţii; reluarea transportului feroviar şi rutier internaţional; deschiderea teraselor în aer liber; permiterea accesului pe plajă, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară etc. (HG nr. 434 din 28 mai 2020 şi de Hotărârea nr. 26 a CNSU din 28 mai 2020).

A treia etapă de relaxare, anunţată a se aplica începând cu 15 iunie 2020 cuprinde, printre altele, măsuri de relaxare precum: redeschiderea mall-urilor (cu excepţia restaurantelor, a locurilor de joacă şi a cinematografele din interiorul acestor complexuri); posibilitatea deschiderii creşelor, a grădiniţelor şi a instituţiilor tip after-school pe perioada vacanţei de vară; reluarea activităţii de tratament balnear; redeschiderea sălilor de sport/fitness, a operatorilor de jocuri de noroc; redeschiderea piscinelor exterioare etc. Obligativitatea purtării măştilor de protecţie în spaţii închise şi obligaţia instituţiilor şi a operatorilor economici de a asigura, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, a triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor sunt o parte dintre restricţiile care se menţin şi după 15 iunie.

Măsuri de relaxare aplicate începând cu 15 iunie (Hotărârea CNSU nr. 28 din 11 iunie 2020)

Hotărârea nr. 28 din 11 iunie 2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind propunerea unor măsuri de relaxare necesare în contextul epidemiologic actual, aplicabile începând cu data de 15 iunie prevede, printre altele, măsuri de relaxare precum:

* exceptarea de la măsura carantinării/izolării a persoanelor sosite din ţările stabilite în baza unei analize efectuate de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate prin hotărâre a CNSU (acolo unde coeficientul de răspândire a noului coronavirus este sub 5)

* exceptarea de la intrarea în carantină/izolare în România a persoanelor care au plecat din România pentru o perioadă mai scurtă de 14 zile în altă ţară exceptată de la măsura carantinării/izolării

* exceptarea de la măsura izolării/carantinării a persoanelor care intră în România pentru prestarea de activităţi medicale

* creşterea la 6 a numărului de persoane care nu locuiesc împreună şi care pot participa la activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeţii, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber

* creşterea la 20 a numărului de participanţi la evenimente private în spaţii închise şi la 50 a numărului de persoane care pot participa la evenimente private din spaţii deschise

* creşterea la 6 a numărului de persoane care nu aparţin aceleiaşi familii şi pot circula ori forma grupuri pietonale

* posibilitatea reluării zborurilor către şi din ţările pentru care persoanele care sosesc în România sunt exceptate de la măsura de carantină/izolare, în condiţiile stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate de CNSU

* reluarea activităţilor de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici (mall-uri), cu excepţia restaurantelor, a cafenelelor, a locurilor de joacă, a sălilor de jocuri şi a cinematografelor

* reluarea activităţii operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness

* reluarea activităţii operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear

* permiterea desfăşurării activităţilor în creşe, grădiniţe şi after-school în perioada vacanţei de vară.

Toate aceste măsuri de relaxare se aplică, potrivit Hotărârii CNSU, cu obligaţia respectării normelor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al miniştrilor de resort, în funcţie de obiectul de reglementare.

Măsuri de restricţie menţinute după 15 iunie 2020, prevăzute de HG 394/2020 şi Legea 55/2020

Celelalte măsuri de restricţie, prevăzute de HG nr. 394 din 18 mai 2020 privind declararea stării de alertă şi de Legea 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care nu au făcut obiectul relaxării, se menţin şi după data de 15 iunie 2020.

Astfel, se menţine obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, în spaţiile comerciale, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă (art. 1 din Anexa nr. 2 a HG 394/2020).

Se menţine obligaţia instituţiilor şi a operatorilor economici de a asigura, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, a triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor. (art. 9, alin. 3 din Anexa nr. 3 a HG 394/2020).

Se menţine suspendarea consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor (art. 6, alin. 1, Anexa 3 din HG 394/2020).

Alte prevederi menţinute prin Legea 55/2020 şi HG 394/2020

În perioada stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia (art. 17 din Legea 55/2020).

Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat (art. 18 din Legea 55/2020).

Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, ai centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii (art. 19 din Legea 55/2020).