Primăria Municipiului Călărași a semnat contractul de servicii de elaborare a documentației tehnico-economice și execuția de lucrări, în cadrul proiectului ”Reabilitarea termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu Călărași”, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1, Operaţiunea B – Clădiri publice.

Contractul are o valoare de 3.255.206,77 lei fără TVA și are o durată de 62 de luni: 2 luni pentru proiectare, 24 luni pentru execuție lucrări și 36 luni garanția lucrărilor.

În cadrul proiectului, principala activitate constă în executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii principale a Liceului Teoretic Mihai Eminescu, clădire ce are o suprafață construită desfășurată de 3260,74 mp. Îmbunătățirea eficienței termice a clădirii și trecerea acesteia de la un nivel scăzut de eficiență energetică la nivelul ‘nZEB’ se realizează prin trei măsuri de intervenție și anume:

-reabilitarea termică a anvelopei clădirii și instalațiilor din subsolul acesteia

-asigurarea  sălilor de lucru ”curate” și spațiilor îndelung aglomerate cu sisteme de  de ventilare cu aer proaspăt tratat prin recuperarea căldurii aerului viciat evacuate

-realizarea unei centrale termice geo-solare care să folosească minimum 75% energie regenerabilă

BIROUL DE PRESĂ

Potrivit datelor prezentate de Comitetul Judeţean pentru situaţii de Urgenţă, la nivelul judeţului Călăraşi, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 2 noi cazuri de persoane infectate cu COVID-19 (în total 63 de la declanşarea pandemiei) dar şi 4 cazuri de persoane vindecate şi externate, astfel că numărul total al acestora a ajuns la 51 de la 47!

În ultimele 7 zile au fost confirmate doar 4 cazuri de persoane infectate şi 8, de persoane vindecate şi externate.

Jud. Călăraşi / Evoluţia persoanelor confirmate cu COVID / Persoanelor vindecate, în perioada 4-11 mai

Luni, 11 mai: au fost confirmate 63 de persoane cu COVID-19, iar 51 persoane au fost vindecate și externate / 3 persoane decedate

Duminică, 10 mai: au fost confirmate 61 de persoane cu COVID-19, iar 47 persoane au fost vindecate și externate / 3 persoane decedate

Sâmbătă, 9 mai: au fost confirmate 61 de persoane cu COVID-19, iar 46 persoane au fost vindecate și externate / 3 persoane decedate

Vineri, 8 mai: au fost confirmate 62 de persoane cu COVID-19, iar 46 persoane au fost vindecate și externate / 3 persoane decedate

Joi, 7 mai: au fost confirmate 61 de persoane cu COVID-19, iar 46 persoane au fost vindecate și externate / 2 persoane decedate

Miercuri, 6 mai: au fost confirmate 62 de persoane cu COVID-19, iar 46 persoane au fost vindecate și externate / 2 persoane decedate

Marţi, 5 mai: au fost confirmate 61 de persoane cu COVID-19, iar 44 persoane au fost vindecate și externate / 2 persoane decedate

Luni, 4 mai: au fost confirmate 59 de persoane cu COVID-19, iar 43 persoane au fost vindecate și externate / 2 persoane decedate

COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ CĂLĂRAȘI

INFORMARE DE PRESĂ / 11.05.2020, ora 14.00

▪️În contextul informării privind situația generată de răspândirea virusului COVID-19, la nivelul județului Călărași, în data de 11.05.2020, ora 14.00, sunt:

- 177 de persoane în carantină instituționalizată;

- 343 de persoane în autoizolare la domiciliu, aflate sub monitorizare;

- 63 de persoane confirmate, dintre care 51 au fost declarate vindecate și 3 persoane au decedat.

În ultimele 24 de ore, 9 persoane au ieșit din carantină, iar 54 de persoane au terminat perioada de izolare de 14 zile, neavând probleme de sănătate.

▪️Forțele de ordine constituite din polițiști, jandarmi și polițiști locali au efectuat în continuare controale și verificări, în contextul impus de starea de urgență și de ordonanțele militare în vigoare, precum și asigurarea pazei locațiilor de carantinare.

❗️Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE - 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor.

Totodată, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia alocată lor +4021.320.20.20.

❗️ÎN CONTINUARE VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAȚI REGULILE ELEMENTARE DE CONDUITĂ ȘI DE IGIENĂ ȘI MĂSURILE TRANSMISE DE CĂTRE AUTORITĂȚI!

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu reglementări în situaţia de alertă care va fi instituită după încetarea stării de urgenţă.

Proiectul a fost transmis Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă.

Iată textul integral al proiectului

"Având în vedere faptul că, în contextul generat de dinamica evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale, dar şi internaţionale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităţilor publice să intervină eficient şi cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,

luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar şi după încetarea stării de urgenţă, a unei protecţii adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar şi crearea, în acelaşi timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situaţia de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii şi prelungirii, de către Preşedintele României, a stării de urgenţă pe teritoriul României,

având în atenţie experienţa statelor grav afectate de evoluţia virusului şi măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea şi limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor iniţiale de primă urgenţă,

în considerarea necesităţii instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în contextul existenţei unei situaţii de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat şi cu prioritate, drepturile convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, şi având în vedere obligaţia instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice a cetăţenilor,

întrucât, în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituţia României, republicată, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătăţii publice, dar şi a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor,

în condiţiile în care, în contextul situaţiei de criză generată de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esenţialmente temporar şi, după caz, gradual, proporţionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa drepturilor convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, integritate fizică şi sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, şi fără a aduce atingere existenţei altor drepturi sau libertăţi fundamentale,

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Capitolul I - Dispoziţii generale

Art. 1 - (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.

(2) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot aplica, după caz, şi în cazul stării de alertă declarate în condiţiile legii, pentru prevenirea şi combaterea unor alte pandemii, epidemii sau epizootii.

Art. 2 - Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare şi, după caz, graduale, ale exerciţiului liberei circulaţii, libertăţii întrunirilor, dreptului la muncă, libertăţii economice, dreptului la învăţătură, dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, dreptului la grevă, precum şi ale exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.

Capitolul II - Măsuri sectoriale

Secţiunea 1 - Domeniul economic

Art. 3 - Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitatea de servire şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Este permisă organizarea activităţilor de preparare a hranei cât şi de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienţilor în spaţiile destinate acestui scop, precum cele de tip "drive-in" şi "room-service", livrare la client, take-away.

Art. 4 - (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici.

(2) Prin excepţie de la alin.(1) sunt permise următoarele activităţi comerciale:

1. a) vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;
2. b) activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
3. c) activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.

(3) Personalul care desfăşoară activităţile prevăzute la alin.(2) are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă.

Secţiunea a 2-a Domeniul sănătăţii

Art. 5 - Pe durata stării de alertă Ministerul Sănătăţii coordonează organizarea şi funcţionarea tuturor unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi exercită inclusiv atribuţia de numire, suspendare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în cadrul acestor unităţi.

Art. 6 - Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate şi de către personal contractual, fără organizarea concursului, dacă durata angajării nu depăşeşte perioada stării de alertă.

Art. 7 - (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu, pot fi suspendate din funcţii, persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, precum şi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, indiferent de statutul lor.

(2) Pe durata stării de alertă pot ocupa temporar funcţiile vacantate potrivit alin.(1), si persoanele care nu au calitatea de funcţionari publici.

Art. 8 - Pe durata stării de alertă în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, se instituie:

1. a) obligativitatea purtării măştii de protecţiei în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă;
2. b) obligativitatea organizării activităţii, de către instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de către toţi operatorii economici astfel încât să fie asigurat triajul epidemiologic, pentru întregul personal propriu, precum şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în serviciu.

Art. 9 - Pe durata stării de alertă se pot plafona preţurile la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanţi, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatură medicală, în condiţiile art. 4 alin.(3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10 - Pe durata stării de alertă, prin ordin al ministrului sănătăţii, se stabilesc normele generale de funcţionare ale furnizorilor de servicii medicale pe tipuri de specialităţi, indiferent de natura furnizorului.

Secţiunea a 3-a - Domeniul muncii şi protecţiei sociale

Art. 11 - (1) Pentru realizarea scopului prezentei legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 şi a efectelor acesteia pot dispune unilateral detaşarea şi fără acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiţia ca angajatorul la care se face angajarea fie din acelaşi domeniu de activitate.

(2) Pentru realizarea scopului prezentei legi, angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, pe durata stării de alertă, pentru motivele prevăzute de prezenta lege.

Art. 12 - Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune unilateral desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Art. 13 - Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 şi a efectelor acesteia pot dispune unilateral:

1. a) întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii;
2. b) efectuarea totală sau parţială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

Art. 14 - Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2014, cu modificările şi completările ulterioare, publice şi private, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.

Art. 15 - (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

(2) În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă prevăzute la alin.(1), părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.

Art. 16 - Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore.

Art. 17 - Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.

Art. 18 - (1) Pe durata stării de alertă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor şi familiilor acestora.

(2) Pentru perioada stării de alertă, autorităţile competente pot dispune măsuri de protecţie şi prevenţie pentru angajaţii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate.

Art. 19 - (1) Pe durata stării de alertă, angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei în vederea realizării scopului prezentei legi.

(2) Aplicarea alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 54 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Art. 20 - Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de măsurile prevăzute de prezenta lege, persoanele cu funcţii de conducere din instituţii şi autorităţi publice pot fi suspendate sau demise din funcţii, potrivit statutului profesional.

Art. 21 - (1) Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni.

(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute fără îndeplinirea condiţiei de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public, pentru o durată determinată de 6 luni.

Art. 22 - Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stării de alertă.

Art. 23 - Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

Art. 24 - Pe durata stării de alertă, prin derogare de la art.504 Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificarea raportului de serviciu al funcţionarilor publici încadraţi în autorităţile şi instituţiile administraţiei publice se poate realiza fără acordul funcţionarului public.

Art. 25 - Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. Pe durata stării alertă, pentru aceste categorii de personal nu se aplică dispoziţiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 26 - Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii români care urmează să desfăşoare activitate în străinătate autorităţile competente pot dispune măsuri speciale de protecţie.

Secţiunea a 4-a Domeniul transporturilor şi infrastructurii

Art. 27 - (1) În scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se pot institui restrângeri în condiţiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

(2) Măsurile ce se impun pe durata stării de alertă pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, precum şi în domeniul comunicaţiilor, vor fi luate prin acte normative subsecvente, ce se impun în funcţie de situaţia care a generat starea de alertă, de către ministerul de resort, pe baza hotărârii Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare CNSSU.

Art. 28 - Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian.

Art. 29 - Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.

Art. 30 - Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare al mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier.

Art. 31 - Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri , respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval.

Art. 32 - Ministerul de resort, în baza hotărârii CNSSU poate lua măsuri, respectiv restricţii, în domeniul transportului intern şi internaţional de mărfuri şi persoane, precum şi în domeniul comunicaţiilor, de comun acord cu miniştrii de resort din statele membre UE, sau celelalte state, după caz.

Secţiunea a 5-a - Domeniul educaţie şi cercetare

Art. 33 - Pe durata stării de alertă, activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ se poate suspenda în perioada stabilită prin hotărârea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.

Art. 34 - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice de către autorităţile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează activităţi din planurile de învăţământ şi în mediu online.

(2) În situaţia în care activităţile nu pot fi desfăşurate conform alin (1), pentru a asigura accesul egal la educaţie, inspectoratele şcolare/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia să asigure resursele educaţionale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucţiunile ministrului educaţiei şi cercetării.

(3) Derularea activităţilor de la alin.(2), precum şi modul de recuperare a conţinuturilor din programele şcolare care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Art. 35 - Pe durata stării de alertă, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ.

Art. 36 - Ministrul educaţiei şi cercetării şi ministrul sănătăţii, în baza hotărârii CNSSU, stabilesc, prin ordin comun, măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile /instituţiile de învăţământ de către elevi, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în condiţii de siguranţă sanitară, în scopul finalizării anului şcolar 2019 - 2020, precum şi pentru pregătirea începerii anului şcolar 2020-2021.

Art. 37 - (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se desfăşoară activităţi de pregătire în vederea susţinerii examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea "faţă în faţă", în perioada 02 iunie-12 iunie 2020.

(2) Modalitatea de desfăşurare a activităţilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii, în baza hotărârii CNSSU.

Secţiunea a 6-a - Domeniul Tineretului şi Sportului

Art. 38 - Pe durata stării de alertă, în scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participanţilor, activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor sportive, definite conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României, precum şi accesul la bazele sportive, se pot restrânge şi desfăşura în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului şi sportului şi al Ministrului Sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.

Secţiunea a 7-a - Domeniul culturii şi cultelor

Art. 39 - (1) Pe durata stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU.

(2) Organizarea măsurilor de protecţie sanitară se stabileşte prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.

Art. 40 - (1) Activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv de CNSSU, cu consultarea Departamentului Cultelor.

(2) Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcaşele de cult, distanţa minimă de siguranţă, precum şi alte asemenea măsuri privind orice alte aspecte implicate de activitatea de exercitare a cultelor religioase, urmărind cu prioritate asigurarea prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus SARS-Cov-2.

Secţiunea a 8-a - Măsuri în domeniul insolvenţei

Art. 41 - (1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvenţă va putea, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.

(2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă şi termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ, până la aceeaşi dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) şi (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 42 - (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 şi ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgenţă, instituită prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020 şi prelungită prin Decretul Preşedintelui României nr.240/2020, de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât şi pentru debitori.

Art. 43 - În cazul debitorului care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgenţă, instituită prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020 şi prelungită prin Decretul Preşedintelui României nr.240/2020, de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenţei numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenţii de plată.

Art. 44 - (1) În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeşte cu 60 de zile. Corelativ, în funcţie de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeşte cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungeşte cu maximum 60 de zile.

(2) În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat se prelungeşte cu 2 luni.

Art. 45 - (1) Dacă debitorul se află în perioada de observaţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungeşte cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptăţite pot propune un plan de reorganizare se prelungeşte cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.

(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, persoanele îndreptăţite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenţii, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 46 - (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungeşte cu 2 luni.

(2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care şi-a întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăşi 2 luni. Cererea se judecă de urgenţă, pe bază de înscrisuri, fără citarea părţilor. Încheierea pronunţată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.

(3) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăşi o durată totală a derulării sale de 5 ani, şi se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile prevăzute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 47 - Pentru debitorul care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgenţă şi/sau de altertă, durata iniţială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi o durată totală a derulării planului de 5 ani, şi modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Secţiunea a 9-a - Domeniul executării pedepselor

1. Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art. 48 - (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) şi la art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi obligaţia prevăzută de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video, în condiţii care asigură confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.

(2) Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de către consilierul de probaţiune, are loc doar în cazuri excepţionale, precum imposibilitatea realizării întrevederii prin mijloace de comunicare la distanţă, împlinirea termenului de supraveghere în următoarele şase luni, riscul mare de săvârşire de noi infracţiuni, necesitatea comunicării conţinutului unor hotărâri judecătoreşti sau a unor modificări intervenite în executarea acestora ori nerespectarea măsurilor şi obligaţiilor de către persoanele aflate în evidenţă.

(3) Criteriile de prioritizare a cazurilor în care întrevederile cu persoanele supravegheate se realizează la sediul serviciului de probaţiune, precum şi modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(4) Întrevederile derulate la sediul serviciului de probaţiune în condiţiile alin. (2) şi (3) sunt precedate de activităţi de pregătire a acestora, realizate prin modalităţi de comunicare la distanţă cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.

(5) Întrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probaţiune se realizează cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.

Art. 49 - (1) Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) şi la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută numai în cazurile şi potrivit criteriilor prevăzute la art. 48 alin. (2) şi (3).

(2) Vizitele consilierului de probaţiune manager de caz la locuinţa persoanei condamnate se desfăşoară cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 48 alin. (4) şi (5).

Art. 50 - (1) Executarea obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) şi la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se realizează potrivit modalităţii în care instituţia din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează cursurile şcolare, de calificare sau de formare profesională, în regim de teleşcoală, prin mijloace de comunicare audio-video la distanţă sau prin prezenţa fizică a participanţilor, cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.

(2) În situaţia în care cursurile de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau urmează a fi înscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii sau al măsurii educative neprivative de libertate, consilierul de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie din comunitate în care se derulează cursuri, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei, în condiţiile legii, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

Art. 51 - (1) Obligaţia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) şi la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probaţiune sau în colaborare cu instituţiile din comunitate, se execută prin modalităţi de comunicare audio-video la distanţă, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.

(2) Programele de reintegrare socială în varianta de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probaţiune sau la sediul instituţiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea acestei obligaţii a început anterior declarării stării de urgenţă şi a fost suspendată pe durata acesteia, precum şi în cazurile al căror termen de supraveghere expiră în următoarele şase luni, iar obligaţia nu a fost executată şi programul nu poate fi finalizat prin modalităţi de comunicare audio-video la distanţă.

(3) Regulile privind desfăşurarea programelor de reintegrare socială în varianta de lucru individuală şi a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplică tuturor instituţiilor din comunitate implicate în derularea unor astfel de programe, în limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituţii.

(4) În situaţia în care executarea programelor de reintegrare socială în instituţiile din comunitate nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie din comunitate în care se derulează astfel de programe, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

Art. 52 - (1) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) şi art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se pune în executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlineşte în următoarele şase luni şi în cazurile în care timpul rămas până la împlinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală.

(2) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii se execută cu prioritate în spaţii deschise şi, în cazuri excepţionale, în spaţii închise, cu respectarea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.

(3) În situaţiile în care desfăşurarea muncii în folosul comunităţii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1), serviciul de probaţiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii în cadrul aceleiaşi instituţii sau, după caz, pentru prestarea activităţii în cadrul unei alte instituţii din comunitate, inclusiv în cazul în care instituţia din comunitate este o unitate spitalicească, un centru rezidenţial subordonat autorităţilor locale sau o instituţie în care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

Art. 53 - În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite la art. 48-52, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau alin. (3) ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 54 - (1) Întrevederea sau întrevederile dintre consilierul de probaţiune şi inculpaţii minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfăşoară prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor transmise.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte interacţiunea consilierului de probaţiune cu alte persoane care pot furniza informaţii utile în legătură cu persoana evaluată.

(3) Interacţiunea nemijlocită a consilierului de probaţiune cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza informaţii despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea comunicării prin mijloace de comunicare la distanţă, audio ori audio-video ori în acele situaţii în care consilierul de probaţiune apreciază că pentru acurateţea evaluării, este necesar contactul direct cu persoana evaluată ori cu persoana care oferă informaţii.

(4) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică şi în ceea ce priveşte referatele şi rapoartele de evaluare întocmite pe perioada supravegherii de către consilierii de probaţiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

Art. 55 - (1) Directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune dispune măsurile necesare pentru ca activitatea în cadrul serviciilor de probaţiune, precum şi în cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale de Probaţiune să se realizeze cu respectarea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, în acest scop putând fi luate măsuri precum limitarea numărului de persoane în spaţiile de aşteptare şi în birouri, introducerea programului de lucru decalat al angajaţilor sau în schimburi sau desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, acolo unde este posibil.

(2) Activitatea structurilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea măsurilor de igienă, care presupun dezinfectarea regulată a spaţiilor şi cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecţie precum măşti, mănuşi, viziere.

(3) Accesul tuturor persoanelor în sediile serviciilor de probaţiune se realizează cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecţie, precum măşti şi mănuşi.

2. Executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art. 56 - (1) Cu privire la executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pot fi dispuse următoarele măsuri excepţionale:

1. a) acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;
2. b) organizarea activităţilor din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activităţi şi programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispoziţiile legale şi desfăşurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea echipamentului de protecţie individuală şi respectarea regulilor de distanţare socială;
3. c) desfăşurarea activităţilor lucrative, cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecţie individuală;
4. d) restricţionarea activităţii de transfer a unor efective mari de persoane private de libertate între locurile de deţinere, cu excepţia situaţiilor impuse de urgenţele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deţinere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum şi a transferurilor din motive de siguranţă;
5. e) realizarea accesului persoanelor vizitatoare în locul de deţinere numai cu echipamentul propriu de protecţie, în vederea respectării măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală;
6. f) acordarea dreptului la comunicări on-line, indiferent de situaţia disciplinară a persoanei private de libertate şi periodicitatea legăturii cu familia;
7. g) amânarea exerciţiului dreptului la vizită intimă şi punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieşire din penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenţie şi siguranţă medicală;
8. h) relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte locuri de deţinere, indiferent de profilul acestora, în centre educative/centre de detenţie, sau în alte stabilimente ori facilităţi de cazare aparţinând unităţilor care fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în situaţia existenţei unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispusă de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
9. i) stabilirea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală necesar a fi respectate;
10. j) paza şi supravegherea persoanelor private de libertate internate în unităţi sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanţă, cu acordul medicului curant şi cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate cu privire la obligaţiile şi interdicţiile pe care le are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate şi măsuri de siguranţă prevăzute de legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Măsurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie să fie proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi se comunică, alături de motivele care au stat la baza adoptării acestora, de îndată, ministrului justiţiei.

(3) La încetarea situaţiei care a determinat dispunerea măsurilor potrivit alin. (1), administraţia locului de deţinere procedează la acordarea, eşalonată, a drepturilor al căror exerciţiu a fost amânat pe durata stării de alertă, precum şi la punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieşire din penitenciar în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

3. Dispoziţii privind ascultarea persoanelor private de libertate

Art. 57 - În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere, fără a fi necesar acordul acestora.

4. Organizarea activităţii poliţiştilor de penitenciare

Art. 58 - (1) Poliţistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul şi/sau felul muncii. Modificarea locului şi/sau felului muncii poliţistului de penitenciare se realizează în raport de necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii unde este încadrat sau al altei unităţi din poliţia penitenciară.

(2) Concediul de odihnă, de odihnă suplimentar, fără plată, de studii şi pentru formare profesională al poliţistului de penitenciare, poate fi întrerupt unilateral de către directorul unităţii în care poliţistul de penitenciare îşi desfăşoară activitatea, în raport de necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii unde este încadrat poliţistul de penitenciare sau al altei unităţi din poliţia penitenciară.

Capitolul 3 - Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 59 - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 44, se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins:

"(2) Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns sunt:

1. a) achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
2. b) suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;
3. c) detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă;
4. d) coordonarea operaţională a unor servicii publice;
5. e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
6. f) permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.

(3) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:

1. a) evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
2. b) acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoane şi animale afectate;
3. c) efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
4. d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

(4) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

1. a) restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;
2. b) restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
3. c) interzicerea ieşirii din zonele şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
4. d) restrângerea sau interzicerea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
5. e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
6. f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;
7. g) demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile;
8. h) inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, indiferent de forma de proprietate;
9. i) participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.

2. După articolul 45, se introduce un nou articol, art.46, cu următorul cuprins:

"Art. 46 - (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41."

Capitolul 4 - Răspunderi şi sancţiuni

Art. 60 - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundereadisciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 61 - (1) Nerespectarea prevederilor art.16 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) se face de către inspectorii de muncă.

Art. 61 - Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 62 - (1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute de lege.

(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravenţiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

Art. 63 - Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art.61 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

Capitolul 5 - Dispoziţii finale

Art. 64 - În vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul poate adopta hotărâri, iar CNSSU poate adopta hotărâri obligatorii pentru fiecare domeniu prevăzut de prezenta lege, cu consultarea autorităţilor responsabile.

(2) În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, autorităţile responsabile, inclusiv ministerele pot emite ordine şi instrucţiuni, în alte domenii decât cele prevăzute în competenţa exclusivă a CNSSU.

Art. 65 - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei 

Criza generată de coronavid a afectat vizibil  activitatea desfăşurată în cadrul Primăriei Independenţa. Primarul, Lică Voicu, spune că încasările au scăzut dramatic după 15 martie şi din această perspectivă finalizarea proiectelor aflate pe lista de investiţii, se află sub semnul întrebării. Aflat al doilea mandat, primarul speră ca lucrurile să reintre pe făgaşul normal după 15 martie, sfătuindu-i pe cetăţeni să respecte recomandările făcute de autorităţile centrale în ceea ce priveşte pandemia de coronavirus.

Domnule primar, în ce măsură v-a afectat activitatea panademia de coronavirus?

Ar f[ păcat să nu recunosc că perioada asta, deloc scurtă, vorbim totuşi de peste 60 de zile, nu ne-a afectat, mai ales pe partea de investiţii, de construcţii. Avem în derulare un proiect foarte important care dacă nu s-ar fi întâmplat lucrurile astea, poate că am fi reuşit să-l finalizăm până acum. E vorba de proiectul Modernizare străzi în satul Potcoava – 7,05 km. Ne-au mai rămas de anul trecut lucrări privind rigolele carosabile, marcajele rutiere,, podeţele, cam 15% din proiect. Am purtat discuţii cu constructorul, inclusiv pri intermediul adreselor, cu privire la continuarea investiţiei însă dumnealui ne-a spus că nu se poate juca cu sănătatea oamenilor, aşa că am întrerupt activitatea. De 2 săptămâni, pot să vă spun că am reluat lucrările, e drept într-o măsură mai restrânsă. Îmi doresc foarte mult să finalizăm proiectul, important pentru comunitatea noastră de acolo.

Mai avem în derulare un proiect care se referă la construirea unei Săli de sport în satul Independenţa. Foarte probabil din cauza pandemiei, cei de la CNI nu s-au mai întrunit iar Ordinul n-a fost încă semnat de ministru. Mă gândesc că s-a ţinut cont şi de restricţiile legate de distanţarea socială dar şi de „dimensiunea” bugetului având în vedere încasările. Am finalizat, cu greutate, prin GAL Băraganul de Sud – Est, achiziţia pe AFIR a unui încărcător frontal, pe situaţii de urgenţă. Spun cu greutate pentru că a trebuit să vină comisia la faţa locului să verifice bunul achiziţionat. De o săptămână am recepţionat utilajul care e de acum în dotarea Primăriei Independenţa. Şi pe care l-am pus la treabă, cum se spune.

Avem în aşteptare proiectul care vizează restul străzilor de asfaltat din comuna noastră, mai exact în satul Potcoava dar şi o bucată mică în satul Independenţa, de 270 de metri pe Prel Străzii C, unde s-a mutat de curând Poşta. În total 4,1 km, modernizare străzi, proiect depus pe Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Ştim că această posibilitate de a obţine bani pentru finanţarea unor proiecte local „a căzut” dar am transferat proiectul pe PNDL. Şi aici lucrurile depind în mare măsură de necazul acesta care s-a abătut asupra noastră.

Dar ce e cel mai important, Primăria şi-a desfăşurat activitatea în toată această perioadă. Au mers în concediu doar cei care au optat pentru el. Pe de altă parte, cetăţenii au avut restrângeri ca să-şi plătească impozitele şi taxele şi din acest punct de vedere am fost vizibil afectaţi. Avem un buget aprobat la începutul anului dar să vedem cum stăm şi cu încasările ca să ştim cu claritate cum punem în operă investiţiile prinse în construcţia bugetară.

Am început, mai greu şi lucrările privind modernizarea Căpminului cultural din satul Vişini. E vorba de o reabilitare, demarat cam timid, ce-i drept. E păcat să nu aibă şi cetăţenii de acolo o locaţie în care să-şi ţină şi evenimetele plăcute dar şi cele mai puţin plăcute. Proiect este finanţat din fonduri proprii, locale.

Tot din bugetul local vom susţine şi reabilitarea străzii Unirea, pe lângă şoseaua cimitirului. E vorba de adăugarea unui strat de asfalt peste cel existent însă aici trebuie să cântărim bine, să vedem cu stăm cu banii. Am făcut toată procedura dar mai aşteptăm câteva zile, în funcţie de evoluţia pandemiei şi după 15 mai.

Mă opresc aici. Măcar aceste 2 proiecte plus cofinanţarea pe care trebuie să o asigurăm proiectului de modernizare străzi din satul Potcoava, în sumă de 290 de mii de lei, adică în jur de 3 miliarde de lei vechi, să le ducem la bun sfârşit. Trebuie să fim foarte atenţi! Proiectul derulat la Potcoava e în valoare de 78 de miliarde de lei vechi, cofinanţarea, adică partea noastră, e de circa 3 miliarde de lei vechi. Constructorul e obligat să facă lucrarea în termenul stabilit dar şi noi suntem obligaţi să avem banii de cofinanţare Îi avem prinşi în buget dar să vedem, repet, cum stăm şi cu încasrările. Cele 3 obiective, incluzând aici şi partea de cofinanţare, înseamnă un efort bugetar propriu de circa 6 miliarde de lei vechi. Ştim prea bine că Independenţa nu-i o comună cu agenţi economici puternici. Iar agricultura e şi ea lovită. Ce să insişti?!

În concluzie, multă atenţie că altfel riscăm să facem un lucru dar să ne îngreunăm şi mai mult prezentul şi viitorul.

Una peste – alta, pandemia asta ne-a afectat atât la nivel local cât şi naţional, ca să zic aşa, în sensul în care aprobările şi finanţările serioase vin de acolo.

Aţi făcut un calcul, procentual cu cât au scăzut încasările?

Foarte puţini au mai fost cei care au plătit în această perioadă de după 15 martie. Doar cei care au avut o urgenţă în sensul obţinerii vreunui certificat. Oricum procentul e foarte mic.

Discountul de 10% e valabil...

Da, până la finele lunii iunie şi e un lucru bun. Sperăm ca după 15 mai când se vor ridica şi restricţiile de circulaţie în plan local, situaţia să se îmbunătăţească. Vă pot spune că încasările au fost afectate în proporţie de 90%. Pentru intervalul 1 ianuarie – 15 martie, situaţa e mai bună.

Ne aflăm şi într-un an electoral, deşi unora nu le mai stă mintea la aşa ceva. Cât de pregătit sunteţi pentru „întâlnirea” cu alegătorii?

Nu ştiu ce ar mai fi de spus. Ăsta sunt, voi candida, voi merge din nou pe străzi pentru a dialoga cu cetăţenii...Mă gândesc că în 8 ani m-au cunoscut. Ce să le mai spun oamenilor despre mine? În 8 ani, am avut timp să arăt de ce sunt înstare, cum şi dumnealor în toată această perioadă au avut posibilitatea să vadă ce am spus şi ce am făcut. Dun punctul meu de vedere, lucrurile sunt clare. Sunt motivat să mai candidez pentru un nou mandat!

Ce le transmiteţi oamenilor, în contextul acestor vremuri grele?

În această perioadă ca re nu-i deloc simplă pentru nimeni, pentru noi ca autorităţi să respectăm legislaţia specifică n-a fost deloc uşor. E suficient, Doamne fereşte!, să se întâmple ceva. Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, are de dat socoteală dacă a luat toate măsurile în vigoare. Lucrurile astea s-au petrecut. Am avut întruniri cu toţi factorii responsabili, membri ai CLSU şi am luat deciziile corespunzătoare.

Aş dori să-i sfătuiesc pe oameni să ţină cont, pe mai departe, de recomandările venite de la autorităţile centrale, să se informeze numai din surse credibile, de la nivel naţional. Că nu-i deloc simplu! Să apară un singur caz şi atunci toată localitatea e afectată Până azi, Dumneazeu ne-a ferit! Fac apel, în continuare, ca fiecare să fie responsabil, că nu-i de joacă. Nu suferă doar unul, ci noi, cu toţii.

Din 15 mai va apărea şi o relaxare în ceea ce priveşte deplasările în plan local. Să ţinem cont de recomandări, să ne protejăm, să evităm spaţiile aglomerate şi să ieşim, punctual, la Primărie, magazin, etc, doar dacă e nevoie.

Altfel, sunt foarte puţini oameni care nu au numărul meu de telefon care e afişat şi la avizierul Primăriei. Aşa putem să luăm legătura mai repede şi în măsura posibilităţilor noastre să putem rezolva împreună problemele ivite. Sunt lucruri care depind de mine şi trebuie să mă implic dar sunt şi chestiuni care mă depăşesc. Dar comunicarea este esenţială şi poate fi asigurată telefonic, fără probleme. Nu doar în ceea ce priveşte pandemia. Sunt convins că putem găsi soluţia potrivită şi pentru orice altă problemă.

În ce mă priveşte, discut şi de 3 ori pe săptămână cu şeful de post ca să preîntâmpinăm problemele. N-ajută pe nimeni ca să dau amenzi sau că se fac dosare penale.

Eu zic, că până astăzi, la nivelul comunei Independenţa, lucrurile au rămas sub control şi datorită eforturilor depuse atât de autorităţi cât şi de cetăţeni.

Mulţumesc, spor în activitate!

MLPDA, prin POR, continuă semnarea de proiecte destinate investiţiilor în spitale, învăţământ sau reamenajarea spaţiilor urbane.

Ion Ştefan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, a semnat, astăzi, 13 mai, 24 contracte de finanţare prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, destinate unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), instituţiilor publice şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). 19 dintre acestea se adresează UAT-urilor şi instituţiilor publice, în timp ce alte 5 sunt destinate sectorului IMM.

Pe listă, se află şi Primăria municipiului Călăraşi cu contractul privind reducerea emisiilor de CO2 în zona urbană, prin construirea unui terminal intermodal de transport în zona de vest (Siderca), în valoare de peste 3,6 milioane lei.

Iată contractele semnate sunt implementate de:

1. Parteneriatul dintre judeţul Iaşi şi Institutul Regional de Oncologie Iaşi, pentru creşterea calităţii serviciilor medicale de specialitate prin extindere, modernizare şi dotare ambulatoriu integrat în incinta I.R.O. - 9.755.855,53 lei;
2. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj, pentru îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii sediului Poliţiei municipiului Târgu Jiu - 15.184.580,84 lei;
3. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Mehedinţi, pentru reabilitarea termică şi energetică a Detaşamentului de Pompieri Drobeta Turnu-Severin - 5.311.690,34 lei;
4. UAT Aiud, judeţul Alba, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în oraş - 11.075.847,49 lei;

5 . UAT Buftea, judeţul Ilfov, pentru modernizarea, extinderea şi eficientizarea energetico-funcţională a sistemului de iluminat stradal al oraşului (SISOB) - 18.409.402,88 lei;

6. UAT Iaşi, judeţul Iaşi, pentru sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând staţii automate de închiriere a bicicletelor - 22.226.523,64 lei;
7. UAT Novaci, judeţul Gorj, pentru construire Centru de Tineret, amenajare loc de joacă şi pasaj pietonal în satul Pociovaliştea - 22.649.930,05 lei;
8. UAT Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, pentru modernizarea sistemului de iluminat public aferent parcurilor şi arterelor principale - 20.395.339,27 lei;
9. UAT Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea Bibliotecii orăşeneşti şi extinderea sistemului de supraveghere video - 3.186.473,30 lei;
10. UAT Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, pentru înfiinţarea Centrului cultural pentru tineret în cadrul clădirii existente a bibliotecii, prin schimbarea funcţiunii acesteia, modernizarea şi dotarea Centrului cultural de tineret şi îmbunătăţirea spaţiilor publice adiacente - 6.752.571,40 lei;
11. UAT Călăraşi, judeţul Călăraşi, pentru reducerea emisiilor de CO2 în zona urbană, prin construirea unui terminal intermodal de transport în zona de vest (Siderca) - 3.631.539,02 lei;
12. UAT Tg. Mureş, judeţul Mureş, pentru un sistem de management al traficului - 31.228.289,29 lei;
13. UAT Cluj-Napoca, judeţul Cluj, pentru revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someşului, modernizarea şi extinderea infrastructurii pietonale şi de ciclism pe malurile râului, zona 1 - Lunca Someşului Mic - 123.696.371,14 lei;
14. UAT Craiova, judeţul Dolj, pentru înnoirea parcului de vehicule de transport public urban-achiziţia de 30 de autobuze noi (faza 1) - 92.478.840,14 lei;
15. UAT Baia Mare, judeţul Maramureş, pentru reabilitarea spaţiilor verzi degradate şi realizarea infrastructurii de agrement în zona "Malurile Râului Sasar" - 22.257.323,64 lei;
16. UAT Curtea de Argeş, judeţul Argeş, pentru dezvoltarea transportului public - 47.028.577,51 lei;
17. UAT Tg. Jiu, judeţul Gorj, pentru creşterea fluidităţii rutiere, îmbunătăţirea siguranţei cetăţeanului şi realizarea dispeceratului informatic integrat - 38.125.304,62 lei;
18. UAT Dej, judeţul Cluj, pentru îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale a Liceului Tehnologic "Constantin Brâncuşi", în vederea creşterii gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic -10.974.304,91 lei;
19. UAT Tg. Lăpuş, judeţul Maramureş, pentru construirea unei grădiniţe cu program normal în localitatea Răzoare - 1,707,063.76 lei.

Contractele de finanţare pentru IMM vizează:

1. dezvoltarea activităţii şi creşterea competitivităţii societăţii Mega Edil Logistics SRL, prin achiziţia de utilaje de construcţii - 8.815.015,13 lei;
2. creşterea competitivităţii şi dezvoltarea activităţii la SC ITARO SRL - 7.847.955,83 lei;
3. analiză şi diagnostic de mare precizie pentru motoare şi automobile AUTOVIL TRADING S.R.L. - 1.449.368,25 lei;
4. dezvoltarea durabilă a firmei SC CPE AGRICULTOR SRL - 1.478.119,88 lei;
5. modernizarea producţiei de mobilier din metal, prin achiziţionarea de utilaje performante SC GMG CONSTRUCTII SRL - 973.360,70 lei

Cât de „slugă” ar putea să fie ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, care deşi s-a dus la Olteniţa, mai zilele trecute, după un popas făcut, „strategic” la Călăraşi, pe benzina / motorina plătită de stat, adică de noi, cu misiunea clară de a o suspenda din funcţie pe doctoriţa Smochină, nu şi-a putut „rupe” din viaţă măcar 5 minute (altele decât cele alocate managerei în parcarea spitalului!) ca să dialogheze cu primarul Petre Ţone, cel care în numele Consiliului Local a făcut pe dracu’-n patru ca Spitalul Municipal să nu devină muzeu? Sau o amintire. Şi să fie transformat, de puţină vreme, din pixul său, în spital de tip suport Covid!

Cuuum? Ce să vorbească cu ‘mnealui? Păi, fix, despre problemele spitalului, că doar nu despre cum a vândut scumpa sa soţie, în vreme grele, de pandemie, măşti la suprapreţ, fără bon fiscal. Chestie la care chiar e „doctor”!

Tătaru s-a conformat partidului care l-a adus de la ţară, de la Huşi la Bucureşti, fără nicio ezitare, pentru că altfel n-ar fi dat nici măcar o ceapă degerată pe Olteniţa şi pe problemele Spitalului de acolo. Chiar vă imaginaţi că avea el habar de modul în care şi-a exercitat doctoriţa Smochină atribuţiile de serviciu? Sau de cât de „profi” e „super Cocoşilă”, al cărui nume, adevăratul nume!, "figura", de facto, de fapt, pe "bileţelul roz" primit în dar, în semn de „preţuire”, de la Călăraşi via Olteniţa?

Ntz! Asta ca să fie clar! Le-a făcut pe plac doar unor „bolnavi” de putere (sigur şi de alte comorbităţi) care „s-au bucurat”, nevoie mare, că li s-a înfăptuit pohta cea mare. Politruci de 2 lei!

Bietul Cocoşilă (nume parcă predestinat pentru specialitatea pe care o practică!) şi-a reintrat în poziţia de pion (pardon, de slugă) în solda Carol (Milescu pentru publicul larg, potrivit datelor CNSAS!), cel aflat odinioară în catastifele Securităţii ceauşiste, sub acest nume de „scena”!, deşi ştie prea bine că misiunea sa se va încheia joia viitoare la miezul nopţii! S-ar fi plâns săracu’ că nici n-ar fi vrut să accepte un astfel de „job” dar dacă partidul i-a cerut-o? Mă rog, fostul iubitor de "valori" tărănist - creştin - democrate, traseist notoriu. Ce era să facă? Grea umilinţă, nenică!

Pe de altă parte şi Carol, între noi fie vorba, ar fi trebuit să roşească până acum de JENĂ. Pentru că cel care l-a „reevaluat”, l-a abordat încă de anul trecut, pe o teresă de la mare, pe Ţone propunându-i acestuia să „intre” în PNL şi să candideze anul acesta sub stindardul „galbejiţilor” la locale. Carol, nu te ambala pentru că aşa fac politică companionii tăi pe care-i cunoşti prea bine şi din 2008! Şi nu numai!

Carevasăzică, atunci Ţone, cel de la PeeeeeSeeeeeDeeeee, era persoana cea mai potrivită. Acum? Pentru că strugurii s-au dovedit atunci prea acri, pentru „preacuratul” şi „preacinstitul” Filipescu e nemaipomenit de bun „super Carol” şi mult “prea odios”, Ţone.  

Băăăă, ăştia, pe cine mai păcăliţi voi? Păcălicilor!