Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că se impune prelungirea stării de alertă, cu mai puţine restricţii şi a făcut un apel către parlamentari în acest sens.

"Având în vedere că nu avem o scădere semnificativă a numărului de îmbolnăviri noi, faptul că avem în continuare în jur de 150 de persoane la tratament intensiv, internaţi în spitale, faptul că şi ultimul weekend de relaxare totuşi s-a simţit, nu în sens bun, la numărul de îmbolnăviri noi, ne face să fim în continuare precauţi şi suntem de părere că se impune prelungirea stării de alertă", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a arătat că în etapa următoare vor fi mai puţine restricţii propuse, dar consideră că "nu se poate continua fără a avea acest instrument numit starea de alertă".

Totodată, şeful statului a amintit că există măsuri care vor continua - distanţarea, portul măştii de protecţie şi evitarea aglomerărilor.

Iohannis a spus că această continuare a stării de alertă va fi dezbătută în şedinţă de membrii Executivului şi s-a adresat şi membrilor Parlamentului, care trebuie să aprobe această măsură.

"Stimaţi parlamentari, fiţi responsabili, gândiţi-vă că virusul nu dispare printr-un vot în Parlament, dar dacă sprijiniţi Guvernul, atunci putem să controlăm eficient şi am dovedit-o. Putem să controlăm eficient această răspândire a epidemiei", a punctat Iohannis.

Preşedintele a apreciat că măsurile luate până în prezent au fost corecte. "Stimaţi parlamentari, nu puneţi sub semnul întrebării, acum, la final, aceste măsuri care s-au dovedit a fi corecte", a afirmat Iohannis.

sursa www.agerpres.ro

În comunicatul de presă dat publicităţii pe 20 mai în care erau înfieraţi cu vădită mânie proletară cei care votaseră pentru revocarea Consiliului de Administraţie al SC EcoAqua SA, preşedintele ADI Ecoaqua, Constantin Sava a mai strecurat o gulgută pe lângă cea referitoare la faptul că aportul comunităţilor locale la proiectul POIM, de 250 de milioane de euro, este simbolic, de 2% (în realitate cofinanţarea este de 6%!): „În plus, Asociaţia a plătit cofinanţarea în numele UAT-urilor beneficiare”.

Serios, prea-cinstitule primar de Urziceni? De unde să aibă, băi nene, Asociaţia atâţia bani de cofinanţare, adică vreo 15 milioane de euro, în condiţiile în care anul trecut s-au încasat cotizaţii curente în sumă de doar 536.131 de lei, reprezentând 39,39% din valoarea totală stabilită în BVC? Şi tot în 2019, ca să nu mai minţi “boboru”, cotizaţiile restante încasate, (aferente anilor anteriori), s-au cifrat la 608.592 lei! Iar pentru 2020, bagă bine la cap, cotizaţiile pe care trebuie să le vireze cei 38 de membri ai asociaţiei sunt în valoare de 1.361.200 lei, nu euro. Puţin, prea puţin, nea Sava, ca să ne minţi cu atâta neruşinare!

O nouă lucrare de infrastructură în cartierul Mircea Vodă. Pe strada Pescăruși, zona de case, au început lucrările de înființare a unei rețele de canalizare pluvială și de reabilitare a rețelei de alimentare cu apă, lucrări ce vor închide acest capitol al infrastructurii de utilități și îl vor deschide pe cel al asfaltării.

Realizăm lucrări pentru dezvoltarea durabilă a cartierelor din municipiul Călărași!

Rețeaua de alimentare cu apă se întinde pe 1.518 metri liniari și prevede:

▪ 104 cămine de branșament

▪ 104 apometre cu citire radio la distanță

▪ 6 cămine de vane

▪ 8 hidranți

Rețeaua de canalizare pluvială prevede:

▪ 25 cămine de vizitare

▪ 60 de guri de scurgere

Lucrările au început de pe strada Digului, cu rețeaua de canalizare pluvială, rețea ce are descărcarea în strada Năvodari.

Sursa Facebook Primăria Municipiului Călăraşi

Deşi SC EcoAqua SA Călăraşi are nevoie ca de aer de o infuzie de capital de 5 milioane de lei, fosta conducere executivă a opratorului regional de apă şi canal n-a făcut nici măcar un pas în direcţia recuperării unor creanţe în sumă de peste 6,6 milioane lei. Cel puţin asta rezultă din Raportul de expertiză financiar – contabilă extrajudiciară privind verificarea indicatorilor de performanţă menţionaţi în Componenta de administrare, analiză a riscului economic şi analiza financiară a societăţii, redactat recent de un expert contabil, document care a stat de fapt la baza revocării Consiliului de Administraţie al operatorului regional de apă şi canal precum şi la demiterea fostului director general, Cezar Neagu. „În Raportul Administratorilor privind activitatea anului 2019, pag. 8, se arată că „Societatea are de încasat 11.290.157 lei de la 57.803 clienţi din care 29.742 reprezintă clienţi (nr. contracte) populaţie blocuri şi 25.655 clienţi (nr. contracte) populaţie case” iar „Pentru recuperarea acestora, la data de 31.12.2019, operatorul înregistrează un nr. de 2.689 acţiuni în justiţie sau curs de executare pentru suma totală de 4.671.591,94 lei”. Se mai menţionează că „În cursul anului 2019, s-au înregistrat un nr. de 624 de dosare de judecată sau de executare pentru suma de 1.329.143 lei din care rămase la 31.12.2019=511 dosare cu un sold de 974.026 lei”.

Analizând această raportare, rezultă că din creanţele de încasat de 11.290.157 lei au fost promovate acţiuni judiciare şi de executare silită pentru suma de 4.671.591,94 lei dar nu se menţionează ce s-a întâmplat cu creanţele rămase neîncasate în sumă de 6.618.565,06 lei şi de ce pentru aceste creanţe nu s-au formulat cereri de executare silită, notificări sau ce alte proceduri au demarat.” se arată în Raportul menţionat mai sus.

În loc să urmărească modul de recuperare a sumelor datorate, peste 66 de miliarde de lei vechi (îndatorire de serviciu neîndeplinită care a cauzat o pagubă societăţii!), Cezar Neagu a recurs la o cale mult mai comodă pentru ca societatea să nu intre în colaps. Şi anume a solicitat majorarea preţului la apă cu 20% şi a tarifului la canalizare cu 17%, e drept în 2 etape, dorinţa sa fiind “legitimată” la finele lunii ianuarie de votul exprimat de 5 din cei 38 de membri ai ADI Ecoaqua. În realitate majorările vor fi resimţite tot de cei care au plătit şi până acum, cei rău – platnici fiind în continuare “păsuiţi”. Iar cei mai norocoşi dintre aceştia nu vor fi deloc deranjaţi. Asta înseamnă management de dreapta, promovat până la urmă de o “nulitate” profesională înfiptă politic în fruntea unei companii care se confruntă cu probleme mult mai grave decât cele semnate în Raport de expertiză financiar – contabilă extrajudiciară.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că, după 15 iunie, vor fi luate noi măsuri de relaxare.

"Având în vedere că în ultima vreme numărul de noi de noi îmbolnăviri nu a crescut semnificativ, dar nici nu a scăzut semnificativ, considerăm că este posibil să continuăm cu câteva noi măsuri de relaxare, adică unele dintre restricţiile care sunt acum în vigoare nu vor mai fi în vigoare după 15 iunie. (...) După 15 iunie, se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante şi locuri de joacă", a explicat şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a precizat că vor fi posibile evenimentele private, redeschiderea after-school-urilor, grădiniţelor, a creşelor private şi a sălilor de fitness.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Noul director general interimar al SC EcoAqua SA Călăraşi, Victor Sandu a vorbit despre problemele cu care se confruntă operatorul regional de apă şi canalizare susţinând că în perioada următoare activitatea sa se va centra pe 2 aspecte care afectează activitatea acestuia. E vorba de diminuarea pierderilor de apă, concomitent cu cele financiare. În altă ordine de idei, Sandu a mai precizat că la nivelul societăţii a fost declanşat un audit financiar care ar putea să producă mari frisoane fostei conduceri executive.

Ce impresie v-a lăsat Ecoaqua la prima vedere? Nu mă refer doar la datele financiar-contabile ci şi la starea şi numărul angajaţilor.

E o societate care nu-i foarte stabilă financiar. Şi aici mă refer, în special, la două aspecte pe care le-am sesizat de când sunt aici. Unul ar fi pierderile de apă şi al doilea, pierderile de bani. Şi aici am în vedere cele 4 persoane pe care le-am identificat până acum. Cei doi „fictivi”, Şotârcă şi Condei, nepoata şi soţia primarului Drăgulin.

Există suspiciuni că aceste persoane n-au venit la serviciu?

Există! Nu pot demonstra deocamdată. Soţia domnului primar lucrează acum în altă parte iar nepoata e în concediu postnatal. O să verificăm.

În ceea ce priveşte reducerea pierderile de apă, deja am dat comandă de nişte apometre care citesc radio pe magistrala mare şi apoi pe magistralele mici ca să vedem unde sunt aceste pierderi, după care să mergem din poartă în poartă. Aici, în mod special mă refer la agenţii mai mari. Să vedem pas cu pas unde sunt pierderile.

Veţi reacţiona după ce s-a constatat că pentru 6,6 milioane lei, creanţe, nu s-a început nici o formă de executare silită?

Bineînţeles că vom reacţiona. O să începem executările silite.

Mie mi se pare că fostul director general ar trebui să ofere nişte explicaţii în legătură cu acest subiect.

O să aibă de dat. În ceea ce mă priveşte, eu o să-i somez şi pe ceilalţi.

Aveţi vreo strategie de diminuare a acestor pierderi?

Sigur, prin intermediul proiectelor POIM pe care le începem. Dar şi cu ajutorul resurselor de care dispune societatea.

Sunt semnale, tot din raport, că societatea s-ar îndrepta spre insolvenţă. Afectează asta perioada de după semnarea contractului?

Nu.

Cred că nici situaţia economică a operatorului nu se va îmbunătăţi subit. Dacă se păstrează trendul?

Problema care se pune este ca societatea să nu fie pe minus.

Asta şi spuneam în legătură cu trendul...

Nu suntem pe minus. E drept, nu suntem o societate care stă bine financiar dar nu mergem în pierdere. În perioada următoare, obiectivul meu este să o redresez.

Ce-i lipseşte societăţii să devină sănătoasă din punct de vedere financiar?

Am spus mai devreme, să diminuăm din pierderile financiare şi din pierderile de apă. Avem câteva pârghii. Dar vă spun că foarte bine n-o să meargă şi vă spun de ce. De pildă, dacă în judeţul Prahova, unde sunt aglomerări urbane n-ar fi probleme, în judeţul Călăraşi, situaţia e alta. Aici e doar municipiul Călăraşi, nu ştiu dacă putem lua în calcul Olteniţa, Lehliu Gară. O societate de profilul ăsta merge bine când are aglomerări urbane.

Dar s-o puneţi pe linie de plutire?

De asta am venit. Dacă simt că nu îndeplinesc obiectivul, plec acasă singur.

Aţi mai descoperit şi alte „surprize”?

Am pornit şi un audit. Lăsaţi-mi una, două săptămâni şi o să vă spun câte ceva şi din acel audit.