În curând se trage cortina peste 2021, primul an de mandat pentru primarul Marius Dulce. În partea a doua a interviului, primarul Dulce a vorbit despre relaţia cu opoziţia din Consiliul Local, despre provocările majore generate de creşterea preţurilor la utilităţi, despre investiţiile preconizate a se realiza în cele două cartiere „vulnerabile” ale municipiului cu resurse de la bugetul local. În 2022, Executivul se va menţine pe aceeaşi linie, subliniind că toate promisinile făcute în campanie se vor concretiza în perioada următoare.

Opoziţia reclamă că municipiul nostru se confruntă, în esenţă, cu două probleme majore: pierderile mari de apă din reţea şi colectarea selectivă a gunoiului. Ultima, o problemă care dă bătăi mari de cap tuturor administraţiilor locale indiferent de numele primarului. Pentru anul viitor aţi schiţat o strategie în acest sens?

Marius Dulce: Sigur. Actuala Opoziţie a uitat însă că până acum un an de zile a fost la Putere. Pierderile la apă şi gradul scăzut de colectare selectivă a gunoiului menajer nu au fost făcute de noi. Noi am moştenit această stare de lucruri. Dar suntem obligaţi să găsim soluţii pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor noştri. Drept urmare, la apă suntem în discuţii pentru a găsi soluţii, pe de o parte să nu se mai majoreze preţul iar pe de altă parte să se reducă pierderile. În acest sens tot investim oferindu-le posibilitatea celor de la Ecoaqua să-şi îmbunătăţească serviciul către populaţie. În ceea ce priveşte colectarea gunoiului menajer, a celui reciclabil studiem posibilitatea încheierii unor parteneriate cu diferite societăţi urmărind şi achiziţionarea unor utilaje pe care să le ducem în zona de ADI Ecomanagement Salubris. Nu am lăsat lucrurile la voia întâmplării. Avem în vedere şi încheierea unor parteneriate cu ONG-uri ca să stimulăm reciclabilul să ajungă la noi amplasând nişte containere speciale. Dar toate astea se vor vedea în 2022. Am demarat discuţii şi cu reprezentanţii unei firme dispuse să investească în jur de 30 de milioane de euro ca să recicleze tot gunoiul menajer. Sper să se concretizeze aceste discuţii. Şi atunci, situaţia privind colectarea selectivă se va îmbunătăţi sensibil pentru că se va recicla în jur de 80% din gunoiul menajer. Un fapt foarte bun dar de durată.

Creşterea explozivă a preţurilor la utilităţi, energie şi gaze naturale, se va răsfrânge asupra bugetului alocat unităţilor de învăţământ. Situaţia este sub control?

Marius Dulce: Da. Am previzionat acest lucru. Nu avem ce să facem. E clar că preţurile la energie dar şi la materialele de construcţii de care avem nevoie pentru a administra aceste unităţi vor afecta bugetul undeva la 3, 4 milioane de lei.

În ceea ce priveşte investiţiile preconizate a se realiza în cartierele Măgureni şi Mircea Vodă, luaţi în calcul şi posibilitatea finanţării unor lucrări şi din bugetul local? Pentru a grăbi un pic lucrurile...

Marius Dulce: Sigur. Aşa cum am demonstrat în acest an şi în 2022 vom acţiona foarte bine cu cei de la Pavaje Spaţii Verzi care au învăţat să facă lucrări de calitate. Cu siguranţă vom interveni în aceste două zone cu oamenii noştri pentru că vreau să ne mişcăm foarte repede ca să aducem şi aceste cartiere în secolul 21.

Cum apreciaţi relaţia Executiv – Consiliul Local? În câteva rânduri au existat anumite disfuncţionalităţi, Opoziţia, formată de PNL, Pro România şi USR, străduindu-se să sancţioneze anumite „derapaje” constatate de consilierii săi pe parcursul anului.

Marius Dulce: A fost un an de acomodare să-i spunem aşa. Cu o parte din consilierii locali ne cunoaştem. Este normal să facă opoziţie dar să fie una constructivă pentru că atât dumnealor cât şi Executivul trebuie să lucreze în interesul călărăşenilor. Să nu blocheze proiecte importante...Altfel, eu le mulţumesc dacă au corectat anumite derapaje ale Executivului deşi eu cred că nu a fost cazul. Pe viitor îmi doresc să conlucrăm mult mai bine.

Ce mesaj transmiteţi cetăţenilor acestui oraş, o parte dintre ei apreciază activitatea desfăşurată în acest an pe reţelele de socializare, alţii, dimpotrivă, consideră n-aţi avut randamentul scontat.

Marius Dulce: Vreau să le mulţumesc tuturor, atât celor care ne laudă cât şi celor care ne critică. Fiecare vede ce s-a realizat sau nu. Suntem oameni ai faptelor. Aş vrea să le transmit tuturor să aibă încredere în noi pentru că ceea ce am promis vom face. Ştim ce avem de făcut şi am demonstrat acest lucru.

În încheiere, permiteţi-mi să adresez un gând bun tuturor cetăţenilor acestui municipiu. Să ibă parte în noul an de multă sănătate, fericire şi împliniri alături de cei dragi. Să ne vedem cu bine. La Mulţi Ani, dragi călărăşeni!

Acum la final de an, primarul municipiului Călăraşi, Marius Dulce, a trecut în revistă obiectivele realizate în această perioadă, subliniind că în 2022 vor continua investiţiile privind reabilitarea infrastructurii stradale şi pietonale, modernizarea locurilor de joacă pentru copii, amenajarea de noi locuri de parcare concomitent cu declanşarea ofensivei pentru implementarea proiectelor cu finanţare europeană, 24 la număr, toate având ca termen de finalizare finalul anului 2023.

Foarte puţine momente ne mai despart de finalul anului. Primul din acest mandat. Să tragem o linie pe mijloc şi să ne spuneţi care ar fi realizările, pe de o parte şi nerealizările, pe de altă parte. Ce v-aţi propus şi cât aţi reuşit să finalizaţi în acest an?

Marius Dulce: În acest prim an de mandat, am realizat peste 80% din ce mi-am propus. De ce spun asta? Aşa cum am mai afirmat m-au interesat reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale, amenajarea de parcări, modernizarea locurilor de joacă pentru cei mici. N-am putut, din nefericire, să duc la bun sfârşit promisiunea privind construirea Bazarului Big. Dincauza faptului că au crescut preţurile materialelor de construcţii a trebuit să intervenim reaşezând valorile cuprinse în contractul de execuţie a lucrărilor, amânând pentru câteva luni finalizarea acestuia. Marea dzamăgire rămâne Piaţa Mare sau Piaţa Unirii, în sensul că n-am reuşit să continuăm lucrările după ce constructorul a intrat în insolvenţă. Sunt într-adevăr probleme acolo. Dar în 2022, cu siguranţă vom găsi soluţiile ca să închidem şi acest proiect. Atunci putem spune că am realizat în proporţie de 100% tot ce mi-am propus.

A fost un an pandemic, afectat de criza sanitară dar şi economică, ambele resimţite din plin de cetăţeni. Aţi reuşit să faceţi faţă provocărilor?

Marius Dulce: Aceste provocări le-am depăşit pentru că sunt un om al soluţiilor. Am identificat soluţiile în momentele dificile reuşind să depăşim astfel de praguri de disconfort, să zic aşa. Toată lumea a resimţit efectele nefaste ale pandemiei de Covid. Repet, am reuşit să găsim soluţii ca să fim funcţionali, eficienţi în beneficiul exclusiv al cetăţenilor din municipiul nostru.

Deşi e vremea bilanţului, sunt convins că aţi pus la punct şi planul de bătaie pentru 2022. Nu mai puţin de 24 de proiecte cu finanţare europeană urmează începând de anul viitor să intre în etapa finală de implementare propriu-zisă. Suntem pregătiţi să ne încadrăm şi în orizontul de timp anunţat, deja, de 31 decembrie 2023?

Marius Dulce: Sigur. Asta îmi doresc cu ardoare şi anume să ne încadrăm în acest orizont de timp. Pe de o parte toate aceste proiecte sunt în interesul public iar pe de altă parte dacă vom depăşi acest termen riscăm să devenim neeligibili şi să finanţăm din bugetul local proiectele nefinalizate. Nu e convenabil pentru nimeni un astfel de scenariu. După cum ştiţi în acest an am accesat şi un împrumut de 40 de milioane de lei, bani cu care să susţinem cofinanţările necsare ca să ne putem mişca mai repede. Municipiul Călăraşi are nevoie de astfel de investiţii care să fie finalizate în calendarul stabilit.

Care ar fi priorităţile pentru 2022? Aveţi la îndemână şi resursele financiare necesare?

Marius Dulce: Priorităţile, aşa cum spuneam puţin mai devreme, sunt proiectele cu finanţare europeană. E clar că trebuie să ne punem amprenta foarte bine pe aceste proiecte dar asta nu înseamnă că nu vom lucra utilizând resurse şi din bugetul propriu. Astfel vom continua proiectele privind locurile de joacă pentru copii, amenajarea de terenuri de sport astfel încât copiii să practice diverse activităţi sportive că nu-i putem lăsa toată ziua în faţa computerelor ori a tabletelor. Ne vom axa pentru construirea de parcări de reşedinţă, pe modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale, cu precădere acolo unde nu ne intersectăm cu celelalte lucrări pentru a nu crea un disconfort şi mai mare. Şi pentru că am în vedere strada Bucureşti şi Prel. Bucureşti, trebuie să ştim foarte bine ce lucrări vom face în zonă ca să nu-i deranjîm pe cetăţeni foarte mult.

Intrarea PSD la guvernare, partid sub sigla căruia aţi câştigat alegerile în urmă cu un an, este un lucru de bun augur având în vedere tratamentul uşor discriminatoriu aplicat de fostele guverne liberale care aveau acest prost obicei de a tăia municipiul Călăraşi de pe lista UAT-urilor sprijinite cu sume din Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia premierului. Cum veţi convinge Executivul că şi acest municipiu merită finanţat din fonduri guvernamentale?

Marius Dulce: Cred că sunteţi puţin incorect când spuneţi „uşor” discrimnat. Nu. Am fost discriminaţi. Iar faptul că PSD a intrat la guvernare s-a văzut imediat la ultima rectificare când municipiul Călăraşi a primit 5 milioane de lei. Şi asta ne ajută foarte mult pentru că suntem cu plăţile la zi, nu avem restanţe. Putem merge mai departe încrezători, gândind mai limpede ce proiecte putem iniţia în viitor. Este clar că acest guvern din care face parte şi PSD ne va ajuta pentru că avem proiecte depuse. Bunăoară, pe PNI Anghel Saligny, avem proiecte depuse în valoare de peste 100 de milioane de lei, printre aceste figurând şi modernizarea cartierelor Măgureni şi Mircea Vodă. Vreau să le finalizăm în acest mandat. Intenţionăm să modernizăm B-dul Republicii, străzile Rahova şi Viitor, în general vom acţiona în zonele sensibile pentru fluidizarea traficului. Călăraşiul are nevoie de îmbunătăţiri serioase în materie de infrastructură stradală şi pietonală. Dacă vom avea această infrastructură pusă la punct, putem să aducem şi investitori. De aceea am susţinut parteneriatul cu Consiliul Judeţean Călăraşi prin intermediul căruia să modernizăm şi celălalt tronson de drum din Varianta Nord, prin lărgirea la 4 benzi şi introducerea iluminatului public. Plus construirea unui sens giratoriu pe strada Sloboziei, la intrarea în oraş. Am punctat o parte din obiectivele pe care le avem în vedere spre implementare anul viitor.

Prin aprobarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar vor fi acordate granturi pentru cel puţin 2.500 din cele peste 3.000 de unităţi de învăţământ de stat de nivel gimnazial, identificate cu prioritate de intervenţie ridicată sau medie, pe baza indicelui de vulnerabilitate.

Programul va fi derulat în cadrul Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în concordanţă cu Proiectul Naţional de Reformă "România Educată", asumat prin Memorandum de Guvernul României.

Prin această hotărâre este atins primul jalon asumat prin "Componenta 15. Educaţie din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, Reforma 3. Reforma sistemului de învăţământ obligatoriu pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii, Investiţia 4. Sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar."

Identificarea unităţilor de învăţământ de stat care şcolarizează elevi din învăţământul primar şi gimnazial în care există un procent mare de elevi în risc de abandon şcolar şi sprijinirea acestora în colectarea de date relevante şi realizarea planurilor de activităţi individualizate se va efectua prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE).

Lista celor 3.235 de şcoli eligibile identificate prin utilizarea MATE va fi publicată în următoarele ore, iar lista unităţilor de învăţământ care vor beneficia de aceste granturi (în valoare de maximum 200.000 euro) va fi stabilită şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial în prima parte a anului 2022.

Programul se va derula în cadrul Proiectului Naţional de Reformă "România Educată", cu finanţare PNRR în valoare de 543 milioane euro - componenta PNRR nerambursabilă.

Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006. Actul normativ aprobat astăzi reprezintă prima reformă stabilită în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru sectorul de apă și apă uzată.

”România are la dispoziție în anii următori, prin PNRR, 968 de milioane de euro pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene. Accesarea acestor sume importante depindea însă de îndeplinirea unei condiționalități până la sfârșitul acestui an, prin care țara noastră trebuia să își consolideze cadrul de reglementare în acest sector. Mă bucur să anunț că, prin adoptarea OUG de astăzi, condiționalitatea asumată de România este îndeplinită. Noile modificări legislative vizează reducerea, până la eliminare, a poluării cu ape uzate menajere și se referă la asigurarea sustenabilității financiare a infrastructurii de apă și canalizare, precum și la creșterea gradului de racordare la sistemele publice de alimentare cu apă și canalizare existente. În plus, am avut în vedere reglementarea sistemelor individuale adecvate și stabilirea condițiilor de descărcare a apelor uzate din acestea în resursele de apă, acolo unde, din motive justificate, nu se pot realiza sisteme publice de canalizare”, a declarat Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Principalele modificări propuse prin OUG se referă la:

Autorizarea expresă a A.N.R.S.C. de a reglementa economic serviciile de apă și de canalizare;

Obligația operatorilor de apă de a stabili strategiile tarifare pe baza unor planuri de realizare a serviciului public în condiții de eficiență, pe o perioada de 5 ani;

Obligația autorităților administrației publice locale de a ține evidența persoanelor fizice și juridice care nu evacuează apa uzată la rețeaua publică de canalizare;

Obligația utilizatorilor de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente, dacă nu dețin un sistem individual de colectare și epurare corespunzător;

Caracterul excepțional al sistemelor individuale adecvate, în sensul că ar trebui să se utilizeze aceste sisteme în situațiile în care cele centralizate nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic;

Interzicerea evacuării directe în mediu a apelor uzate netratate din sistemele individuale adecvate;

Obligativitatea elaborării, prin act normativ, a criteriilor pentru autorizarea, construcția, înscrierea/înregistrarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate.

Semnarea contractului cu Fondul European de Investiții este unul din jaloanele prevăzute în PNRR pentru acest an. Instrumentul de capital de risc, cu un buget de 400 milioane euro, va contribui la aproximativ 20 fonduri de investiții de capital care vor investi în întreprinderi mici și mijlocii, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură.

Guvernul României și Fondul European de Investiții au semnat joi contractul de finanțare pentru implementarea instrumentelor financiare de investiții de capital (equity) finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (”PNRR”).

Contractul prevede înființarea Fondului de Fonduri pentru Redresare, investiție finanțată printr-o contribuție de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR, intitulată ” Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.

Noul contract reprezintă o continuare firească a colaborării dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții pentru susținerea investițiilor în România. Astfel, opt fonduri de capital de risc, utilizând în special resurse din fonduri structurale, au fost înființate în ultimii ani.

”PNRR oferă României șansa unui salt important în creșterea sustenabilă a unor sectoare esențiale. Expertiza Fondului European de Investiții și a intermediarilor selecționați va contribui semnificativ la creșterea unor întreprinderi românești și la redresarea economiei românești după criza COVID-19”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Prin noul contract se anticipează că, în următorii cinci ani, aproximativ douăzeci de fonduri de investiții vor obține resurse sporite pentru a investi în firme și proiecte de infrastructură românești, inclusiv în domenii precum eficiența energetică sau energia regenerabilă.

„Ne bucură semnarea acestui nou și important contract cu Guvernul României, partenerul nostru tradițional. Prin mobilizarea de resurse private, sprijinul PNRR poate cataliza peste 600 milioae euro sub formă de investiții esențiale în economia României, sprijinind întreprinderi mici și mijlocii, companii cu capitalizare medie, proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă”, a afirmat Alain Godard, Chief Executive al Fondului European de Investiții.

Sprijinul guvernamental poate, de asemenea, să ducă la atragerea de investitori privați în acest gen de investiții, sporind astfel capacitatea pieței și creând noi echipe specializate de management. Se vor putea finanța, între altele, fonduri de venture capital, private equity, mezzanine, transfer de tehnologie sau specializate în infrastructură.

În următoarele luni, MIPE și FEI vor lansa apelul pentru expresii de interes pentru selectarea echipelor de management (intermediari financiari) și a fondurilor de investiții care vor primi alocări din Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare.

Finanțările vor putea fi obținute de companiile românești numai de la intermediarii financiari, pe măsura selectării acestora, cu respectarea criteriilor de eligibilitate și a cadrului de ajutoare de stat, care vor fi specificate în apelul de selecție.

Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026. În prima fază, numărul-țintă de beneficiari este de 100.

Elementele principale ale contractului sunt:

Stabilirea alocării din PNRR pentru crearea Fondului de fonduri de Equity pentru Reziliență în cadrul FEI și a modului de vărsare a contribuției;

Strategia de investiții și de aplicare a principiului ”Do No Significant Harm” („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”), pe durata PNRR și după 2026 (pentru utilizarea resurselor rambursate conform Reg. RRF);

Delegarea FEI pentru a selecta si contracta intermediari financiari prin apel deschis de propuneri, care va fi aprobat ulterior de Comitetul de Investiții;

Atribuțiile FEI cu privire la implementare, monitorizare, raportare, administrarea conturilor bancare și depozitelor;

Politica de risc și de cea de trezorerie;

Atribuțiile și regulile de funcționare ale Comitetului de Investiții ca organism de coordonare desemnat de Guvern;

Costurile și comisioanele de management plătibile către FEI;

Utilizarea resurselor rambursate.

Despre Fondul European de Investiții:

Fondul European de Investiții este o instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din Europa. FEI sprijină IMM-urile să acceseze finanțare, să crească, să inoveze, să se digitalizeze și să fie competitive în economia ”verde”. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garanții și instrumente de microfinanțare, utilizând atât resurse proprii, cât și fonduri încredințate (între alții) de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții sau statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru multe informații despre FEI, accesați site-ul www.eif.org

Despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR):

Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în octombrie de Consiliul Europei, are un buget total de 29,2 miliarde euro. România va putea obține din partea Uniunii Europene 14,2 miliarde euro sub formă de finanțări nerambursabile și 14,9 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență. Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din criza actuală.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.

Componenta 9 a PNRR, denumită ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și ”Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiția 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare, cu o alocare de 400 milioane euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU (Următoarea Generație UE), care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga Uniune Europeană. PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Pentru multe informații despre PNRR, vizitați https://mfe.gov.ro/pnrr/.

Obiectivul major al administraţiei Iliuţă este finalizarea asfaltării tuturor drumurilor de pământ şi de piatră de pe raza judeţului. A spus-o chiar preşedintele Vasile Iliuţă în interviul video postat recent pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Călăraşi. „Făcând o estimare, la nivelul judeţului mai sunt 120 km de drumuri de pământ şi în jur de 60 km de drumuri de piatră. Cred că până la finalul acestui mandat vom finaliza toate drumurile atât cele de pământ cât şi de piatră. Aş vrea atunci să spun că sunt preşedintele care am reuşit să finalizez toată reţeaua de drumuri judeţene.”, a spus Iliuţă care a explicat şi motivele care au stat la baza trenării finalizării acestui proces amplu. În opinia sa interesele financiare au determinat administraţiile anterioare să recurgă an de an la pietruirea drumurilor decât la asfaltarea propriu-zisă. „N-a fost uşor, cred că acest capitol a fost cel mai dificil pentru că aici s-au încurcat toate dorinţele, interesele din jurul acestui subiect.

Aveam 400 de km de drumuri judeţene care nu se asfaltau niciodată. Ei doar pietruiau an de an cu banii care veneau pentru întreţinerea lor. Banii se pierdeaua, nimic nu se asfalta. Am venit şi am schimbat modul de a cheltui banii. Acum îi cheltuim asfaltând! Nu mai pitruim ca să n-avem nimic. Timp de 25 de ani aşa s-au cheltuit banii. Fără să avem eficienţă. Şi atunci am spus: Nu mai pitruim 10 km de drumuri ci asfaltăm 10 km de drumuri. Lucrurile au început astfel să intre în normalitate şi astăzi avem o infrastructură mult mai bună decât cea pe care am preluat-o în 2016.”, a continuat Iliuţă.

Preşedintele CJ Călăraşi a mai precizat că un rol important în acest context l-a avut şi noua echipă din cadrul SC Drumuri şi Poduri SA Călăraşi, societate aflată în subordinea Consiliului Judeţean care realizează lucrările de modernizare a infrastructurii de drumuri dinn judeţ. „E o echipă nouă acolo. Nu mai e nimeni din echipa veche. Asta spune tot. A trebuit să reconstruiesc echipa de la SC Drumuri şi Poduri SA ca să avem astăzi performanţă pe drumurile judeţene.”, a conchis şeful Executivului Consiliului Judeţean Călăraşi.