Începând cu data de 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri din pensii și indemnizație socială până la 1.429 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, beneficiază de compensare cu 90% pentru medicamentele din sublista B cuprinsă în Lista de medicamente compensate și gratuite aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 720/2008, a căror valoare la nivelul prețului de referință/prescripție este de până la 330 lei/lună. Finanţarea se asigură în proporţie de 50% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi, respectiv, de 40% prin transferuri de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Sănătăţii. Această decizie face obiectul Hotărârii de Guvern nr.1289/2021, care a fost aprobată de executiv în cadrul ședinței din data de 28 decembrie 2021, în scopul creșterii accesului la medicamentele acordate în ambulatoriu pensionarilor cu venituri mici.

Creșterea plafonului de la 1.299 lei la 1.429 lei/lună inclusiv ține cont de majorarea cu 10% a valorii punctului de pensie începând cu data de 1 ianuarie 2022, precum și de prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, cu modificările ulterioare, astfel încât să nu fie afectat accesul pensionarilor la medicamente compensate cu 90%.

Totodată, prin OUG nr. 132/2021 s-a reglementat acordarea, în luna ianuarie a anului 2022, a unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 1.000 lei (art. 1), respectiv au valori cuprinse între 1.001 – 1.600 lei inclusiv (art. 2). Ajutorul financiar acordat pensionarilor în luna ianuarie 2022, potrivit OUG nr. 132/2021, nu reprezintă venit din pensie sau din indemnizație socială, acesta suportându-se de la bugetul de stat, astfel că nu va fi luat în calcul la stabilirea plafonului de 1.429 lei/lună inclusiv până la care pot fi eliberate prescripții medicale în cadrul Programului social al guvernului de compensare cu 90%.

La solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări din subordine vor informa toți furnizorii cu care se află în contract și care eliberează prescripții medicale în conformitate cu prevederile Contractului-cadru (HG nr.186/2021) despre modul de aplicare a prevederilor legale.

Conducerea Primăriei Municipiului Oltenița speră să obțină finanțare prin PNI Anghel Saligny pentru reabilitarea sistemului vechi de canalizare după ce anul trecut consilierii locali au adoptat Hotărârea privind aprobarea cererii de finanțare aferentă proiectului “Reabilitarea sistemului de canalizare vechi – Municipiul Oltenița” și a devizului estimativ al acestuia.

Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 33.724.027,01 lei (cu TVA), valoarea solicitată de la bugetul de stat fiind de 32.388.316,43 lei (cu TVA). Diferența de 1.335.710,58 lei (cu TVA) va fi asigurată din bugetul local dacă proiectul va fi aprobat.

Reabilitarea vizează o rețea în lungime de 9.323 de metri, beneficiarii direcți fiind 4600 de oltenițeni. Străzile incluse în proiect sunt: Războieni, Progresului, 1 Decembrie, Luceafărului, Gen. Manu, Prof. Florian Mandache, Alexandru Iliescu, Nicolae Bălcescu, Traian, Mircea Eliade, IH Rădulescu, Mihai Eminescu, Mihai Bravu, Republicii, Pescarilor și Intrarea Călărași.

Pentru Planul Național de Redresare și Reziliență al României, 2021 a reprezentat punctul de plecare în dezvoltarea arhitecturii instituționale și legislative necesare implementării acestui nou instrument financiar, atât pentru România, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, au fost puse bazele mecanismului de implementare a PNRR în România, pornind de la adoptarea legislației specifice, operaționalizarea structurilor la nivel instituțional, cât și prin definirea mecanismului de management și control și a fluxurilor financiare.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național al Planului Național de Redresare și Reziliență, împreună cu ministerele de linie, finalizează, astfel, prima etapă din implementarea PNRR, care include și atingerea țintelor și jaloanelor aferente anului 2021. Implementarea Planului a demarat în data de 3 noiembrie, după primirea aprobării din partea Consiliului UE.

Pentru 2021, conform obligațiilor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (CID), România a avut de îndeplinit 21 de ținte și jaloane, din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan.

Astfel, finalul de an a însemnat, la nivel guvernamental, închiderea unor jaloane importante, asumate pentru 2021, prin adoptarea unor acte normative cu privire la domenii de dezvoltare strategică, și anume:

Ordonanța de Urgență privind legea serviciilor de apă și canalizare,

Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025,

Finalizarea jalonului legat de capacitățile de producție de cărbune dezafectate,

Operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea si monitorizarea reformelor si investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală,

Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei de securitate cibernetică,

Ordinul comun MF nr. 1593/29.12.2021 și MMSS nr. 1239/27.12.2021 privind constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii,

Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită și operațională,

Memorandumul privind acordul de finanțare între Fondul european de investiții și Guvernul României privind crearea fondului de fonduri de capital de risc aprobat,

Ordin de ministru pentru adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate,

Ordonanța de Urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,

Hotărâre de Guvern pentru aprobarea noii Strategii naționale anticorupție;

Sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR dezvoltat,

Hotărâre de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar,

Apel de proiecte necompetitiv pregătit pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație și publicat pe pagina de internet a Ministerului Educației.

Anterior, au fost îndeplinite jaloanele referitoare la:

Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR),

Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G,

Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate),

În luna decembrie, Comisia Europeană a demarat prima misiune oficială pentru monitorizarea jaloanelor și țintelor asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul căruia, MIPE, împreună cu coordonatorii de reforme și investiții, au prezentat stadiul îndeplinirii obiectivelor, atât pentru anul 2021, cât și pentru primele două trimestre din 2022.

“A fost un an intens și foarte concentrat din perspectiva PNRR, în care România a reușit să finalizeze negocierile, să obțină aprobarea Comisiei Europene și avizul favorabil al Consiliului UE, să operaționalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului și, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de țară. La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite țintele și jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranșă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziție 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru țară, prin intermediul reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

La începutul anului 2022, în contul statului român vor intra încă 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României.

Pentru primul trimestru al anului viitor, din perspectiva PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europeane are ca priorități:

semnarea acordurilor de finanțare cu ministerele de linie, astfel încât investițiile să fie lansate;

finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operațional, esențiale în procesul de monitorizare și aprobare a viitoarelor cereri de plată;

pregatirea și depunerea primei cereri de plată.

În anul 2022, printre cele mai importante investiții finanțate prin PNRR care vor fi pregătite și demarate în prima parte a anului, din componenta de grant, se vor regăsi:

dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, centre comunitare integrate;

infrastructură spitalicească nouă și/sau modernizată, echipamente/dotări;

campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane;

crearea de noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile;

implementarea infrastructurii de cloud guvernamental;

asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public;

modernizarea secțiunilor de cale ferată aprobate și achiziție de material rulant;

construirea, echiparea și operaționalizarea de creșe;

dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate;

crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii aflați în risc de separare;

reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități;

creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active.

În ceea ce privește componenta de împrumut, în prima parte a anului 2022 vor fi demarate investiții din următoarele categorii:

construcție infrastructură rutieră Sectiuni (A1, A7, A8);

dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca;

asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial;

extinderea sistemelor de apă și canalizare, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene;

construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ;

infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice;

înființarea de centre de colectare prin aport voluntar, construirea de insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor;

dezvoltarea lanțului industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice;

reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate;

decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice;

achiziționarea de echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului, echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu;

schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliența în clădiri rezidențiale multifamiliale și clădiri publice;

instrumente financiare pentru sectorul privat,

dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare;

Reamintim că Mecanismul de Redresare și Reziliență sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

Alte 10 noi construcții de creșe au primit aprobare prin Programul național de construcție de creșe, derulat din 2021 de Ministerul Dezvoltării, anunță ministrul Cseke Attila. Numărul total al creșelor aprobate pentru a fi construite, la nivel național, crește, astfel, la 53.

”Ministerul Dezvoltării susține dezvoltarea echitabilă a localităților, de aceea, pentru fiecare municipiu reședință de județ și municipiu am aprobat construirea unei creșe sau două acolo unde numărul locuitorilor depășește 100.000. Am aprobat finanțarea pentru primele 43 de creșe în noiembrie, iar acum am aprobat alte 10 noi construcții în fiecare parte a țării”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul dezvoltării a precizat: în urma aprobării finanțării, construirea acestor creșe noi, moderne, intră în proces de achiziție publică, urmând ca, după aceea, să fie demarate lucrările de construcție.

Conform actului normativ aprobat, se vor construi creșe mici, cu o capacitate de 40 de antepreșcolari în Câmpia Turzii, Galați, Oradea, Orăștie și Vaslui, iar creșe mari, pentru 100-110 de copii în Deva, Galați și Roman. În Bârlad și Călărași vor fi construite creșe de dimensiuni medii (70 de copii).

”Sprijinim educația timpurie a copiilor, tinerele familii și tinerele mame în întoarcerea pe piața forței de muncă după întemeierea unei familii și terminarea concediului de creștere a copilului”, a conchis Cseke Attila.

Proiect Tip – Creşă medie pentru maxim 7 grupe – 70 de copii

Suprafaţă teren necesar: 3.510,18 mp

Lungime teren: 41,1 m

Suprafaţa construită creşă: 1.765,82 mp

Lungime construcţie: 76,16 m

Lăţime construcţie: 34,13 m

Regim de înălţime: Parter

Valoarea de investiţie

- 17.092.424,85 lei cu TVA (varianta cu pompe de căldură + centrală pe combustibil gaz)

- 17.263.483,70 lei cu TVA (varianta cu pompe de căldură + centrală pe combustibil solid (peleţi))

Executivul Primăriei Budeşti speră să obţină, în viitor, cât mai multe fonduri guvernamentale prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru modernizarea oraşului, aflat chiar şi la peste 30 de ani de la Revoluţie într-o stare cvasi deplorabilă.

Spre finalul anului trecut au fost introduse în platforma platforma investitii.mdlpa.ro nu mai puţin de 5 proiecte în valoare totală de peste 34 de milioane de lei (valoare solicitată de la bugetul de stat). Investiţiile vizează reabilitarea şi modernizarea drumurilor de interes local din oraşul Budeşti şi satul Gruiu, precum şi înfiinţare sisteme de apă potabilă în cele 3 sate aparţinătoare, Gruiu, Buciumeni şi Aprozi.

Rămâne de văzut câte din cele 5 proiecte transmise vor fi finanţate de Ministerul Dezvoltării.

Valoarea totală a Programului Naţional de Investiţii Anghel Saligny este de 50 de milioane de lei şi va fi derulat în perioada 2021-2028

În 2017, Primăria Budeşti a primit prin PNDL 2 3 proiecte vizând introducerea reţelei de canalizare în cele 3 sate, în valoare totală de 24,46 milioane lei.

Proiecte depuse în cadrul PNI Anghel Saligny

Valoare solicitată de la bugetul de stat: 34.063.746 lei

1. Reabilitare şi modernizare drumuri de interes local în oraşul Budeşti şi satul Gruiu: 7.247.385 lei

2. Reabilitare şi modernizare drumuri de interes local în localitatea Budeşti: 7.621.023 lei

3. Înfiinţare sistem apă potabilă Satul Gruiu, oraş Budeşti: 5.933.869 lei

4. Înfiinţare sistem apă potabilă Sat Buciumeni, oraş Budeşti: 5.366.937 lei

5. Înfiinţare sistem apă potabilă, Sat Aprozi, oraş Budeşti: 7.894.532 lei

Proiecte PNDL 2: 24.461.212,89 lei

1. Canalizare Sat Aprozi: 13.948.914,33 lei

2. Canalizare Sat Buciumeni: 8.203.288,82 lei

3. Canalizare Sat Gruiu: 7.309.009,74 lei

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat pe 30 decembrie 2021 suma de 105.359.235,15 lei, în vederea decontării facturilor pentru 106 obiective de investiții realizate prin etapele I și II ale Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Astfel, pentru etapa I, a fost achitată suma de 5.976.876,87 lei pentru 9 obiective, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate facturi în valoare de 99.382.358,28 lei pentru 97 de obiective.

Pe listă figurează și localitățile Chiselet, cu suma de 487.095,50 lei, Fundulea, cu 1.341.189,45 lei și Șoldanu, cu 432.808,95 lei.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://mdlpa.ro/pages/plati.

În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Lucrări Publice, Programul național de dezvoltare locală, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.

Sursa www.mdlpa.ro