În perioada următoare vor demara proiectele de modernizare a infrastructurii finanţate prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny a anunţat joi vicepreşedintele CJ Călăraşi, Ion Samoilă care a mai adăugat că prioritate, la nivelul UAT-urilor, vor fi cele de apă şi canal, urmând ca sumele rămase să fie direcţionate spre proiectele de asfaltare drumuri.

„Legat de investiţiile care urmează să se desfăşoare în judeţul Călăraşi în cadrul PNI Anghel Saligny. Noi credem că după Paşte o să înceapă. Am făcut o analiză cu toate proiectele care au fost depuse de toate UAT-urile din judeţul nostru. Bineînţeles că valoarea proiectelor depăşeşte cu mult posibilităţile. Alocarea pentru judeţul Călăraşi este de 12,5 milioane lei, valoarea proiectelor depuse este, cel puţin, dublă. Vom face şi o prioritizare cum spune şi Ordonanţa. O să asigurăm în principal apa şi canalul pentru că e o cerinţă a Comisiei Europene. Ar fi trebuit ca până în 2022 să se închidă aceste lucrări astfel încât să fie apă şi canal în toate localităţile ţării. Diferenţa o s-o alocăm pentru drumuri. Avem foarte multe lucrări de drumuri. Într-adevăr, nevoile de asfaltare în judeţul Călăraşi sunt mari. Dar sperăm ca prin acest program să realizăm o parte importantă din solicitările UAT-urilor.”, a declarat în conferinţa de presă desfăşurată la sediul PSD Călăraşi, Ion Samoilă care a continuat „La nivelul Consiliului Judeţean mai avem puţin să finalizăm documentaţia pentru 4 drumuri judeţene, DJ309, DJ307, DJ213 şi DJ201, la fel s-o ridicăm pe SICAP şi să semnăm contractele cu clauze suspensive. În momentul în care începe să se deruleze proiectul prin Ministerul Dezvoltării să semnăm contractele de finanţare.”

În altă ordine de idei, Samoilă a susţinut că la nivelul societăţii Ecoaqua au demarat procedurile de licitaţie cu clauză suspensivă pentru 4 proiecte ale căror lucrări de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată pentru aria de acoperire a operatorului regional în județele Călărași și Ialomița vor fi finanţate prin POIM.

„După cum ştiţi şi la nivelul Ecoaqua deja pe POIM au fost ridicate pe SICAP 4 din lucrările care urmează să se finanţeze prin acest POIM, deocamdată cu clauză suspensivă urmând ca în momentul în care se aprobă acest proiect să semnăm şi contractele de finanţare.”, a conchis Samoilă.

Noul director general interimar al SC Ecoaqua SA, Eduard Grama le-a cerut călărăşenilor să fie mai transparenţi în relaţia cu operatorul regional de apă şi canalizare, astfel încât să le permită reprezentanţilor acestuia accesul în propriile locuinţe pentru identificarea corectă a consumului de apă.

„În cele două săptămâni petrecute la Ecoaqua am discutat cu dispecerii, urmează să discutăm cu casierii, am preluat o parte din reclamaţiile cetăţenilor. Vreau să vă spun următorul lucru. Avem situaţii şi vreau ca oamenii să fie transparenţi aşa cum ne-am propus să fim şi noi şi să ne asigure accesul în apartamente pentru că numai aşa vom avea facturi corecte la apă. În momentul actual, prin momentarea acestor apometre cu telecitire vom încerca să mai facturăm acest coeficient de repartiţie care afectează întreaga populaţie la nivelul municipiului Călăraşi. Coeficientul de repartiţie va exista dacă nu ni se va da accesul în apartamente sau locuinţe. Şi atunci, problemele care sunt ridicate zi de zi la nivelul societăţii noastre nu vor înceta să apară.”, a declarat Grama care a mai adăugat că în perioada următoare se vor intensifica controalele atât la consumatorii casnici dar şi la cei industriali. Ba chiar le-a pus gând rău celor care au apelat la by-pass-uri, consumând în mod nelegal cantităţi însemnate de apă.

„Vreau să vă spun că am demarat în cartierul rezidenţial, împreună cu echipa de intervenţie o verificare amănunţită a contractelor în vigoare, a apometrelor funcţionale, nefuncţionale. Urmează ca în perioada următoare cei care nu au contracte să vină să le încheie. Cei care au contracte dar cu debite extrem de mari, vom proceda la debranşări.

Totodată vom verifica în perioada următoare marii consumatori de apă din municipiul Călăraşi şi din judeţul Călăraşi şi aici mă refer la spălătoriile din municipiul Călăraşi. Voi fi neiertător cu cei unde consumul nu reflectă realitatea din apometru. Vom merge cu echipele de intervenţie şi vom face verificări amănunţite dacă există acele by-pass-uri. Sper să nu existe pentru că lucrurile vor duce către o cauză penală. Vom merge către agenţii economici mari şi aici mă refer la cei care în momentul de faţă activează pe Varianta Nord a Călăraşiului dar şi către Modelu. Deci vom intensifica controalele pe consumatorii mari, vom mişca lucrurile către locuitorii de la blocuri ca aceste apometre cu telecitire să ajungă la noi cât mai repede. Încercăm rapid să monitorizăm iar dacă rezultatele vor fi pozitive şi sunt sigur că aşa va fi, să continuăm montarea acestor apometre şi în alte blocuri care au un coeficient mare de repartiţie. Asta în primă etapă. În a doua etapă, vom analiza la nivelul sucursalei Călăraşi ce posibilităţi avem ca să mergem către cartiere şi consumatorii casnici care locuiesc la case.”, a conchis noul şef al SC Ecoaqua SA Călăraşi.

Ministerul Dezvoltării a elaborat un singur cod legislativ pentru construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, care va înlocui cele 10 legi în vigoare, vechi de 30 de ani, modificate substanţial în ultimii ani - a anunţat, la o conferinţă de presă susţinută, astăzi, în Bucureşti, ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Proiectul de act normativ, care a fost publicat astăzi în transparenţă decizională, prevede procurarea autorizaţiilor de construcţii online, de la un singur ghişeu, într-un timp semnificativ mai scurt, reducând, astfel, birocraţia - a arătat ministrul, adăugând că va fi evitat şi riscul expirării unui aviz în timp ce este aşteptat un altul.

"Reglementările vechi de mai multe decenii, stabilite prin 10 legi diferite, nu mai sunt viabile. Au fost schimbate de mai multe ori pe an, în încercarea de a corela vechile legi cu realitatea contemporană, dar acest fapt a dus la instabilitate legislativă în acest domeniu. Prin Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, vom renunţa la 'cârpirea' legilor în vigoare şi vom adopta un singur act normativ, regândit eficient", a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul a subliniat că, din cele 10 legi în vigoare, 5 vor fi eliminate şi 5 vor fi modificate şi introduse în noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor.

Proiectul de act normativ, după perioada de consultare publică, va fi adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului. Fiind o reformă asumată de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Parlamentul trebuie să ia o decizie în prima parte a anului 2023 privind această propunere.

Cseke Attila a menţionat că va fi realizată şi o Platformă Digitală Naţională, pe care se vor încărca toate documentaţiile planurilor urbanistice generale (PUG) pe suportul Observatorului Teritorial, interconectată cu Registrul naţional al construcţiilor, şi care va constitui o importantă bază de date şi un suport pentru autorităţi pentru emiterea certificatelor de urbanism, a acordurilor unice şi autorizaţiilor de construire: "Dacă, în prezent, un certificat de urbanism se eliberează în 1-2 luni, prin intermediul Platformei Digitale Naţionale, acesta va putea fi eliberat în 5 zile; la fel şi în cazul autorizaţiilor de construire, perioada se va reduce la 15 zile, faţă de 1-2 luni cât este în prezent."

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, Ordonanța de Urgență care prevede ajustarea valorilor din contractele de investiții publice.

”Prin această măsură, asigurăm continuarea investițiilor publice, astfel încât să nu fie irosiți banii publici pe investiții începute și care, altfel, ar putea rămâne neterminate. De asemenea, evităm creșterea ratei șomajului și o lipsă de constructori prin măsura care asigură că firmele de construcții nu vor intra în insolvență”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Actul normativ era necesar în contextul în care se înregistrează creșteri globale de prețuri la materialele de construcții, manoperă, transport, utilaje și la cele din domeniul energetic.

”Decizia de astăzi face parte din pachetul de măsuri economice şi sociale propus de coaliția de guvernare, iar suma totală necesară pentru suplimentare din bugetul de stat, până la sfârșitul anului 2022, este de aproximativ 1,77 miliarde de lei pentru acoperirea ajustărilor contractelor de investiții finanțate din fonduri publice naționale”, a mai spus ministrul dezvoltării.

1.675 de investiții finanțate de MDLPA, inclusiv spitale, școli și drumuri, au fost salvate deja de la sistarea lucrărilor în urma unei măsuri propuse anul trecut de Ministerul Dezvoltării pentru a contracara creșterea, la nivel mondial, a prețurilor materialelor de construcții. Măsura avea în vedere lucrările aflate în execuție, iar actul normativ aprobat astăzi prevede soluții și pentru contractele aflate în procedură de achiziție și cele aflate în derulare, finanțate din fonduri guvernamentale.

Profitul firmelor de construcții nu va fi suplimentat, vor fi acoperite doar costurile crescute, iar soluția rămâne valabilă și pe viitor, când, în urma unor eventuale scăderi de prețuri, se vor putea economisi bani publici prin ajustarea facturilor.

Contractanții pot depune, în primele 45 de zile după intrarea în vigoare a acestei Ordonanțe de Urgență, solicitări către autoritățile contractante pentru ajustarea valorii contractelor de investiții publice.

Conform actului normativ, ajustarea se realizează exclusiv pentru restul rămas de executat din contracte, în baza unui nou act adițional la contract și se va face la fiecare situație de plată. Formula de ajustare folosește indicele global în construcții ICC, diseminat de către Institutul Național de Statistică, iar data de referință va fi luna anterioară datei limită de depunere a ofertei în baza căreia a fost încheiat contractul de finanțare, dar nu înainte de 1 ianuarie 2019, astfel încât creșterea diferitelor componente din contractele de lucrări publice să fie acoperit financiar.

Vicepreşedintele CJ Călăraşi, Ion Samoilă, a declarat joi că vizita ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, la Călăraşi a fost de bun augur, în urma discuţiilor purtate demnitarul promiţând sprijin pentru reabilitarea Colegiului Economic şi a Şcolii Gimnaziale Carol I, clădiri de patrimoniu care necesită intervenţii specifice.

„Vreau să vă anunţ, pe această cale, că avem deschidere totală la dl ministru care ne-a promis sprijinul pentru obiectivele monumente istorice din judeţul Călăraşi, atât prin finanţare cât şi prin avizările specifice Ministerului Culturii. La întâlnirea de la CJ Călăraşi a participat şi doamna Roxana Paţurcă, inspector şcolar judeţean care a avut nişte solicitări privind clădirea în care se află Colegiul Economic, clădire de patrimoniu ce prezintă un grad ridicat de uzură. Bugetul ministerului nu e atât de mare dar ni s-a promis ajutor atât pentru Colegiul Economic cât şi pentru Şcoala Carol I care a fost reabilitată dar care mai necesită câteva intervenţii.”, a declarat vicepreşedintele Samoilă.

Consiliul Local, convocat de îndată astăzi în ședință extraordinară a decis cum va fi utilizată ultima sumă de tras, în cuantum de 2.392.294,83 lei, din împrumutul bancar de 41.572.000 lei, contractat în 2018 de la CEC Bank.

Potrivit Raportului de specialitate, până în acest moment, soldul aferent acestui împrumut bancar este de 39.179.705,17 lei, suma aferentă proiectelor cu finanțare din FEN este de 5.903.807,27 lei, respectiv de 33.275.897,90 lei, alte investiții publice de interes local.

Având în vedere faptul că, la începutul lunii mai expiră perioada de tragere pentru acest împrumut, în urma analizării stadiului fizic al lucrărilor de investiții derulate la nivelul municipiului Călărași, comparativ cu sursele financiare disponibile, se impune modificarea Anexei la HCL 134/2018 privind aprobarea contractării unei finanțări rambursabile interne în valoare de 41.572 mii lei, în sensul diminuării sau excluderii sumelor aferente unor obiective de investiții (inclusiv sume aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene) și majorarea altora, așa cum sunt prezentate în Anexa la prezenta hotărâre.

Astfel, suma rămasă de tras, respectiv 2.392.294,83 lei va fi utilizată după cum urmează:

Reparații capitale strada Plevna, Rahova și Viitor: 700.000 lei;

Modernizare Bazar BIG: 350.000 lei;

Proiect tehnic + Execuție rețea canalizare menajeră și pluvială Cartier Măgureni: 1.199.793,30 lei.

sursa foto www.observatorcl.info