Miercuri, 9 mai 2018, a fost semnat contractul ce vizează proiectarea și execuția pentru proiectul ”Modernizare străzi în cartierul Mircea Vodă, municipiul Călărași”- Lot 1.

În urma procedurii de achiziție, a fost declarată câștigătoare asocierea dintre Bertoni Construct SA, Frasinul SRL și Komora SRL. Termenul de execuție a lucrărilor este de 13 luni de la semnare, din care o lună proiectarea și 12 luni execuția.

Proiectul implică modernizarea a cinci străzi din cartierul Mircea Vodă, astfel:

Grădiștea – 687,954 ml

Năvodari – 935,909 ml

Crângului – 1083,202 ml

Mihai Viteazul – 1022,452 ml

Dumbravei – 905,187 ml

Valoarea totală a contractului este de 6.271.712,96 lei fără TVA.

Sistemul rutier va avea următoarea alcătuire:

-4 cm uzură din beton asfaltic

-5 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis

-15 cm strat de fundație superioară din piatră spartă

-20 cm strat de fundație din balast

-15 cm strat de formă recuperat din materialul pietros existent

Trotuarele existente vor fi ranforsate cu un strat de mixtură asfaltică de 4cm și se vor înlocui bordurile de lângă drum, excepție făcând strada Grădiștea unde trotuarele sunt într-un stadiu avansat de degradare și necesită reparații majore.

BIROUL DE PRESĂ al Primăriei Municipiului Călăraşi

Primarul comunei Grădiştea, Constantin Corbu, a anunţat pe contul personal de facebook că s-a semnat contractul de finanţare al cărui obiect îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile de către Agentţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) pentru punerea în aplicare a Cererii de finanţare pentru proiectul “Modernizare Gospodărie de apă şi înfiinţare Staţie de tratare apă în satul Grădiştea şi înfiinţare Reţea de canalizare cu staţie de epurare în comuna Grădiştea”. “Astăzi (n.r. luni, 7 mai) am semnat contractul de finantare, în valoare de 1.410.234 euro, pentru investiția integrată Potabilizare apă și rețea de canalizare cu stație de epurare în sat Grădiştea, comuna Grădiştea, județul Călărași.” este mesajul postat de primarul Corbu.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de maximum 6.569.109,23 lei (1.410.134 euro), cu o intensitate a sprijinului de până la maximum 100%.

Durata de execuţie este de maximum 36 de luni pentru proiectele care prevăd investiţii cu lucrări de construcţii montaj. Durata de implementare a proiectului este de maximum 33 de luni de la semnarea contractului şi reprezintă termenul limită până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată.

În şedinţa Consiliului Judeţean din 26 aprilie, la “Diverse” a fost analizată şi situaţia există la SC Ecoaqua SA Călăraşi care nici până în momentul de faţă nu are un director general în ciuda faptului că examenul de recrutare a managerului s-a desfăşurat în cursul lunii decembrie 2017.

Consilierul judeţean PSD, Marcel Nuţu, fost director în cadrul operatorului regional de apă şi totodată candidat pentru ocuparea funcţiei de manager general a declarat în plen că oferta de management a câştigătorului, Cezar Neagu, nu corespunde cu Declaraţia de intenţie, întocmită în conformitate cu indicatorii cuprinşi în Scrisoare de aşteptări. “Având în vedere că am participat la concurs şi ştiu despre ce este vorba, în O.G. 109 se spune aşa: “Pentru selectarea directorului general se elaborează o scrisoare de aşteptări iar candidaţii pentru postul de director general vin cu o declaraţie de intenţie. Declaraţia de intenţie este făcută de toţi candidaţii ca să respecte Scrisoarea de aşteptări. Nu o respecţi, nu treci examenul. Efectiv. candidaţii când s-au înscris, au fost 5 la Călăraşi, au spus că vor să respecta Scrisoarea de aşteptări. Sunt condiţiile de promovare.” a spus Nuţu care a continuat “Dacă noi mergem pe premisa că lăsăm pretenţiile mai jos, ceilalţi 4 care au spus că îndeplinesc Scrisoarea de aşteptări vor putea să conteste rezultatul validării. Mai departe, s-a făcut o Declaraţia de intenţie care corespunde cu Scrisoarea de intenţie, acelea erau condiţii minime cerute de către Consiliul de Administraţie. Apoi, după ce se numeşte directorul general,  acesta face oferta de management care trebuia să corespundă cu Declaraţia de intenţie. Din păcate, nu corespunde pentru că acolo avem două probleme: la productivitate, s-a cerut prin Scrisoarea de aşteptări, productivitate fizică. Deci dincolo de productivitatea valorică, care se poate duce în inflaţie sau în mărire de tarif, la productivitate fizică, cu felicitările de rigoare domnului Grama, m3/ persoană şi an. Acolo dacă faci 100 de telefoane anul acesta şi se spune că prin Scrisoarea de aşteptări se cere o mărire a productivităţii cu 4%, înseamnă că trebuie să faci 104 telefoane, indiferent de valoarea lor. Valoric e altă analiză.

Şi la Scrisoarea de aşteptări se cerea o reducere a pierderilor cu 8% pe an, cu deziderat ca în ultimul an de mandat să se ajungă la 32%.

Acum ce să vă zic, componenta de management nu a respectat Scrisoarea de aşteptări iar Declaraţia de intenţie a fost băgată în aprobare în C.A. care a aprobat-o. Acum văd chestia asta care nu respectă Legea. Nu ştiu cum C.A. îşi realizează programul de administrare având în vedere că are două componente: componenta de administrare şi componenta de management. Dacă componenta de management, prin asumarea directorului general, nu se realizează, şi scriptic, nu faptic, automat nici planul de administrare nu se poate realiza. Asta că noi vorbim de condiţiile minime, pe care şi le-au impus ei. “

Surse bine informate susţin că validarea câştigătorului concursului de recrutare pentru funcţia de director general, Cezar Neagu, este incertă. Şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor în cadrul căreia se va lua în discuţie şi validarea lui Cezar Neagu se va desfăşura pe 25 mai.

Primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, s-a întâlnit miercuri, 9 mai 2018, cu comisarul-șef al Gărzii de Mediu Călărași, Cristian Zanfir, și cu un reprezentant al APM Călărași, pentru a discuta situația mirosurilor care apar în municipiul Călărași mai ales în cursul serii și care provin din diferite surse care nu sunt identificate la acest moment.

În urma discuțiilor inițiate de primarul Daniel Ștefan Drăgulin, s-a adus în vedere faptul că firmele cu profil zootehnic și vegetal care își desfășoară activitatea pe o rază de 20 km în jurul municipiului Călărași stochează provizoriu reziduurile, conform legislației de resort, pe o rampă specială până la ridicarea acestora de către operatorul de salubritate. Se pare că, atunci când viteza vântului  se mărește, mirosurile emanate de la aceste rampe speciale ajung în municipiul Călărași. Comisarul-șef Cristian Zanfir a punctat faptul că nu există în dotarea Gărzii de Mediu Călărași aparatură de măsurare a mirosurilor, dar nici nu există o legislație în acest sens. Același lucru a fost menționat și de reprezentantul APM Călărași, mirosurile nefiind reglementate de lege și că nu există nici un laborator acreditat.

”Așa cum am mai spus-o în repetate rânduri, problema mirosurilor care apar în municipiul Călărași nu ține de administrația publică locală, în sensul găsirii vinovaților și amendării acestora, însă am făcut și facem demersuri în continuare, prin discuții cu reprezentanții Gărzii de Mediu Călărași și ai APM Călărași, pentru găsirea unor soluții. Am luat decizia ca în cel mai scurt timp să organizăm și o întâlnire cu societățile care pot genera aceste mirosuri și, împreună, să găsim cauzele și soluțiile. Mai mult, prin intermediul Asociației Municipiilor din România, ca vicepreședinte al acestei structuri, voi ridica problema la nivel național, vizavi de reglementarea legislației.”– primar Daniel Ștefan Drăgulin

BIROUL DE PRESĂ

Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, o ordonanţă de urgenţă care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.

Potrivit actului normativ, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public.

De asemenea, ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public - privat şi proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public.

Printre elemente principale ale parteneriatului public-privat se află durata de cel puţin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Cu scopul de a înlătura ambiguitatea juridică, a fost înlocuit în multe dispoziţii termenul de proiect de parteneriat public - privat cu cel de contract de parteneriat public - privat.

Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

- integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;

- din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

Cota de contribuţie a partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public - privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei.

De asemenea, actul normativ prevede constituirea, în termen de 1 an, a unui Fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale şi nefiscale, inclusiv subvenţii, prevăzute de legea specială de înfiinţare a respectivului fond special.

În scopul implementării contractului de parteneriat public-privat se înfiinţează şi funcţionează, conform Legii societăţilor nr.31/1990, o societate de proiect.

Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.

În vederea încheierii şi începerii executării obligaţiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea mai multor etape:

- realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;

- aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

- parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

- aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor şi iniţializat de către părţi de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

- semnarea contractului de parteneriat public-privat;

- îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.

Investitorul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândeşte calitatea de partener privat.

Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Naţional de Statistică, în termen de 30 zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat.

Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public.

Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.

Stabilirea duratei se va face astfel încât:

- să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;

- să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;

- să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.

Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect inclusiv, după caz:

- bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investiţiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;

- bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

- bunurile pe care partenerul public are opţiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

- bunurile care rămân în proprietatea societăţii de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat.

Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat public-privat şi/sau din prevederile legale aplicabile.

Biroul de presă al Guvernului

Pentru anul 2018 există o serie de obiective pe care primarul Dorel Dorobanţu împreună cu viceprimarul, Ligia Bivol, angajaţii Primăriei precum şi cu consilierii locali le au în vedere pentru a fi implementate cu succes. „În administraţie, la noi, la Fundulea, deocamdată nu ne confruntăm cu mari probleme dar celelalte localităţi am înţeles că da. Nici cu plata salariilor nu întâmpinăm dificultăţi cu toate că există se pare localităţi şi în jurul nostru unde angajaţii primăriilor nu şi-au încasat salariile de ceva vreme. Noi încă reuşim să ne luăm salariile.” spune primarul Dorel Dorobanţu.

Prezentă la discuţie, viceprimarul, Ligia Bivol, a trecut în revistă o parte din proiectele importante pe care Executivul Primăriei Fundulea le-ai iniţiat pentru dezvoltarea oraşului. „Avem pe PNDL un proiect pentru „Reabilitare şi modernizare Şcoala Mircea Nedelciu, Gostilele”, un alt proiect, tot pe PNDL- Reabilitarea a 32 de străzi în oraşul Fundulea. Contractele de finanţare sunt semnate pentru cele două proiecte. Mai avem un proiect pe CNI- Casa de Cultură „Reabilitare, extindere şi modernizare”.

Lucrăm acum pentru un proiect pe POR, pe Axa 10.10.1 ca să construim o Grădiniţă cu program prelungit pentru copii. Ne-am propus să mai facem un proiect de „Amenajare şi reabilitare zonă centrală”. Este un proiect mai complex, să vedem dacă putem să reuşim un proiect integrat dar deocamdată suntem în dezbatere.

Pe POIM suntem asociaţi pentru „Extindere canal şi apă” pe întreaga localitate Fundulea şi apă doar pe Gostilele pentru că nu se încadrează în cerinţele de pe POIM. Satul Gostilele va fi racordat la apă.” susţine viceprimarul Ligia Bivol care a continuat „Cu resurse proprii continuă modernizarea şi reabilitarea străzii Muncii, în zona industrială care este o oportunitate pentru investitorii de acolo să vină să se dezvolte aici la noi, să creeze noi locuri de muncă.”

Gaz la Fundulea

Un proiect important pentru Fundulea ar fi introducerea reţelei de gaz, în acest sens fiind iniţiate primele discuţii cu reprezentanţii Distrigaz. „Suntem în discuţii pentru introducerea unei reţele de gaze în localitate. Am fost la câteva discuţii la cei de la Distrigaz, vor mai fi şi alte întrevederi. Se pare că avem semnale pozitive în acest sens.” a precizat viceprimarul Ligia Bivol care a completat „Ne-a venit avizul pentru grădiniţă, şi atunci pe conducta pe care o tragem de la punctul de racordare, situat undeva în câmp şi până în capătul celălalt al localităţii, am spus că o să trecem şi în adresele către dumnealor posibilitatea ca toţi cetăţenii să se racordeze.”

Investiţii la stadion

Primarul Dorel Dorobanţu a susţinut că au fost iniţiate lucrări de modernizare a bazei sportive, acolo unde-şi dispută jocurile de acasă, echipa locală Progresul, în conformitate cu solicitările AJF Călăraşi.

„Vestiarele sunt aproape gata. Am îmbunătăţit şi calitatea terenului de fotbal. Ne străduim să oferim condiţii mai bune de joc şi cel mai important ne vom lupta până în ultima clipă pentru a ne salva de la retrogradare.” a declarat Dorobanţu.