Astăzi, 1 aprilie, între orele 10.00 - 12.00, pe esplanada Consiliului Județean Călărași, Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași va desfășura o serie de activități cu prilejul sărbătoririi Zilei Jandarmeriei Române, astfel:

- Exercițiu demonstrativ executat de Grupa Antiteroristă a inspectoratului;

- Standuri de prezentare tehnică, materiale și mijloace de transport din dotarea inspectoratului;

- Prezentare imagini și clipuri video din activitatea Jandarmeriei Române și a I.J.J. Călărași.

Eveniment organizat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași în parteneriat cu Consiliul Județean Călărași prin Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași.

3 Aprilie – Ziua Jandarmeriei Române

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, dată la care, în anul 1850, domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obştesc, semnând actul de înfiinţare a jandarmeriei: "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi", potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Române, www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Grigore Alexandru Ghica, la 3 aprilie 1850, a constituit actul de naştere al acestei arme şi a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit acestui document, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărţea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte şase ţinuturi (judeţe). Fiecărui ţinut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări şi pedeştri.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria română a participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independenţă), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) şi la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale şi, în acelaşi an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie, recompense, se arată pe site-ul www.jandarmeriaromana.ro.

În prezent, activitatea Jandarmeriei Române este reglementată de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 care stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei. Potrivit legii, ''Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism''.

Guvernul a aprobat astăzi finanțarea cu suma de 161.034.000 de lei, pentru o perioada de 24 luni, a patru programe de interes naţional pentru dezvoltarea de servicii sociale integrate destinate persoanelor vârstnice.

În total, vor fi înființate 100 de centre de servicii sociale fără cazare, pentru persoanele vârstnice. Se estimează că aproximativ 5.400 de persoane vor beneficia de servicii comunitare la domiciliu, de acordarea hranei, de îngrijire personală, recuperare și reabilitare funcțională, ori de consiliere socială și psihologică.

Actul normativ aprobat astăzi prevede și dezvoltarea de competențe digitale, nu numai pentru persoanele vârstnice, ci și pentru îngrijitorii informali ai acestora și personalul din serviciile sociale de îngrijire pe termen lung, precum și utilizarea de diverse dispozitive destinate persoanelor dependente, inclusiv lucrul cu câinii utilitari, dar și înființarea de rețele comunitare voluntare de sprijin pentru prevenirea izolării sociale, activități de comunicare și monitorizare etc.

Banii necesari pentru finanțarea proiectelor depuse în cadrul celor patru programe naționale provin din bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinație. Suma prevăzută în legea bugetului de stat pentru acest an se ridică la 48.687.000 de lei, pentru anul 2023 - 80.517.000 de lei, iar pentru anul 2024 - 31.830.000 de lei.

Pot depune proiecte serviciile publice de asistență socială din comunele și orașele sub 20.000 de locuitori și furnizorii de servicii sociale privați, fără scop lucrativ, respectiv asociații, fundații și culte recunoscute în România. Evaluarea şi selecţia de proiecte revine Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în baza unei metodologii aprobate, prin ordin de ministru, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului.

Hotărârea Guvernului mai stabilește că cererile de finanţare se depun individual sau în parteneriat cu furnizori publici ori privaţi de servicii sociale, iar implementarea şi controlul fondurilor alocate urmează să fie monitorizate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

În prezent, în registrul serviciilor sociale sunt înregistate 5.234 servicii sociale licențiate, din care 1.652 destinate persoanelor vârstnice, cele mai multe fiind cămine.

Se convoacă, de îndată, Consiliul Judeţean Călăraşi, în şedinţă extraordinară, astăzi, 31 martie 2022, ora 12⁰⁰, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării de servicii de consultanţă juridică şi de reprezentare a intereselor Județului Călărași, a Consiliului Județean Călărași, a Președintelui Consiliului Județean Călărași, în procesele în care acestea sunt parte aflate pe rolul instanțelor de judecată, precum și în fața organelor de urmărire penală
2. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al Judetului Calarasi pe anul 2022
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării şi garantării unei finanțări rambursabile interne în valoare de 10.259.453 lei
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii lotului înscris în Cartea Funciară 30676 a UAT Călărași, aflat în domeniul public al Județului Călărași
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea depunerii proiectului „Documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași” în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta 5 - Valul renovării, Axa 2, Operațiunea B.1: renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice
6. Proiect de hotărâre privind aprobarea Raportului de Monitorizare a Planului de menţínere a calităţíi aerului în judeţul Călăraşi 2019 – 2023, pe anul 2021
7. Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii Județului Călărași, prin Consiliul Județean Călărași, cu Societatea CONTI GREEN PROJECTS S.R.L., în vederea executării de reparații la un tronson din DJ 309
8. Proiect de Hotărâre privind aprobarea depunerii proiectului: Renovare integrată clădire ”Muzeul Dunării de Jos” Călărași

Ședința extraordinară precizată la art.1 se va desfășura folosind aplicația de mesagerie WhatsApp.

Executivul Consiliului Judeţean Căălăraşi a iniţiat Hotărârea privind aprobarea contractării şi garantării unei finanţări rambursabile interne în valoare de 10.259.453 lei care a şi fost adoptată astăzi în cadrul unei şedinţe extraordinare convocată de îndată.

Potrivit iniţiatorului Hotărârii, contractarea creditului care va avea o maturitate de 12 ani se face pentru refinanțarea datoriei publice locale aferentă contractului de credit nr. RQ14081200713338 din 02.09.2014, încheiat cu CEC BANK S.A. în temeiul Hotărârii Consiliului Județean Călărași nr. 6 din 31.01.2014 privind aprobarea contractarii unei finantari rambursabile interne in valoare de 17.000.000 lei.  

„Calculul actual al gradului de îndatorare (Fără excluderea FEN) relevă atingerea unui grad maxim de îndatorare în anul 2025 la nivelul de 29,95%. Acest tip de calcul este efectuat și de unitățile bancare care studiază oportunitatea prezentării unor oferte prin procedurile de achiziție derulate de Autoritatea contractantă.

Reprezentarea gradului de îndatorare al UATJ Călărași, prin implementarea elementelor descrise anterior (fără excluderea sumelor afectate de Fonduri europene nerambursabile) și cu refinanțarea Contractului de Credit nr. RQ14081200713338 din 02.09.2014 încheiat cu CEC BANK S.A., prin contractarea unui împrumut la nivelul unei dobânzi variabile de maxim 2%+Robor 3M/an:

Calculul gradului de îndatorare (Fără excluderea FEN), cu refinanţarea Contractului de Credit nr. RQ14081200713338 din 02.09.2014 încheiat cu CEC BANK SA, prin contractarea unui împrumut la nivelul unei dobânzi variabile de maxim 2%+Robor 3M/an, relevă atingerea unui grad maxim de îndatorare în anul 2025 la nivelul de 29,51%.

Cu toate că scăderea gradului de îndatorare nu relevă decât o diferență cu 0,44%, economia relevată de refinanțare se ridică la suma de 1.561.975 lei.

Dobânzile și comisioanele Creditului nr.RQ14081200713338 din 02.09.2014 încheiat cu CEC BANK SA relevă un cost total de 5.172.585 lei; Contractul încheiat cu CEC prezintă următoarele elemente relevante discuției: comision de rambursare anticipată – 0; comision de refinanțare – 0; Marjă – 3,25%; Comision de gestiune – 0,08%/lună, Robor 3M – 4,56 (24.03.2022).

Dobânzile proiectului de Credit pentru refinanțarea împrumutului nr. RQ14081200713338 din 02.09.2014 încheiat cu CEC BANK SA relevă un cost total de 4.230.281 lei; Acest proiect de contract prezintă următoarele elemente relevante discuției: Marjă – 2%; comision de acordare: 0%; comision de rambursare anticipată: 0%; comision de analiză/reanaliză: 0 %; comision de analiză în regim de urgență: 0 %; comision de gestiune: 0 %; comision de neutilizare: 0%; comision de refinanțare: 0 %; Robor 3M – 4,56 (24.03.2022).

Prin reglementarea procedurii privind contractarea și/sau garantarea finanțărilor rambursabile (HCJ nr.112 din 26.05.2021), Consiliul Județean Călărași a luat toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existenta unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenței neloiale, motiv pentru care pentru refinanțarea împrumutului nr. RQ14081200713338 din 02.09.2014 încheiat cu CEC BANK SA se vor aplica ”normele procedurale interne pentru contractarea și/sau garantarea de finanțări rambursabile pentru unitatea administrativ-teritorială județul Călărași”, se arată în Referatul de Aprobare.

Convocat în şedinţă extraordinară de îndată, Consiliul Judeţean a adoptat astăzi Hotărârea privind aprobarea depunerii proiectului „Documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași” în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta 5 - Valul renovării, Axa 2, Operațiunea B.1: renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice.

„Având în vedere constatările expertizei tehnice realizată pentru corpurile F, G, H ale Spitalului Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași, aceea de încadrare în riscul seismic II, posibilitatea atragerii unor fonduri europene care să permită reabgilitare și consolidarea unei astfel de clădiri este redusă.

O posibilă sursă de finanțare o oferă Planul Național de Redresare și Reziliență care oferă posibitatea abordării clădirilor cu risc seismic prin Componenta 5 - Valul renovării, Axa 2, Operațiunea B.1: renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice.”, se arată în Referatul de Aprobare.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului este 45.347.912,40 lei (fără TVA), adică 9.212.000 euro (fătă TVA).

Descrierea sumară a investiției propusă a fi realizată prin proiectul „Documentație de avizare lucrări de intervenție a corpurilor F, G, H la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași” 

Prin prezenta investiție se propun a se realiza lucrări pentru renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) la Spitalul Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian Călărași – Corpurile F, G, H

Arie desfășurată: 9.800 mp.

Anul Construcției: 1984

Lucrări de consolidare seismică a clădirilor existente:

a) Componente structurale corpul F și G

Introducerea de pereți noi din beton armat monolit de 30-35cm grosime;

2 Realizarea de consolidări locale a grinzilor ce conectează pereții noi introduși

b) Componente structurale corpul H

Pentru corpul H, fiind corp de legătură, se va realiza consolidarea locală a cadrelor (stâlpi și grinzi), prin cămășuire. Stâlpi se vor cămășui pe 3 laturi, astfel încât să nu se micșoreze zonele de circulație, iar grinzile pe 3 laturi, laterale și intrados;

c) Componente nestructurale

- Bordarea golurilor noi sau extinse cu materiale polimerice (fibre de carbon);

- Reparații aspect betoane cu mortar de reparații cu protejarea armăturii expuse;

- Reparații la nivelul rosturilor între corpuri;

- Reparații aspect beton și protejare armătură în dreptul instalațiilor;

- Reparații la fațadă și învelitoare;

- Reparații la nivelul aticului de la terase;

- Refacerea zonelor de lift cu dotarea de lifturi noi;

- Reparații finisaj;

- Schimbarea tâmplăriei;

- Ancorarea corespunzătoare a componentelor nestructurale - mobilier și instalații;

- Asigurarea corespunzătoare a tavanelor sau a altor componente nestructurale;

- Realizarea de intervenții la nivelul compartimentărilor în funcție de tema de arhitectură;

- Refacerea fațadelor și a zonelor afectate de intemperii – se pot realiza tencuieli armate pe zonele unde pereții de închidere sunt puternic degradați, dacă stratul suport permite acest lucru, sau înlocuirea acestora;

- Refacerea scurgerilor exterioare (burlane și jgheaburi), cu protecția acestora împotriva înghețului;

- Realizarea de accese noi, sau rampe, conform temei de arhitectură;

- Reabilitarea termică cu refacerea sistemului de instalații de încălzire și climatizare;

- dacă se vor dispune lucrări noi în vederea avizării ISU pentru funcțiunea dorită, acestea se vor îngloba în cele de consolidare și reabilitare.

Lucrări de creștere a eficienței energetice:

Anvelopare

• Termoizolarea planșeului peste ultimul nivel cu vata bazaltica de 20 cm grosime si refacere hidroizolație
• Termosistem fațadă - vata bazaltica 10 cm, placare fațade ventilate cu placi FIBROCIMENT
• Tâmplărie exterioara AL-geam termopan, glafuri interior, exterior .

Soluţii pentru instalaţii

• Înlocuit obiecte sanitare, introducerea unor armături cu consum redus de apă la punctele de utilizare apă rece si apa caldă menajeră si modernizare distribuție, baterii amestecătoare cu fotocelula.
• Montarea radiatoare de otel la încălzire cu robinete cu cap termostatic și modernizare distribuție.
• In locuire instalații electrica+ utilizarea lampilor cu led pentru iluminat si a celulelor foto cu senzor de lumina naturala si miscare si sisteme de management energetic integrat .

Pachet energie alternativa

• Instalare sistem de produce energie electrica cu panouri fotovoltaice 10 kw
• Sisteme ventilare, instalații climatizare ce folosesc pompa de caldura aer –aer 50KW.

Realizarea intervențiilor de creștere a eficienței energetice propuse pentru clădire:

• conduce la o reducere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puțin 50% față de consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri, și anume: 54,58%
• conduce la reduceri ale consumului de energie primară și reduceri ale emisiilor de CO2, de cel puțin 30%, în comparație cu starea de pre-renovare, și anume:
• reduceri ale consumului de energie primară 52,36%
• reduceri ale ale emisiilor de CO2 51,22.%

Guvernul a aprobat o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.219/2015 privind economia socială, cu scopul de a crea un mediu favorabil de dezvoltare a acestui sector, având în vedere că întreprinderile sociale oferă un răspuns adaptat unor probleme sociale complexe. Aceste întreprinderi creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru tinerii aflați în situații de risc, pentru femei și persoane cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire pentru locul de muncă și mentoratul necesar pentru a intra pe piața muncii și pentru a avea o carieră pe termen lung.

Actul normativ aprobat de Guvern prevede dezvoltarea acestui sector prin îmbunătățirea ecosistemului de funcționare, reglementarea cadrului strategic de dezvoltare, crearea de facilităţi fiscale și non-fiscale și prin promovarea ca al treilea sector între public și privat cu o dinamică relativ proprie.

Una dintre modificări dă posibilitatea adaptării domeniului economiei sociale la toate categoriile de entități care se pot atesta ca întreprindere socială, prin includerea în definirea acestui sector a termenului ”incluziune socială” și prin completarea prevederii privind distribuirea limitată a profitului sau “excedentului” către asociaţi sau membri.

Ordonanța adoptată de Executiv clarifică și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească întreprinderea socială atestată și modifică condițiile de acordare a atestatului de întreprindere socială.

Astfel, a fost eliminat cumulul privind procentul de 30% din personalul angajat aparținând grupului vulnerabil și din timpul efectiv lucrat al tuturor angajaților, în sensul criteriului alternativ: 30% din numărul personalului angajat sau membrilor cooperatori, aparținând grupului vulnerabil, sau timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.

Condițiile de acordare a atestatului de întreprindere socială au fost modificate pentru stimularea de noi întreprinderi sociale și pentru sustenabilitatea celor existente, fiind diminuat procentul alocat rezervei statutare sau realizării scopului social de la minimum 90% la minimum 70% din profitul/excedentul realizat.

În vederea susţinerii activităţii întreprinderilor sociale s-a decis dezvoltarea și diversificarea surselor de finanțare prin:

   - facilități din partea autorităților locale;

   - modificarea şi completarea legii prin includerea întreprinderilor sociale, alături de întreprinderile sociale de inserţie, ca beneficiari ai prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru angajarea tinerilor cu risc de marginalizare socială, beneficiind de facilităţile prevăzute de lege pentru această categorie de angajatori ;

   - introducerea posibilității ca întreprinderile sociale să beneficieze de subvențiile în cuantum de 2.250 de lei acordate pentru încadrarea în muncă pe durată nedeterminată, a absolvenţilor, inclusiv din rândul persoanelor cu handicap, ori a șomerilor în vârstă de peste 45 de ani, şomerilor care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, a celor de lungă durată sau tineri NEET;

   - subvenționarea cheltuielilor cu formare profesională pentru angajații care aparțin grupului vulnerabil, în procent de 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională, din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

Totodată, pentru încurajarea dezvoltării activității întreprinderilor sociale, au fost extinse facilitățile și oportunitățile de finanțare pentru toate aceste entități, prin includerea surselor de finanțare publice și/sau private, naționale ori internaționale.

Actul normativ prevede și actualizarea rolului economiei sociale în: dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea incluziunii și coeziunii sociale, tranziția către economia circulară și inovarea socială, implicarea persoanelor din grupul vulnerabil în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice, accesul persoanelor din grupul vulnerabil la resursele și serviciile comunităţii.

Din datele înregistrate în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale (RUIES), administrat de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, reiese că în perioada 2016-2021 au fost eliberate 2.485 atestate de întreprindere socială și 136 mărci de întreprindere socială de inserție.

Îmbunătățirea legislației privind economia socială este una dintre reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României pe care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale trebuie să o finalizeze până la sfârșitul trimestrului al II al anului 2022.

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul