CNAS: Noile prevederi privind modul de acordare a concediilor medicale au intrat în vigoare

CNAS: Noile prevederi privind modul de acordare a concediilor medicale au intrat în vigoare

Vineri, 27 martie 2020, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 502/417 pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1311/2017.

De asemenea, este în vigoare Ordinul MS nr. 414/2020 din 11 martie 2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, care conţine reglementări referitoare la modul în care se eliberează avizele epidemiologice necesare pentru obţinerea certificatelor de concedii medicale pentru cei aflaţi în carantină instituţionalizată (în spaţii special amenajate) sau în izolare la domiciliu.

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au obligaţia ca, la ieşirea din carantina instituţionalizată, să elibereze persoanelor ce s-au aflat în această situaţie un aviz epidemiologic de ieşire din carantină, care se poate transmite şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. Persoanele izolate la domiciliu care au nevoie de concediu medical vor completa o declaraţie pe proprie răspundere, conform modelului ataşat în Ordinul MS nr. 414/2020.

Aceste documente necesare pentru obţinerea concediului medical pot fi transmise în format electronic către medicul de familie.

Atenţionăm populaţia că nerespectarea măsurilor de carantină, respectiv de izolare la domiciliu, precum şi furnizarea de informaţii false autorităţilor se sancţionează conform legilor în vigoare.

De asemenea, adeverinţa privind dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii poate fi eliberată de către angajatori şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Certificatele de concediu medical acordate pentru risc maternal, în perioada stării de urgenţă, se eliberează şi se plătesc fără avizul medicului de medicina muncii.

Certificatele de concediu medical eliberate în perioada stării de urgenţă de către alţi medici decât cei de familie se depun direct la plătitorii de indemnizaţii de asigurări, fără viza medicului de familie.

Certificatele de concediu medical, eliberate în perioada stării de urgenţă, se pot transmite şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, astfel:

* de către medicii curanţi către persoanele asigurate;

* de către persoanele asigurate către plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (angajatori, CAS-uri).

Formularele originale ale certificatelor de concediu medical, respectiv exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz), se depun de către persoana asigurată la plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în termen de 60 de zile calendaristice de la data eliberării acestora.

Certificatele de concediu medical se pot acorda şi la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020, în următoarele situaţii:

* în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);

* pentru perioada de internare în spital;

* pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg;

* situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;

* în caz de carantină;

* pentru risc maternal;

* pentru îngrijirea copilului bolnav;

* pentru asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă, care au urmat un tratament în străinătate pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în ţară, precum şi pentru cei care îşi pierd capacitatea de muncă în timp ce se află în altă ţară în interes de serviciu sau în interes personal;

* pentru asiguraţii cu afecţiuni cardiovasculare, SIDA/neoplazii/tuberculoză;

* pentru alte situaţii decât cele menţionate mai sus, ce necesită prelungirea concediului medical de către medicii de specialitate, alţii decât cei de familie;

* pentru consultaţiile medicale la distanţă acordate în perioada stării de urgenţă, potrivit prevederilor legale, în cazurile care necesită concediu medical.

Vă reamintim că, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor cu COVID 19, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 30/2020 (care cuprinde măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului) a fost modificată OUG 158/2005 (act normativ ce conţine reglementări privind modul de acordare a concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate), astfel:

* persoanele asigurate au dreptul la concediu şi indemnizaţie, inclusiv cele care nu au realizat stagiul de cotizare complet, de 6 luni;

* certificatele de concediu medical acordate care cuprind a 91-a zi şi cele care depăşesc 183 de zile se eliberează şi se decontează fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Aceste reglementări sunt valabile pe perioada stării de urgenţă instituită prin Decretul 195/2020 şi au ca scop prevenirea îmbolnăvirilor.

Ordinul comun MS - CNAS apărut astăzi (în Monitorul Oficial nr. 253) mai cuprinde o serie de reglementări pe termen lung, printre care şi eliberarea certificatelor pentru concedii medicale persoanelor neasigurate pe teritoriul României, dar care intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale sau a acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care atestă incapacitatea de muncă şi durata probabilă a acesteia.

Certificatele constituie document justificativ pentru instituţiile competente ale statului de asigurare în vederea acordării prestaţiilor în conformitate cu legislaţia pe care acesta o aplică.

Biroul de presă

ISU Călăraşi / Au fost primite noi dotări pentru instituțiile din prima linie de luptă împotriva noului tip de coronavirus

ISU Călăraşi / Au fost primite noi dotări pentru instituțiile din prima linie de luptă împotriva noului tip de coronavirus

În județul Călăraşi au ajuns astăzi materiale de protecţie, combinezoane de protecție, măşti FFP 2 şi FFP 3, dezinfectant de nivel înalt a suprafețelor și a instrumentarului.

Aceste echipamente de protecție vor ajunge la personalul din județul Călăraşi, medical și non-medical, care asigură asistență medicală de specialitate, primul ajutor și transportul în faza prespitalicească, transferul interclinic, respectiv transportul pe traseele stabilite până la centrele de carantină a pacienților suspecți ori confirmați.

Echipamentele au fost aduse cu o aeronavă NATO din Coreea de Sud în cursul zilei de ieri, iar astăzi va începe distribuirea, în funcție de nevoi, către personalul medical și echipajelor operative ale Ministerului Afacerilor Interne.

Materialele de protecție au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și I.G.S.U. având în vedere contagiozitatea extrem de înaltă a virusului COVID – 19, care nu poate fi ținută sub control în lipsa acestora.

Astfel, intră în folosința instituțiilor din Județul Călăraşi, care luptă în prima linie împotriva răspândirii noului tip de coronavirus, noi echipamente de protecție: combinezoane, măști tip FFP 2, măști FFP 3, costume de protecție și mănuși.

Echipamentele sunt primite din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și sunt repartizate instituţiilor al căror personal au contact direct cu persoanele suspecte sau confirmate.

De asemenea, în folosința ISU „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi au intrat mai multe seturi de echipament individual de protecție, de nivel mediu, compuse din cască cu vizor, mănuși, ochelari și cizme.

Aceste echipamente vor fi folosite de cadrele ce vor asigura activitatea de transport specializat a persoanelor confirmate sau suspicionate de a fi infectate cu noul tip de coronavirus.

Purtător de cuvânt al I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi

Plutonier adjutant. Tătăranu Ştefan-Ovidiu 

IPJ Călăraşi / Sancționați pentru că nu au respectat prevederile Ordonanței militare

IPJ Călăraşi / Sancționați pentru că nu au respectat prevederile Ordonanței militare

Peste 200 de persoane care nu au respectat măsura restricționării circulației au fost depistate și sancționate.

Miercuri, 25 martie, la nivelul județului, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași au acționat în sistem integrat, împreună cu celelalte structuri din dispozitivul de ordine și siguranță publică, iar în urma activităților au fost aplicate 201 sancțiuni contravenționale cu o valoare de peste 120.000 de lei.

De asemenea, polițiștii din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Modelu în timp ce efectuau verificări la persoanele aflate în izolare la domiciliu, pe raza comunei Borcea, județul Călărași, au constatat că un bărbat în vârstă de 76 de ani, nu a respectat măsura  izolării la domiciliu.

Bărbatul a fost sancționat contravențional și a fost luată măsura carantinării instituționalizate față de acesta și alte două persoane aflate în izolare la domiciliul său.  

AFIR: Asigurarea continuităţii implementării proiectelor PNDR în contextul pandemiei de COVID-19

AFIR: Asigurarea continuităţii implementării proiectelor PNDR în contextul pandemiei de COVID-19

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a adaptat măsurile cu caracter special aplicate în ultima perioadă ca urmare a prevederilor Ordonanţa militară nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de preverire a răspândirii COVID-19, a Ordinului MADR nr. 78 din 19.03.2020 privind aprobarea măsurilor necesare desfăşurării activităţilor specifice implementării PNDR 2020 ca urmare a COVID-19, precum şi a hotărârilor emise de Comitetil Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Deciziile aplicate de AFIR, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt destinate asigurării continuităţii activităţii şi derulării fondurilor europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), în acelaşi timp cu asigurarea condiţiilor necesare protejării sănătăţii beneficiarilor PNDR şi pentru a preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2 (care provoacă boala Coronavirus 2019, prescurtat COVID-19).

În acest sens, în funcţie de evoluţia COVID-19 în România, în condiţii de deplină siguranţă şi responsabilitate instituţională, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a stabilit efectuarea vizitelor pe teren de către experţii AFIR după cum urmează:

- în cazul proiectelor pentru care beneficiarii au depus tranşe intermediare de plată, experţii AFIR vor putea autoriza plata fără a efectua vizita la locul investiţiei, doar în baza verificării documentare a dosarului cererii de plată;

o în această situaţie, vizita la locul investiţiei se va efectua la următoarea tranşă de plată;

-  în cazul proiectelor pentru care beneficiarii depun cererile de plată tranşa finală, experţii AFIR vor efectua vizita la locul investiţiei;

o ca excepţie de la această regulă, experţii AFIR vor autoriza plata către beneficiari fără a mai efectua vizita la locul investiţiei dacă a fost efectuată anterior cel puţin o vizită pe teren în perioada de implementare şi dacă, în urma analizei efectuate la nivelul conducerii structurilor teritoriale ale AFIR, se constată că zona în care este investiţia este una cu risc epidemiologic ridicat. În această situaţie, vizita la faţa locului se va realiza de către serviciile tehnice ale AFIR în perioada imediat următoare întreruperii restricţiilor cauzate de COVID-19.

De asemenea, reamintim că la nivelul AFIR se suspendă activitatea de lucru cu publicul la sediul central şi la sediile structuriilor regionale şi judeţene ale AFIR. Astfel, relaţiile cu publicul se vor desfăşura temporar doar în mediul on-line prin intermediul adreselor de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (petiţii generale/ solicitanţi PNDR) şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (pentru comunicare instituţională), prin intermediul telefonului 031 - 860 27 47 (sau la numerele de telefon ale structurilor teritoriale ale AFIR), prin servicii de curierat la adresa Str. Ştirbei Voda, nr. 43, Sector 1, Bucureşti (sau la adresele postale ale structurilor teritoriale ale AFIR) şi prin pagina oficială de Facebook a Agenţiei. Datele de contact ale Oficiilor Judeţene şi ale Centrelor Regionale ale AFIR sunt disponibile pe pagina web a AFIR, www.afir.info, la secţiunea Structuri Teritoriale.

Audienţele acordate de către personalul de conducere al AFIR vor fi acordate exclusiv telefonic.

Totodată, precizăm că AFIR interzice accesul în sediul central şi în sediile Centrelor Regionale şi ale Oficiilor Judeţene tuturor persoanelor pentru care autorităţile române competente au dispus măsuri de carantină sau de autoizolare, până la expirarea duratei acestora, care au călătorit în ultimele 14 zile într-una din zonele cu risc de contaminare prevăzute în Lista regiunilor şi localităţilor din zona roşie şi zona galbenă cu transmitere a COVID-19 sau care au intrat, în ultimele 14 zile, în contact cu o persoană diagnosticată/ monitorizată pentru o posibilă infecţie cu COVID-19.

Pentru persoane care nu se încadrează în prevederile de mai sus, accesul în sediile de la nivel central, regional şi judeţean este limitat şi condiţionat de justificarea clară a necesităţii prezenţei fizice care nu suportă amânare, precum şi de respectarea strictă a regulilor de siguranţă sanitară şi de semnarea Declaraţiei pe propria răspundere în acest sens, disponibilă la intrarea în sediu. În cazul în care se realizează accesul în sediul AFIR, este obligatorie păstrarea distanţei de cel puţin 1 metru faţă de angajaţii AFIR şi durată a întrevederii trebuie să nu depăşească 15 minute.

Aceste măsuri sunt în vigoare până la o dată care va fi comunicată în mod oficial pe pagina de internet a AFIR.

AFIR - Direcţia Relaţii Publice, Biroul de Presă

ANSVSA: Actualizarea situaţiei privind evoluţia Pestei Porcine Africane

ANSVSA: Actualizarea situaţiei privind evoluţia Pestei Porcine Africane

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 213 localităţi din 26 de judeţe, cu un număr de 455 de focare (dintre care 4 focare în exploataţii comerciale şi 2 focare în exploataţii de tip A). În 12 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost eliminaţi 652.265 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 3.407 de cazuri la mistreţi.

În total au fost stinse 2.626 focare după cum urmează:

- 2 focare în judeţul Alba;

- 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploataţii de tip A);

- 29 de focare în judeţul Argeş (dintre care 2 în exploataţii de tip A);

- 10 focare în judeţul Bacău;

- 105 focare în judeţul Bihor;

- 19 focare în judeţul Botoşani;

- un focar în judeţul Braşov;

- 210 de focare în judeţul Brăila (dintre care 17 în exploataţii comerciale);

- 93 de focare în judeţul Buzău (dintre care unul într-o exploataţie de tip A);

- 122 de focare în judeţul Călăraşi (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale);

- 97 de focare în judeţul Constanţa;

- 4 focare în judeţul Covasna;

- 62 de focare în judeţul Dâmboviţa (dintre care unul într-o exploataţie de tip A şi 3 în exploataţii comerciale);

- 264 de focare în judeţul Dolj;

- 56 de focare în judeţul Galaţi;

- 274 focare în judeţul Giurgiu (dintre care 3 în exploataţii de tip A şi 5 exploataţii comerciale);

- un focar în judeţul Hunedoara;

- 167 de focare în judeţul Ialomiţa;

- 5 focare în judeţul Iaşi;

- 28 de focare în judeţul Ilfov (dintre care 2 în exploataţii comerciale);

- 9 focare în judeţul Maramureş;

- 2 focare în judeţul Mehedinţi;

- 2 focare în judeţul Neamţ;

- 76 de focare în judeţul Olt (dintre care un focar într-o exploataţie comercială);

- 43 de focare în judeţul Prahova;

- 56 de focare în judeţul Satu Mare (dintre care unul într-o exploataţie comercială);

- 11 focare în judeţul Sălaj;

- 6 focare în judeţul Sibiu;

- 203 de focare în judeţul Teleorman;

- 3 focare în judeţul Timiş;

- 589 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A);

- 12 focare în judeţul Vaslui (dintre care un focar într-o exploataţie comercială şi un focar într-o exploataţie de tip A);

- 15 focare în judeţul Vâlcea;

- 15 focare în judeţul Vrancea;

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA şi cazurilor la mistreţi se prezintă astfel:

- Judeţul Alba - un focar în gospodăria populaţiei şi 12 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Arad - un focar într-o exploataţie de tip A şi 59 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Argeş - 6 focare (dintre care 4 focare în exploataţii comerciale) şi 134 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bacău - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 16 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bihor - 10 focare în gospodăriile populaţiei şi 228 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Bistriţa-Năsăud - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Botoşani - 103 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Braşov - un focar în gospodăria populaţiei şi 12 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Brăila - 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 25 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Buzău - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 59 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Călăraşi - 182 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Constanţa - 43 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Covasna - un focar în gospodăria populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Dâmboviţa - 8 focare (un focar într-o exploataţie de tip A) şi 87 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Dolj - 19 focare în gospodăriile populaţiei şi 58 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Galaţi - 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 44 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Giurgiu - 2 focare şi 307 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Gorj - 57 de focare în gospodăria populaţiei şi 91 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Harghita - 3 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Hunedoara - 4 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ialomiţa - 186 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Iaşi - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 46 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Ilfov - 4 focare şi 171 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Maramureş - 50 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Mehedinţi - 35 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Mureş - 6 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Olt - 71 de focare şi 11 cazuri la misteţi;

- Judeţul Prahova - 15 focare în gospodăriile şi 147 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Satu-Mare - 241 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Sălaj - 5 focare în gospodăriile populaţiei şi 144 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Sibiu - 3 focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Suceava - un caz la mistreţ;

- Judeţul Teleorman - 205 de focare în gospodăriile populaţiei şi 539 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Timiş - 3 focare în gospodăriile populaţiei;

- Judeţul Tulcea - 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 181 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vaslui - 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 15 cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vâlcea - 5 focare în gospodăriile populaţiei şi 89 de cazuri la mistreţi;

- Judeţul Vrancea - 11 focare în gospodăria populaţiei şi 43 de cazuri la mistreţi.

Până la această dată (26.03.2020) au fost despăgubiţi 15.038 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 425.357.850 de lei.

Detaliat, situaţia plăţilor despăgubirilor se prezintă astfel:

- Judeţul Arad - au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploataţii afectate în valoare de 1.863.500 de lei;

- Judeţul Argeş - au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploataţii afectate în valoare de 21.451.310 de lei;

- Judeţul Bacău - au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploataţii afectate în valoare de 51.460 lei;

- Judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru 290 de exploataţii din 294 afectate în valoare de 1.379.280 de lei;

- Judeţul Botoşani - au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploataţii afectate în valoare de 82.420 de lei;

- Judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 3.994 de exploataţii dintr-un total de 4.006 de exploataţii în valoare de 224.858.160 de lei;

- Judeţul Buzău - au fost plătite despăgubiri pentru 58 de exploataţii din cele 60 afectate în valoare de 242.730 de lei;

- Judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploataţii din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;

- Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploataţii afectate în valoare de 4.124.430 de lei;

- Judeţul Covasna - au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploataţii afectate în valoare de 69.000 de lei;

- Judeţul Dâmboviţa - au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploataţii din cele 75 afectate în valoare de 4.330.400 de lei;

- Judeţul Dolj - au fost plătite despăgubiri pentru 1.340 de exploataţii din cele 1.351 afectate în valoare de 7.990.970 de lei;

- Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 258 de exploataţii dintr-un total de 261 de exploataţii afectate în valoare de 969.000 de lei;

- Judeţul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 1.039 de exploataţii afectate în valoare de 13.986.080 de lei;

- Judeţul Gorj - au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploataţii afectate în valoare de 347.120 de lei;

- Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.494 de exploataţii dintr-un total de 2.605 de exploataţii în valoare de 6.775.000 de lei;

- Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 46 de exploataţii în valoare de 37.655.430 de lei;

- Judeţul Maramureş - au fost plătite despăgubiri pentru exploataţia afectată în valoare de 3.710 de lei;

- Judeţul Olt - au fost plătite despăgubiri pentru 669 de exploataţii dintr-un total de 662 de exploataţii afectate în valoare de 6.049.390 de lei;

- Judeţul Prahova - au fost plătite despăgubiri pentru 111 din cele 121 de exploataţii afectate în valoare de 512.480 de lei;

- Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploataţii din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;

- Judeţul Sălaj - au fost plătite despăgubiri pentru 9 din cele 14 exploataţii afectate în valoare de 79.300 de lei;

- Judeţul Sibiu - au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploataţii afectate în valoare de 28.480 de lei;

- Judeţul Teleorman - au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.605 de exploataţii afectate în valoare de 5.853.940 de lei;

- Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploataţii dintr-un total de 1.187 de exploataţii în valoare de 46.625.920 de lei;

- Judeţul Vaslui - au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploataţii afectate în valoare de 2.182.000 de lei;

- Judeţul Vâlcea - au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploataţii afectate în valoare de 19.740 de lei;

- Judeţul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploataţii din cele 23 afectate în valoare de 137.380 de lei;

ANSVSA solicită sprijinul cetăţenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

- pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

- nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

- este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

- creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploataţii, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

- nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

- nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

- vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia şi Ucraina şi Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară

Free Joomla templates by Ltheme