Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Andreea Kohalmi – Szabo, a semnat astăzi dispoziţia de demarare a Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public. Programul finanţat de AFM, în valoare totală de 384 de milioane de lei, se adresează administraţiilor publice locale care pot beneficia de fonduri pentru îmbunătăţirea sistemului de iluminat public stradal prin folosirea unor tehnologii mai eficiente care să reducă semnificativ consumul de energie şi, implicit, factura publică. La nivel concret, în funcţie de proiectele depuse şi de nivelul cofinanţării, programul va ajuta între 400 şi 750 de localităţi din România.

„Estimarea noastră este că, la finalul implementării programului, aproape 7 milioane de români vor beneficia de un sistem de iluminat public stradal modern, de bună calitate, mai puţin poluant şi mai ieftin. Odată cu implementarea noilor tehnologii, vom constata o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar facturile plătite de către primării pentru iluminatul public vor scădea cu până la 80%. Ceea ce, având în vedere contextul bugetar şi economic actual, reprezintă un ajutor extrem de important pentru reprezentanţii oricărei comunităţi”, a declarat preşedintele AFM, Andreea Kohalmi – Szabo.

Eligibile pentru accesarea acestui program sunt toate unităţile administrativ – teritoriale (UAT) din România, acestea fiind împărţite în două categorii: UAT-uri de până la 4.000 de locuitori (suma maximă eligibilă va fi de 500.000 de lei) şi UAT-uri peste 4.000 de locuitori (suma maximă eligibilă va fi de 1.000.000 de lei).

Este primul program derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu în care se introduce şi principiul competitivităţii proiectelor, acestea aprobându-se pe măsură ce se depun, în baza unui punctaj minim obținut care se poate atinge atât prin nivelul de economie de energie realizat, cât și prin gradul de cofinanțare la care este dispusă fiecare administrație locală.

„Am dorit foarte mult ca Programul de Iluminat public stradal să nu fie o simplă alocare de fonduri către primării pentru a cumpăra becuri tip led, ci să contribuie cu adevărat la creșterea economiei de energie şi la scăderea facturilor pe care, într-un final, tot cetăţeanul le plăteşte prin taxele şi impozitele sale. De aceea, în calitate de preşedinte al AFM, am susţinut introducerea acestui element de concurs ca administraţiile locale să fie încurajate să achiziționeze soluții cât mai eficiente din punct de vedere energetic motivate fiind de o cofinanțare mai mică, de minim 10%”, a afirmat preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu.

În plus, mecanismul competitiv nou introdus va permite AFM să înceapă implementarea proiectelor în cel mai scurt timp de la lansarea Programului, contribuind astfel la creșterea gradului anual de finanțare.

Sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare va începe în data de 13.07.2020 şi va dura maximum 60 de zile în limita fondurilor disponibile alocate programului. Durata de realizare a proiectului, stabilită în cadrul contractului pentru finanţarea nerambursabilă, nu poate depăşi 18 luni. Aceasta se calculează de la data semnării contractului de finanțare.

Programul de Iluminat public stradal este finanţat din fonduri proprii ale Administraţiei Fondului pentru Mediu provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Biroul Comunicare

Administrația Fondului pentru Mediu

Agenția Națională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese în materie administrativă în cazul a 9 persoane prevăzute de Legea nr. 176/2010, respectiv a sesizat organele de urmărire penală în cazul a 2 aleși locali.

Printre persoanele menţionate mai sus figurează şi primarul localităţii Frăsinet, Mihăiţă Sandu. ANI a constatat că în perioada deținerii mandatului de primar a semnat, în data de 04 februarie 2019, Dispoziția și Contractul individual de muncă privind încadrarea soției acestuia într-o funcție contractuală de execuție în cadrul Primăriei și a avizat Fișa postului prin care au fost stabilite atribuțiile de serviciu ale soției sale.

Pe listă mai figurează Adrian Bratu, consilier local comuna Nicolae Bălcescu şi Ştefan Negoiţă, fost Consilier Local în cadrul Consiliului Local al Comunei Independența, ambii aflaţi în conflict de interese administrative.

SANDU MIHĂIȚĂ, Primar al Comunei Frăsinet

CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV

În perioada deținerii mandatului de primar a semnat, în data de 04 februarie 2019, Dispoziția și Contractul individual de muncă privind încadrarea soției acestuia într-o funcție contractuală de execuție în cadrul Primăriei și a avizat Fișa postului prin care au fost stabilite atribuțiile de serviciu ale soției sale.

Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004.

BRATU ADRIAN, Consilier Local al Comunei Nicolae Bălcescu

CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV

În exercitarea mandatului de consilier local a participat și votat în data de 11 aprilie 2019 la adoptarea a două Hotărâri ale Consiliului Local, având un interes personal patrimonial în situațiile dezbătute.

Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispozițiile art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001 (în vigoare până la data de 05.07.2019) și cu dispozițiile art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004 (în vigoare până la data de 05.07.2019).

NEGOIȚĂ ȘTEFAN, fost Consilier Local în cadrul Consiliului Local al Comunei Independența

CONFLICT DE INTERESE ADMINISTRATIV

În exercitarea mandatului de consilier local a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local din data de 13 iunie 2017 privind modificarea organigramei și a statului de funcții al personalului din aparatul de specialitate al primarului, prin care s-a aprobat crearea unui post de consilier personal cu contract individual de muncă, pe durata mandatului primarului, post care începând cu data de 17 iulie 2017 este ocupat de persoana evaluată.

Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 75 și art. 77 din Legea nr. 393/2004 (în vigoare până la data de 05.07.2019) și ale art. 46 din Legea nr. 215/2001 (în vigoare până la data de 05.07.2019).

Consiliul Concurenței recomandă firmelor care au spații închiriate în centrele comerciale să-și negocieze independent condițiile contractuale cu proprietarii/administratorii centrelor. Coordonarea comportamentului pe piață sau a prețurilor poate fi sancţionată din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale și europene.

Cu toate acestea, firmele mici care au fost afectate de criza generată de pandemia de coronavirus pot apela la un mediator, la asociație sau la un alt terț pentru a le reprezenta interesele în relația cu proprietarii/administratorii centrelor comerciale, dar trebuie să respecte regulile de concurență.

”Companiile mici care au fost închise și care au înregistrat pierderi în această perioadă, pot fi reprezentate de un intermediar, astfel încât concurenții să nu facă schimb de informații sensibile, cum sunt prețurile, politica comercială etc. În același timp, recomandăm firmelor să ne consulte cu privire la compatibilitatea inițiativelor lor cu legislația în domeniul concurenței” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Consiliului Concurenței face aceste precizări în contextul în care mai multe companii au anunțat că nu își vor redeschide magazinele din centrele comerciale care au continuat să solicite plata integrală a chiriei pentru ultimele luni, în condiţiile în care activitatea retailerilor a fost oprită.

Companiile pot contacta Autoritatea de Concurență la adresa presedinte@consiliulconcurenței.ro.

Potrivit prevederilor art.92 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură fiscală, contribuabilii/plătitorii care nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege sunt declarați inactivi fiscal și le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității fiscale.  Unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, potrivit legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului și al reprezentanților legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-si îndeplinească toate obligațiile declarative prevăzute de lege și să nu înregistreze obligații fiscale restante.

 Prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 934/2020 s-a stabilit că, pentru declarațiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgență, notificările de nedepunere a declarațiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență.    

Menționăm că, după expirarea termenului legal de depunere a declarațiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiția pentru declararea inactivității fiscale potrivit art.92 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

În aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declarațiilor fiscale. De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condițiile pentru a fi declarați inactivi fiscal, organele fiscale emit și comunică și notificările privind privind îndeplinirea condițiilor privind declararea ca inactiv.

Menționăm că, potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligația depunerii declarațiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligatie se menține și dacă a fost efectuată plata obligației fiscale respective, precum și în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligația declarativă prevăzută de lege.

În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care își suspendă activitatea și înregistrează mențiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerțului sau la entitatea care i-a autorizat, pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor și taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligația depunerii declarațiilor fiscale.

Totodată, contribuabilii care nu desfășoară activitate și nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligația depunerii declarației fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligația fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

Serviciul Comunicare, Relații Publice și Mass Media