MF şi ANAF anunţă finalizarea aplicaţiei e-Transport, prin intermediul căreia sunt monitorizate transporturile rutiere pe teritoriul naţional ale bunurilor cu risc fiscal ridicat şi transporturile rutiere internaţionale de bunuri.

Aplicaţia a fost deja încărcată pe platformele Apple Store şi Google Play şi este în proces de avizare, urmând ca până la cel târziu 15 iulie 2024 să fie operaţională şi să poată fi descărcată de utilizatori.

În acest context, în perioada 15 iulie 2024 - 31 august 2024 aplicaţia este în perioada de testare a parametrilor tehnici. Astfel, facem precizarea că prevederile art. 13^1 lit. d) şi e) din OUG nr. 41/2022 se vor aplica începând cu data de 1 septembrie 2024.

Reamintim că pentru monitorizarea transporturilor de bunuri, Sistemul RO e-Transport preia date din sistemele de poziţionare GPS, în situaţia în care autovehiculele de transport marfă sunt dotate cu astfel de sisteme. Pentru aceste situaţii, pe site-ul MF, pe pagina RO e-Transport au fost încărcate specificaţiile tehnice necesare.

În caz contrar, autovehiculele trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de tip telefon mobil care utilizează tehnologii de poziţionare şi transmisie de date prin satelit, pe care este instalată aplicaţia, dezvoltată de CNIF.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să asigure transferul datelor de poziţionare a vehiculului de transport care fac obiectul declaraţiei din sistem, pe toată durata traseului de transport al bunurilor care fac obiectul monitorizării prin RO e-Transport.

Precizări privind amânarea sancţiunilor pentru operatorii economici autorizaţi

Reamintim că în cadrul şedinţei de Guvern din 28 iunie 2024 s-a decis prin OUG 87/2024 amânarea aplicării sancţiunilor prevăzute de legislaţia e-Transport până la 1 ianaurie 2025, doar pentru operatorii economici autorizaţi potrivit prevederilor art. 38 din Regulamentul (U.E.) nr. 952/2013.

Măsura este necesară pentru evitarea unui blocaj la nivelul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară activităţi cu pondere semnificativă în economia naţională şi care efectuează în mod curent transporturi internaţionale de bunuri.

Sistemul RO e-Transport

Prin Sistemul RO e-Transport sunt monitorizate transporturile rutiere pe teritoriul naţional ale bunurilor cu risc fiscal ridicat şi transporturile rutiere internaţionale de bunuri, o componentă importantă în digitalizarea ANAF, prin care se urmăreşte creşterea capacităţii administrative de combatere a fraudei fiscale.

Sistemul RO e-Transport, prin mecanismele pe care le gestionează, va avea o contribuţie importantă la reducerea GAP-ului de TVA, prin monitorizarea transporturilor efectuate cu bunuri cu risc fiscal ridicat, urmărindu-se fiscalizarea tranzacţiilor comerciale şi creşterea încasărilor la bugetul de stat.

În vederea informării tuturor contribuabililor ce realizează transporturi naţionale cu risc fiscal ridicat şi transporturi internaţionale, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au elaborat Ghidul privind Sistemul national e-Transport, care este disponibil aici -- https://bit.ly/3xTCZbL.

Biroul de relaţii cu mass-media

Executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, majorarea bugetului total al Programului IMM Plus, cu aproximativ 2,5 miliarde lei până la suma totală de aproximativ 15 miliarde lei.

Astfel, se majorează și plafonul total al garanțiilor de stat care pot fi emise în cadrul Programului cu suma de 2,22 miliarde lei, până la valoarea totală de 13,32 miliarde lei și bugetul grantului cu peste 279,875 lei până la valoarea totală de 1,68 miliarde lei.

„Majorarea bugetului Programului IMM PLUS vine ca un răspuns firesc la solicitările antreprenorilor, care au manifestat un interes deosebit pentru accesarea programului. Prin această suplimentare, ne asigurăm că aproximativ alte 2.000 companii vor beneficia de sprijinul necesar pentru dezvoltare și investiții. Aceste instrumente financiare sunt esențiale pentru a oferi mediului de afaceri resursele necesare pentru a-și dezvolta afacerile, a crea locuri de muncă și a stimula inovația. Guvernul rămâne un partener de încredere pentru antreprenori, susținându-i în eforturile lor de a contribui la creșterea economică sustenabilă a țării noastre. În acest fel, facilităm accesul la finanțare, reducând riscurile asociate și oferindu-le posibilitatea de a-și extinde activitățile și de a deveni mai competitivi pe piață”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Suplimentarea bugetului este necesară având în vedere interesul ridicat al antreprenorilor și autorităților locale pentru accesarea programului, astfel că din plafonul de garanții valabil până la 30 iunie 2024, de 11,1 miliarde lei, suma de 7,99 miliarde lei alocată FNGCIMM era utilizată în proporție de 96,28%, suma de 2,01 miliarde lei alocată FGCR era utilizată în proporție de 98,62 %, iar suma de 1,1 miliarde lei alocată FRC era utilizată în proporție de 27,53%.

Prin aprobarea măsurilor propuse se va permite accesul la credite pentru realizarea de investiții și capital de lucru pentru încă 2.300 de noi beneficiari. Astfel, numărul maxim al acestora crește la 13.800, de la 11.500 cât erau prevăzuți înainte de majorarea bugetului IMM Plus.

Dispozițiile legale în vigoare în domeniul ajutorului de stat permit majorarea bugetului unei scheme de ajutor de stat cu până la 20%, fără a fi necesară notificarea Comisiei Europene.

Schema de ajutor de stat IMM PLUS a fost autorizată de către Comisia Europeană la data de 8 aprilie 2024. Plata dobânzilor se realizează trimestrial pentru trimestrul anterior, până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

Ajutor sub formă de garanții pentru împrumuturi

Prin Program, se acordă garanții de stat, în procent de maxim 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru.

Valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiţii, cu excepţia beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii şi pisciculturii pentru una sau mai multe activităţi finanţate, pentru care valoarea maximă a finanţării este de 5.000.000 lei.

Ajutor sub formă de grant

Beneficiarii programului care au contractat credite de investiţii şi/sau credite/linii de credit garantate beneficiază de un grant în limita cumulului rezultat din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garanţiei acordate, pe toată durata de valabilitate a garanţiei acordate, şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit, acordate pe o perioadă de maximum 12 luni, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 2.250.000 de euro pe întreprindere, respectiv echivalentul în lei a 280.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare şi 335.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniile pescuitului şi acvaculturii. În cazul UAT-urilor, valoarea grantului acordat nu poate depăşi echivalentul în lei a 2.250.000 de euro.

Componentele Programului IMM PLUS

Componenta IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Componenta IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

Componenta CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediu implementate de:

IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură;

Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

Componenta RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat în mod transparent și nediscriminatoriu pentru creditele de investiții și creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici și mijlocii, precum și întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Componenta INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru companiile românești inovative și/sau care își promovează produsele și serviciile destinate exportului.

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 3.700 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024, față de 3.300 lei cât este în prezent. Măsura va avea efecte pozitive la nivel social, prin stimularea ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă și reducerea muncii la negru și la nivel economic, prin creșterea consumului, cu influență și asupra importului bunurilor de consum și sporirea puterii de cumpărare a salariaţilor.

„Demersul este menit să aducă un trai mai bun angajaților din România și să reducă sărăcia în muncă. Majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată presupune o apropiere a remunerației de nivelul cerut de Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În plus, din experiența anilor trecuți, creșterea salariului minim a adus și o creștere pe verticală a majorității salariilor, nu doar pentru cele minime”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Tariful orar va fi de 22,024 lei/oră pentru un program normal de lucru în medie de 168 ore/lună. Valoare netă majorată a salariului minim brut pe țară este de 2.363 lei, pentru o deducere de 300 lei, majorarea pe net fiind de 284 lei.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariați, respectiv în jur de 14% din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim la 3.700 de lei vor beneficia 1.871.266 de salariați. Aceasta nu se aplică salariaților din agricultură și industria alimentară, pentru aceste categorii aplicându-se prevederile legale în vigoare.

Premierul Marcel Ciolacu a avut consultări, astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, a cărei temă centrală a fost nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Şeful Executivului a discutat împreună cu partenerii de dialog social contextul şi efectele majorării salariului minim brut pe ţară garantat în plată de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024. Aceasta va reprezenta o creştere de 12,12%, ceea ce înseamnă o majorare netă de 242 de lei. De asemenea, deducerea fiscală de 200 de lei se va menţine până la sfârşitul anului.

"Creşterea veniturilor şi protejarea puterii de cumpărare sunt linii de acţiune pe care le urmărim permanent la nivelul Guvernului. Aşa cum am stabilit împreună cu sindicatele şi patronatele încă de la sfârşitul anului trecut şi am reconfirmat astăzi, în reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, vom majora la 3.700 salariul minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu 1 iulie. Totodată, vom menţine până la sfârşitul anului facilitatea celor 200 de lei netaxabili la salariul minim, ceea ce, împreună cu eforturile de reducere a inflaţiei, protejăm puterea de cumpărare a angajaţilor cu venituri mici", a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

În cadrul întâlnirii au fost discutate şi alte teme, precum asigurarea forţei de muncă, atragerea banilor puşi la dispoziţia României prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi decuplarea punctului de amendă de valoarea salariului minim pe economie.

Biroul de presă al Guvernului