Înscrierile pentru cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019 încep luni, 15 iulie, urmând să se încheie pe 19 iulie. Pe 26 iulie este prevăzută înscrierea candidaţilor care au promovat examenele de corigenţe.

Conform calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei Naţionale, pe 21 august urmează să se susţină proba scrisă la Limba şi literatura română - Ea); 22 august: Limba şi literatura maternă - Eb) - proba scrisă; 23 august: proba obligatorie a profilului - Ec) - proba scrisă.

Pe 26 august se va desfăşura proba la alegere a profilului şi specializării - Ed) - proba scrisă, pe 27 şi 28 august - evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A, pe 29 august - evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B, pe 30 august şi 2 septembrie - evaluarea competenţelor digitale - proba D.

În zilele de 2 - 3 septembrie se va face evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C, iar pe 3 septembrie vor fi afişate rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00). Contestaţiile se pot depune în aceeaşi zi între orele 12,00 şi 16,00.

Rezultatele finale vor fi afişate pe 7 septembrie.

Rata finală de promovare (după soluţionarea contestaţiilor), înregistrată de absolvenţii care au finalizat studiile liceale în promoţia 2018-2019 şi au susţinut probele examenului de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2019, este de 75,5%. În raport cu rezultatele iniţiale (73,7%), se constată o creştere de 1,8%.

Comparativ cu rezultatele finale din sesiunea iunie-iulie a anului trecut (74,7%), majorarea ratei finale din acest an este de 0,8%.

După soluţionarea contestaţiilor, 89.215 candidaţi (din 129.167 prezenţi) au promovat examenul (în creştere de la 86.794 de candidaţi reuşiţi iniţial).

Rata de promovare a celor 16.722 de absolvenţi din promoţiile anterioare este de 26,1%.

Au fost depuse 47.999 de contestaţii: 18.954 la proba E)a), 449 la proba E)b), 15.478 la proba E)c) şi 13.118 la proba E)c). În medie, după reevaluarea lucrărilor contestate, notele au fost modificate cu până la 0,53 puncte: 0,58 puncte la proba E)a), 0,67 puncte la proba E)b), 0,46 puncte la proba E)c) şi 0,44 puncte la proba E)d).

S-au consemnat procente ridicate de promovare în: sectorul 4 al Capitalei (84,92%), judeţele Bacău (83,77%), Cluj (86,36%), Brăila (83,36%), Braşov (82,81%) şi Municipiul Bucureşti (82,78%), respectiv judeţele Sibiu (82,69%), Iaşi (82,38%), Galaţi (81,70%) şi Buzău (78,88%).

Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 84 de candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale examenului naţional de Bacalaureat.

Precizăm că nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este minimum 6. Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.

Înscrierea candidaţilor pentru a doua sesiune se va derula între 15 şi 19 iulie. Candidaţii care promovează examenele de corigenţe se pot înscrie în data de 26 iulie. Probele din sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2019 se vor desfăşura între 21 august şi 6 septembrie.

Datoria administraţiei publice se ridica, la finele lunii martie 2019, la 329,385 miliarde lei, reprezentând 34,9% din PIB, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor Publice.

Comparativ cu sfârşitul anului trecut, datoria administraţiei publice era mai redusă cu 661,2 milioane lei.

Datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 319,92 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 9,466 miliarde lei. Din totalul datoriei, 6,384 miliarde lei erau în numerar şi depozite, 271,577 miliarde lei în titluri de stat şi 51,423 miliarde lei în împrumuturi.

În funcţie de valută, cea mai mare era datoria în lei (163,46 miliarde lei), urmată de cea în euro (134,8 miliarde lei echivalent) şi dolari (29,296 miliarde lei echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale totaliza 314,87 miliarde lei (minus 1,063 miliarde lei), din care 9,446 miliarde lei pe termen scurt şi 305,423 miliarde lei pe termen mediu şi lung.

În ceea ce priveşte datoria administraţiei publice locale, aceasta era de 14,515 miliarde lei (plus 402 miliarde lei comparativ cu decembrie 2018), din care 20,1 milioane lei pe termen scurt şi 14,495 pe termen mediu şi lung.

Sursa www.agerpres.ro

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 3.101 lei în mai, în scădere faţă de luna precedentă cu 14 lei (-0,4%), cele mai mari salarii fiind înregistrate în tehnologia informaţiei, iar cele mai mici în sectorul fabricării articolelor de îmbrăcăminte, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.078 lei, cu 0,5% mai mic decât în luna aprilie 2019.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - 6.946 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 1.782 lei.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 17,8%, în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 17,1%, respectiv în extracţia minereurilor metalifere, cu 16,2%.

Cele mai importante creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 19,2%, în extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea de mobilă, cu un procent cuprins între 2,5% şi 7,5%.

Potrivit INS, scăderile câştigului salarial mediu net în luna mai 2019 faţă de luna aprilie au fost determinate de acordarea în aprilie de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna mai au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: învăţământ (+2,6%), administraţie publică (+1,4%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+0,5%).

Sursa www.agerpres.ro

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a cerut Departamentului pentru dezvoltarea, promovarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii în infrastructură o analiză referitoare la stadiul mai multor proiecte de investiţii în infrastructura de transport.

Astfel, premierul a solicitat explicaţii cu privire la întârzierile de proiectare şi execuţie pentru tronsoanele 2 şi 3 ale Autostrăzii Sibiu-Piteşti, precum şi la întârzierea lansării procedurii de execuţie pentru tronsonul 4 al aceluiaşi proiect.

Totodată, şeful Executivului a cerut să-i fie prezentate explicaţii cu privire la faptul că nu a fost relansată procedura de licitaţie pentru execuţia secţiunilor 3 şi 4 din Drumul expres Piteşti-Craiova, ca urmare a contestării procedurilor iniţiale.

În acelaşi timp, prim-ministrul şi-a exprimat ferm nemulţumirea legată de faptul că actuala conducere a Companiei Naţionale pentru Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR ) a dezinformat în legătură cu stadiul lucrărilor pentru loturile 3 şi 4 ale Autostrăzii Lugoj-Deja, asumate a fi finalizate la sfârşitul anului 2018.

În urma analizei din care au rezultat întârzieri nejustificate şi un slab management al conducerii CNAIR în implementarea proiectelor de infrastructură de transport şi având în vedere determinarea Guvernului de a nu mai admite întârzieri în realizarea investiţiilor, prim-ministrul Viorica Dăncilă a cerut ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, revocarea lui Narcis Neaga din funcţia de director general interimar al CNAIR.