Ministerul Finanțelor Publice propune printr-un proiect de act normativ modificarea Programului „Prima casă” și redenumirea acestuia în Programul "O familie, o casă" astfel încât acest program guvernamental să fie mai bine orientat spre caracterul social.

Astfel, se vor revizui condițiile de accesare prin introducerea unui prag de venit pentru beneficiari și a prețului maxim de achiziție al locuinței care poate fi achiziționată în cadrul Programului. În același timp, se propune acordarea de subvenții de dobândă constând în reducerea ratei dobânzii creditului garantat pe toată durata Programului pentru familiile cu un singur copil cât și pentru familiile cu doi sau mai mulți copii.

"Am finalizat Programul O familie, o casă, în urma consultărilor intense și constructive cu reprezentanții Băncii Naționale a României. Inițiativa guvernului are în primul rând un caracter social, deoarece ne dorim să venim în sprijinul persoanelor cu venituri reduse. Totodată, ne-am gândit să ajutăm familiile tinere să își cumpere o locuință decentă. În egală măsură, susținem sectorul construcțiilor şi nu numai în condițiile în care programul va avea efecte benefice în toată economia, va asigura menținerea sau înființarea de noi locuri de muncă și va ajuta la dezvoltarea afacerilor", a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Prin proiectul de act normativ care modifică și completează OUG nr. 60/2009 privind implementarea programului "Prima casă" se propune:

Modificarea titulaturii Programului „Prima casă” în programul "O familie, o casă".

Introducerea pragului de venit pentru beneficiarii Programului:

la data solicitării creditului garantat, veniturile nete lunare ale beneficiarului individual sau ale beneficiarului împreuna cu soțul sau soția, după caz, nu pot depăși valoarea de 4.500 lei;

pentru familiile cu unul sau mai mulți copii, la data solicitării creditului garantat veniturile nete lunare ale familiei nu pot depăși valoarea de 7.000 lei.

Mandatarea pe lângă Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și a Fondului Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanții în numele şi în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru achiziția unei locuințe în cadrul Programului.

Menținerea avansului minim de 5 % din prețul de achiziție al locuinței. Prețul de achiziție a locuinței este de maximum 70.000 EUR echivalent lei la cursul BNR valabil la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, iar valoarea finanțării garantate este de maximum 66.500 EUR echivalent lei.

Acordarea următoarelor subvenții de dobândă:

reducerea cu 0,5 puncte procentuale a ratei dobânzii creditului garantat pe toată durata Programului pentru familiile cu un singur copil.

reducerea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii creditului garantat pentru familiile cu doi sau mai mulți copii.

Refinanțarea creditelor obținute în cadrul Programului, prin alte instrumente de finanțare, cu excepția altor credite acordate in cadrul Programului.

Proiectul de act normativ este publicat de site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, la propunerea Ministerului Mediului, o nouă rectificare a bugetului de venituri si cheltuieli (BVC) al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), în scopul asigurării sumelor necesare pentru demararea unor programe noi, precum şi pentru restituirea taxei auto.

O noutate o reprezintă lansarea programului de finanţare a proiectelor de investiţii în instalaţii de tratare şi reciclare a deşeurilor, realizate de către operatori economici, în vederea punerii în aplicare, de urgenţă, a obiectivelor cuprinse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, pentru care s-a alocat suma de 180 milioane lei.' Este vorba despre proiectul meu de suflet, acela de a porni, cu adevărat, motoarele industriei de reciclare, la noi în ţară, pentru a transforma România dintr-o societate a risipei într-una a reciclării. Astăzi am alocat fondurile necesare pentru viitorul program de finanţare a proiectelor de investiţii în instalaţii de tratare şi reciclare a deşeurilor. Mai multe detalii despre acest nou program veţi afla foarte curând', a explicat viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

O altă noutate o constituie Programul multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea sau înfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor - PROGRAMUL TERMOFICARE, suma alocată fiind de 400 milioane lei. Programul este implementat în perioada 2019-2027 de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin actualizarea Programului "Termoficare 2006-2020 căldură şi confort' şi va finanţa proiecte de investiţii noi şi proiecte aflate în derulare. Sumele provin din tranzacţionarea, de către statul român, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Totodată, a fost suplimentat bugetul alocat Programului RABLA Plus pentru persoanele juridice, cu suma de 20 milioane lei.' Este, de departe, cel mai bun an pentru acest program ! Dacă luna trecută am suplimentat suma pentru persoane fizice cu 15 milioane lei, fiind prima dată în istoria programului când bugetul se epuizează, iată că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul persoanelor juridice. Mă bucur sincer că politica noastră de stimulare a eco-mobilităţii dă rezultate', a precizat ministrul Mediului.

Pentru derularea procedurilor de elaborare a studiilor de fezabilitate, pentru iniţierea demersurilor necesare exproprierii terenurilor pe care se află depozitele de deşeuri industriale, în scopul efectuării lucrărilor de închidere şi ecologizare a depozitelor de deşeuri a fost alocată suma de 20 milioane lei.

De asemenea, au fost alocate fonduri pentru restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, în valoare de 135 milioane lei.' Românii care au plătit aceste taxe nu au nicio vină că ele nu au fost făcute cum trebuie de la bun început şi chiar dacă nu am participat la elaborarea niciuneia dintre variante, sunt hotărâtă ca toţi cei vizaţi să-şi primească banii înapoi, până la ultimul leu', a explicat viceprim-ministrul Gavrilescu.

DIRECTIA DE COMUNICARE

Potrivit actului normativ, veniturile bugetului de stat se majorează, pe sold, cu 2,264 miliarde lei iar cheltuielile cu 736,9 milioane lei credite de angajament şi cu 298,9 milioane lei credite bugetare. Deficitul scade cu 1,965 miliarde de lei.

Sumele defalcate din TVA pentru finanţarea bugetelor locale se majorează cu 2,9 miliarde de lei.

La Bugetul asigurărilor sociale de stat veniturile scad cu 1,442 miliarde lei iar cheltuielile cresc cu 1,482 credite de angajament şi 1,4454 miliarde de lei credite bugetare.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj are prevăzute venituri în creştere cu 834,3 milioane lei şi cheltuieli cu 144,5 milioane lei (credite de angajament) şi 655 milioane lei (credite bugetare).

Guvernul a aprobat luni prima rectificare bugetară din acest an.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, în context că proiectul de rectificare bugetară asigură plata integrală a salariilor, pensiilor şi a proiectelor de investiţii şi nimeni nu trebuie să-şi facă niciun fel de griji.

"Prima rectificare bugetară din acest an este una pozitivă. Produsul Intern Brut a depăşit, în premieră, pragul de 1.000 de miliarde de lei şi s-a majorat cu 9 miliarde de lei faţă de estimarea iniţială. Creşterea economică pe primul trimestru 2019 a fost de 5% faţă de trimestrul I din 2018. S-a văzut în mod foarte clar în datele macro că, acolo unde Guvernul a luat o serie de măsuri, cifrele arată acest lucru. Vă dau câteva exemple: construcţiile - cu o creştere de 6,6%, în servicii o creştere de 5,7%, în agricultură, de peste 3%. Deficitul bugetar în mod clar nu este în pericol, deşi am auzit unele discuţii în ultima perioadă. Proiectul de rectificare bugetară prevede respectarea ţintei asumate de 2,76% a deficitului bugetar pentru întreg anul şi s-a făcut acest lucru având în vedere şi păstrarea echilibrelor macroeconomice şi păstrarea încrederii investitorilor. Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor, pensiilor şi, desigur, sumele pentru proiectele de investiţii aflate în derulare - sperăm noi că se vor începe până la final de an - şi care vor necesita şi plăţi aferente", a spus Teodorovici.

Sursa www.agerpres.ro

Ministerul Finanțelor Publice legifereazã, la solicitarea industriei de profil, conținutul economic al bacșișului în domeniul restaurantelor și barurilor și stabilește regulile fiscale și contabile de înregistrare a acestuia.

“Este o mãsurã care a fost cerutã de industria HoReCa și nu numai. Așa cum am obișnuit reprezentanții patronatelor, eu sunt un partener onest, deschis și de bunã credințã fațã de propunerile venite din partea celor care activeazã în economia realã. Obiectivul nu este de a suprataxa ceva, ci doar de a avea un cadru legal simplu și clar, așa cum existã în numeroase alte țãri. Este, totodatã, și o promisiune îndeplinitã, o promisiune pe care nu am facut-o de ieri, de azi, ci de mult timp. Vom continua sã creãm cadrul legal care sã ne permitã sã-i ajutãm pe cei care activeazã în economia realã”, a precizat domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Proiectul de act normativ cuprinde urmãtoarele reglementãri:

Ø definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitãrii clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct cãtre populație și asigurãrii fiscalizãrii bacșișului potrivit Codului fiscal;

Ø instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activitãți de servire a bãuturilor, indiferent de modalitatea de platã a acestuia (card/numerar/substitute de numerar);

Ø evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrãrile la domiciliu;

Ø se interzice condiționarea, sub orice formã, a livrãrilor de bunuri sau a prestãrilor de servicii de acordarea bacșișului;

Ø se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului  o notã de platã, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de platã va conține rubrici destinate alegerii de cãtre  client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește sã îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%;

Ø se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în  contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct;

Ø în situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de platã și se emite facturã, bacșișul se evidențiazã distinct pe aceasta;

Ø se lasã la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcãrii bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscutã de cãtre emitentul bonului fiscal;

Ø bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formã de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursã la momentul acordãrii veniturilor de cãtre plãtitorii de venituri.

Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurãri sociale.

Proiectul de act normativ este publicat de site-ul MFP la rubrica Transparențã decizionalã.