Măsurile propuse și implementate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în perioada stării de urgență au vizat 1.295.873 beneficiari și însumează plăți de peste 1,78 miliarde de lei făcute sub formă de indemnizație de șomaj tehnic sau pentru prelungirea indemnizației de creștere copil ori a indemnizațiilor de încadrare în grad de handicap.

Cele mai multe fonduri alocate prin MMPS pe perioada stării de urgență au fost plătite prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANFOM), instituție care a asigurat acordarea indemnizațiilor pentru șomaj tehnic.

În total, la ANOFM au fost înregistrate cereri valide de la 129.149 de angajatori, suma totală plătită către aceștia fiind de 1,38 miliarde de lei.

Această sumă a fost necesară pentru plata indemnizațiilor a 1.118.865 de angajați trimiși de către angajatori în șomaj tehnic.

Reamintim că în ședința de Guvern din 14 mai 2020, Executivul a  prelungit perioada de acordare a șomajului tehnic până la data de 1 iunie 2020 (în aceleași condiții) cu posibilitatea menținerii măsurii după 1 iunie în domeniile în care se vor menține restricțiile.

Pentru a facilita accesul angajatorilor în vederea obținerii sumelor necesare pentru plata somajului tehnic, ANOFM a organizat un call-center intern și a stabilit un număr unic de apel la care cetățenii pot suna pentru a obține informații suplimentare cu privire la modalitățile de acordare a șomajului tehnic.

De asemenea, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) au fost făcute plăți în valoare totală de 405.251.109 lei, din care 384.186.249 pentru acordarea indemnizației de sprijin COVID 19, potrivit OUG nr.30/2020, pentru PFA, avocați, persoane fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, avocați, structuri sportive etc. În total, ANPIS a plătit 143.698 de astfel de indemnizații.

„Ne-am implicat total în această activitate de reglementare și ulterior de plată a șomajului tehnic pentru angajații și pentru liberii profesioniști afectați de pandemie și am făcut acest lucru pentru că am fost conștienți că românii au nevoie de sprijin, acum mai mult ca oricând. După 1 iunie, vom fi alături de ei prin măsuri active care să ajute revenirea în activitate. Le mulțumesc tuturor celor care au lucrat în această perioadă asigurându-ne serviciile de care a fost atâta nevoie.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru.

Tot prin ANPIS s-au mai făcut plăți în valoare de aproape 8,6 milioane de lei pentru 4.044 de beneficiari cărora li s-a prelungit indemnizația pentru creștere copil și de 12.467.316 lei pentru 29.266 de beneficiari cărora li s-au prelungit în starea de urgență certificatele de încadrare în grad de handicap.

Menționăm că pentru obținerea oricărui beneficiu social, MMPS a reglementat în această perioadă proceduri de depunere electronică, astfel încât beneficiarii să evite orice drum pentru depunerea documentelor.

De asemenea, având în vedere caracterul excepțional al acestei perioade, MMPS s-a adaptat în permanență, încercând să găsească soluții pentru toate problemele care au apărut, printre care amintim:

- acordarea unor zile libere plătite părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ și prelungirea acestei măsuri până la 12 iunie 2020.

- prelungirea cu 90 de zile a perioade de acordare a stimulentului de inserție în situația suspendării ori încetării contractului de muncă ca urmare a efectelor generate în economie de pandemia COVID 19.

- extinderea categoriilor de beneficiari ai indemnizației de șomaj tehnic (PFA, drepturi de autor, avocați, sportivi etc.).

- prelungirea certificatului de încadrare în grad de handicap la copii și adulți cu dizabilități pentru evitarea aglomerărilor și expunerii la contacte multiple.

- prelungirea perioadei de acordare a indemnizației pentru îngrijirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani pe toată durata stării de urgență, chiar dacă copilul a împlinit această vârstă în această perioadă.

- acordarea indemnizației de acomodare prevăzute la art. 50 din Legea nr.273/2004 privind procedura adopției pe toată durata instituirii stării de urgență, chiar dacă în acest timp s-a finalizat perioada maximă de concediu prevăzută de lege.

- sistarea anchetelor sociale în teren pentru a proteja beneficiarii, dar și asistenții sociali.

- suspendarea sau neînceperea măsurilor de executare silită prin poprire a pensiilor, începând cu luna aprilie 2020 și până la expirarea termenului de 60 de zile de la data încetării stării de urgență.

De asemenea, în această perioadă MMPS a luat mai multe măsuri privind lucrătorii sezonieri și agențiile de plasare a forței de muncă:

- prezența inspectorilor de muncă pe aeroporturi pentru realizarea de acțiuni în vederea identificării românilor care plecau să muncească în străinătate și a condițiilor în care se făceau deplasările.

- publicarea de informații, pe site-urile Ministerului Muncii, Inspecției Muncii și Ambasadelor, de care orice lucrător român ar trebui să țină seama înainte să plece la muncă în străinătate, cum ar fi clauzele obligatorii care ar trebui să se regăsească în contractul de muncă, astfel încât să fie protejat la locul de muncă conform legii 156/200 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.

- deschiderea unei linii telefonice, la Inspecția Muncii, pentru lucrătorii sezonieri care pleacă să lucreze în alte state.

- diseminarea de pliante de informare la toate aeroporturile/gările unde s-au anunțat plecări ale lucrătorilor români.

- discuții zilnice cu ambasadorii și miniștrii din Italia, Germania, Austria și Spania.

- demararea unei campanii naționale de verificare a agenților de plasare a forței de muncă.

În perioada stării de urgență MMPS a dispus, prin Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), și măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în sistemul de asistență socială și de protecție a copilului, încă din data de 10 martie 2020.

Măsurile excepționale luate de România în acest domeniu, cum ar fi decizia de prevenție și izolarea la locul de muncă al angajaților din toate centrele rezidențiale, au făcut să înregistrăm procente semnificativ mai mici față de alte țări. Astfel, România înregistrează aproximativ 10% din totalul deceselor cauzate de covid-19 în rândul persoanelor rezidente în centrele pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, față de procente semnificativ mai mari din alte țări.

Situația din centrele rezidențiale:

- 0,2% din totalul beneficiarilor au decedat ca urmare a infectării cu virusul COVID-19, respectiv 122 de vârstnici și adulți cu dizabilități.

- 1,15% din totalul beneficiarilor din sistem sunt infectați cu virusul COVID-19, respectiv 657 persoane, dintre care 17 copii.

- Nu s-a înregistrat niciun deces în rândul copiilor.

- Există 360 de angajați infectați și s-a înregistrat 2 decese.

- Există 436 de beneficiari vindecați.

- Principalele județe afectate de epidemia COVID-19 în sistemul de asistență socială și protecție a copilului sunt: Suceava, Galați, și Neamț.

Amintim că pentru plata cheltuielilor cu alocația de hrană și îndemnizația de cazare pentru personalul aflat în izolare preventivă la locul de muncă din serviciile sociale publice și private de tipul centrelor  rezidențiale MMPS a propus, iar Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Consiliilor județene și al Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, cu suma de 15.638 mii lei, din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020.

La rândul său, conducerea MMPS a luat o serie de măsuri pentru protecția propriilor angajați, de la decalarea programului de muncă, măsurarea temperaturii la intrarea în instituție, la facilitarea muncii de la domiciliu pentru persoane cu probleme medicale sau de peste 65 de ani și asigurarea de echipamente de protecție (măști, mănuși, dezinfectant).

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Grupul de Comunicare Strategică a elaborat o serie de răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări apărute în spaţiul public odată cu intrarea în vigoare a stării de alertă în România pentru următoarele 30 de zile.

Cum se defineşte zona metropolitană în interiorul căreia cetăţenii nu au nevoie de declaraţie pe propria răspundere pentru a se deplasa ?

Sunt considerate ca făcând parte din zona metropolitană localităţile aflate pe o rază de până la 30 de kilometri faţă de principalul oraş (conform art.11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi). Totodată, se va considera zonă metropolitană Municipiul Bucureşti şi întreg teritoriul judeţului Ilfov.

Persoanele peste 65 de ani au vreo restricţie de a ieşi din casă sau vreun interval orar pe care trebuie să îl respecte?

Hotărârea CNSSU nr. 24 cu privire la declararea stării de alertă nu restricţionează deplasarea persoanelor de peste 65 de ani. Acestea pot părăsi domiciliul în orice interval orar doresc. Rămâne însă valabilă recomandarea de a limita pe cât de mult posibil deplasările şi de a evita locurile aglomerate mai ales pentru persoanele din categoriile vulnerabile pentru a reduce riscul infectării cu noul Coronavirus.

Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână ?Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicităţii. În cazul în care o nouă deplasare respectă acelaşi traseu menţionat în declaraţia pe propria răspundere, atunci aceasta poate fi refolosită şi în alte zile, tăind cu o linie data precizată iniţial şi completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.

Vor fi sancţionate persoanele care nu poartă mască?

Purtarea măştii care acoperă nasul şi gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise, potrivit anexei "Măsuri de prevenire şi control a infecţiilor aplicabile pe durata stării de alertă", ataşată Hotărârii nr. 24 a CNSSU. Persoanele care nu respectă obligaţia de a purta mască în spaţiile menţionate pot fi sancţionate contravenţional în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) raportat la art.65 lit.h, respectiv "nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii" se sancţionează cu amendă între 500 de lei şi 2500 de lei.

Ce opţiune din declaraţia pe propria răspundere bifează un locuitor al zonei rurale care se deplasează în altă localitate pentru cumpărături la supermarket, farmacie sau pentru asigurarea unor bunuri pe care nu le poate achiziţiona din sat/comună?

În situaţia în care cetăţeanul se deplasează între localităţi din interiorul zonei metropolitane, nu are nevoie de declaraţie pe propria răspundere. Dacă asigurarea bunurilor necesare nu poate fi făcută în zona metropolitană, este nevoie de declaraţia pe propria răspundere, bifată la punctul 11 "alte motive justificate".

Vor mai fi date amenzi pentru nerespectarea deciziilor autorităţilor cu privire la starea de alertă?

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) defineşte la Capitolul III "Răspunderi şi sancţiuni", art. 64-70 contravenţiile şi cuantumul amenzilor pentru nerespectarea actului normativ. De asemenea, poliţiştii aplică legislaţia în vigoare. Scopul autorităţilor nu este de a sancţiona cetăţenii, ci de a limita răspândirea virusului COVID-19. În contextul trecerii la starea de alertă, poliţiştii vor acţiona în principal pentru îndrumarea cetăţenilor cu privire la noile reguli.

Se redeschid sălile de lectură din biblioteci?

Această variantă este în prezent în analiza autorităţilor, urmând ca o decizie să fie comunicată în perioada următoare. Activităţile bibliotecilor sunt permise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 şi anexei ataşate, în condiţiile respectării normelor de prevenţie şi protecţie şi cu respectarea recomandărilor INSP.

Se redeschid clinicile private?

Clinicile private au avut în timpul stării de urgenţă şi vor continua să aibă şi în timpul stării de alertă acelaşi statut cu spitalele/clinicile de stat.

Dacă un cetăţean trebuie să ajungă urgent la bancă în altă localitate, ce bifează pe declaraţia pe propria răspundere?

În cazul în care tranzacţia bancară nu poate fi efectuată on-line, deplasarea în afara localităţii se poate face în baza declaraţiei pe propria răspundere, bifând punctul 11 - "alte motive justificate".

Rămâne vreo interdicţie valabilă după ora 22:00?

Interdicţiile emise prin hotărârea CNSSU sunt valabile indiferent de intervalul orar şi nu sunt diferite pentru intervalul post 22.00.

Persoanele care vor sta în aceeaşi locuinţă cu cineva venit din afara ţării vor trebui să intre şi ele în izolare 14 zile?

Potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 şi anexei ataşate, pentru toate persoanele care au călătorit în străinătate şi intră pe teritoriul României, se instituie măsura carantinării/izolării la domiciliu împreună cu familia/aparţinătorii cu care locuiesc.Există opţiunea carantinei instituţionalizate pentru persoanele care au călătorit singure şi care nu doresc să-şi expună familia.

Câte persoane pot participa la evenimentele familiale cu număr limitat de persoane, opţiune care se regăseşte la punctul numărul 9 în declaraţia pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasărilor între localităţi?

Dacă evenimentul familial implică o slujbă religioasă în interiorul bisericii (ex: nuntă, botez, înmormântare), numărul maxim de persoane care pot participa este de 16 (punctul 5 (2), lit. a din anexa "Măsuri de prevenire şi control a infecţiilor aplicabile pe durata stării de alertă", ataşată Hotărârii nr. 24 a CNSSU). Dacă slujba se ţine în curtea bisericii, numărul participanţilor NU este limitat, însă se vor respecta măsurile de prevenire şi protecţie stabilite. Pentru evenimentele familiale private (ex: aniversări, petreceri, reuniuni de pomenire etc.) desfăşurate în spaţii închise, va fi avut în vedere acelaşi număr de persoane (maximum 16 persoane) cu respectarea normelor de igienă şi pe cât de mult posibil respectarea distanţei fizice.

În legea aprobată de Parlament există o prevedere care permite redeschiderea teraselor. Se deschid terasele în perioada stării de alertă?

Terasele rămân închise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii nr. 24 a CNSSU şi anexei ataşate. Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) prevede la articolul 8, alin. 2 posibilitatea deschiderii teraselor, nu obligaţia.

Grupul de Comunicare Strategică

Monica Anisie, ministrul educației și cercetării, a semnat ordinul de completare și modificare a Metodologiei de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a (EN VIII) din acest an școlar. Metodologia a fost actualizată în raport cu măsurile impuse de contextul pandemic COVID-19.

Modificări și completări aduse metodologiei:

• Elevii aflați în izolare/confirmați pozitiv cu noul coronavirus vor susține probele conform unei proceduri speciale, elaborate de Ministerul Educației și Cercetării. Pentru elevii care solicită și primesc, în cazuri justificate, aprobarea Comisiei Naționale de Organizare a Evaluării Naționale în vederea susținerii probelor cu subiectul de rezervă, se organizează proba scrisă/probele scrise după finalizarea ultimei probe prevăzute în calendarul de desfășurare a EN VIII.

• Programele pentru disciplinele de examen, valabile pentru acest an, sunt cele aprobate prin ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.115/2020. Din structura acestora au fost eliminate conținurile ce urmau a fi parcurse în semestrul al II-lea.

• Contestațiile pot fi depuse/transmise și prin mijloace electronice. În acest caz, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

• Supravegherea probelor scrise este asigurată, pentru fiecare sală, de minimum un asistent, cadru didactic de altă specialitate decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susține proba.

• Depunerea/transmiterea contestațiilor se va realiza pe data de 22 iunie, între orele 16:00 - 19:00 și pe data de 23 iunie între orele 08:00 - 12:00 

Calendarul Evaluării Naționale 2020

2 - 5 iunie	înscrierea elevilor
15 iunie	probă scrisă: Limba și literatura română
17 iunie	probă scrisă: Matematică
18 iunie	probă scrisă: Limba și literatura maternă
22 iunie	Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)
22 iunie (orele16:00-19:00) 23 iunie (orele 8:00 – 12:00)	Depunerea contestațiilor
23-26 iunie	Soluționarea contestațiilor
27 iunie	Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

 

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile.

Prezentăm integral textul documentului

"Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivel global, în care, potrivit datelor publicate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, mai mult de 4 milioane de persoane au fost infectate şi peste 290 de mii au decedat, precum şi declararea ''Pandemiei'' de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la data de 11.03.2020,

Luând în considerare experienţa ţărilor grav afectate de evoluţia virusului şi măsurile care au avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia şi care au vizat acţiuni în planul sănătăţii publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităţilor socioeconomice neesenţiale, fără de care celelalte acţiuni desfăşurate nu ar fi putut avea efectul scontat,

În contextul măsurilor adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar şi cele cu comunităţi mari de cetăţeni români, inclusiv de instituire a unor stări excepţionale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecţiei,

Având în vedere contagiozitatea extrem de înaltă a virusului care nu poate fi ţinută sub control în lipsa unor măsuri de protecţie pentru întreaga populaţie, proporţionale cu gradul riscului asociat evidenţiat de nivelul de manifestare al acestui virus la un moment dat,

Înţelegând că protejarea vieţii, în principal, şi a sănătăţii în subsidiar, ca drepturi fundamentale ale omului necesită, în context pandemic, asumarea unor măsuri, inclusiv normative, a căror aplicare să fie realizată fără echivoc, în timp real şi în scop pozitiv, fără a aduce atingere în substanţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale,

Având în vedere deciziile europene privind protecţia civilă, în plus faţă de cele emise în context pandemic, potrivit cărora se constată creşterea semnificativă a numărului şi gravităţii situaţiilor de urgenţă naturale şi a celor provocate de om în ultimii ani şi dat fiind că situaţiile de urgenţă viitoare pot atinge cote extreme şi un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinţe extinse şi pe termen mai lung, ca rezultat al schimbărilor climatice şi a interacţiunii potenţiale între mai multe pericole naturale şi tehnologice,

Având în vedere şi faptul că, pe fondul constatării pe teritoriul naţional, în mod concret, în ultima perioadă de timp, a unor manifestări climaterice violente, cu un grad ridicat de imprevizibilitate, care pun în pericol viaţa şi integritatea fizică a populaţiei şi care diminuează capacitatea de răspuns instituţional prin raportare la timpul de reacţie foarte scurt, devine tot mai importantă o abordare integrată a managementului situaţiilor de urgenţă, care să maximizeze capacităţile operative ale tuturor instituţiilor responsabilizate, inclusiv la nivel decizional, şi să înlăture pe cât posibil efecte negative,

Luând în considerare în special necesitatea simplificării mecanismului de luare a deciziilor şi de eficientizare a structurii de coordonare integrată, cu precădere a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul situaţiilor de urgenţă curente şi a celor de amploare şi de intensitate deosebite sau al dezastrelor cu impact deosebit de grav, produse pe teritoriul naţional - obiective care au în vedere inclusiv concluziile observatorilor interni şi internaţionali, participanţi la exerciţiile ''SEISM 2018'' şi ''EU MODEX 2018'',

Având în vedere imperativul eficientizării unor activităţi la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în domeniul aviaţiei, în sensul eficientizării activităţii de coordonare integrată a Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, din perspectiva componentei aeromedicale,

Ţinând cont de necesitatea prevederii unor structuri organizatorice şi funcţionale care să permită îndeplinirea tuturor atribuţiilor specifice din competenţa Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în concordanţă cu rolul şi locul acestei structuri în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

Având în vedere intrarea în vigoarea a Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.764/2008 şi necesitatea întăririi rolului de autoritate pe segmentul supravegherii pieţei mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor,

În vederea asigurării cadrului legal necesar notificării la Comisia Europeană a Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă ca organism de evaluare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii şi stabilirea personalităţii juridice pentru alte unităţi subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

Întrucât neadoptarea măsurilor propuse poate genera consecinţe negative grave asupra fluxului informaţional-decizional, constând în aceea că, de la data producerii situaţiei de urgenţă şi până la desfăşurarea acţiunii de răspuns, este necesară desfăşurarea mai multor activităţi de informare a factorului decizional, de luare a deciziei şi de punere în aplicare a acesteia, activităţi care sunt asigurate din punct de vedere organizaţional de structuri specializate asupra cărora se exercită o relaţie de coordonare, astfel că inexistenţa acestor structuri specializate şi a coordonării lor integrate are impact direct în privinţa asigurării măsurilor de protecţie a populaţiei şi al eficienţei managementului situaţiilor de urgenţă şi al consecinţelor dezastrelor,

Ţinând cont de faptul că urgenţa reglementării rezultă din aceea că în data de 15 mai 2020 încetează efectele Decretului prezidenţial nr. 240/2020 de prelungire a stării de urgenţă pe teritoriul naţional, în timp ce obiectivul pentru care acesta a fost instituit, de refacere a stării de normalitate provizorie, trebuie urmărit în continuare, dat fiind că pericolul de răspândire a COVID-19 subzistă,

Înţelegând că aceasta este o situaţie extraordinară, dat fiind că, în continuare, viaţa şi sănătatea populaţiei sunt grav ameninţate, datele statistice prezentând evoluţii în acest sens, datorită caracterului imprevizibil al evoluţiei răspândirii COVID-19,

În considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 4 februarie 2014, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul I, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

''(1) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se înfiinţează Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Departamentul, structură operaţională, fără personalitate juridică, cu atribuţii de:

1. a) coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum şi în cadrul structurilor SMURD şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU;
2. b) elaborare, coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătăţii şi ale celorlalte instituţii sau structuri cu atribuţii în domeniu;
3. c) coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic, precum şi a activităţilor de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă, în colaborare cu structurile specializate cu atribuţii în domeniu.'
4. La articolul I, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(1 indice 1) - (1 indice 3), cu următorul cuprins:

''(1 indice 1) Departamentul asigură monitorizarea, controlul operaţional şi inspecţia activităţii structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională, implementarea proiectelor cu finanţare externă în domeniul situaţiilor de urgenţă, protecţiei civile şi al cooperării civil-militare, pentru care Departamentul sau structurile din coordonare au calitatea de beneficiari, precum şi implementarea managementului calităţii în cadrul structurilor din subordonare/coordonare şi coordonare operaţională.

(1 indice 2) Departamentul asigură, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, comunicarea publică în domeniul situaţiilor de urgenţă şi al dezastrelor, potrivit domeniilor de competenţă ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională.

(1 indice 3) Procedura de elaborare, coordonare şi evaluare metodologică precum şi evaluare a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, se stabileşte prin ordin comun a ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii. '

3. La articolul I, partea introductivă a alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

''(3) La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, coordonează'':

4. La articolul I alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
5. b) Inspectoratul General de Aviaţie, cu excepţia misiunilor de ordine publică care sunt coordonate de către secretarul de stat pentru ordine publică.
6. La articolul I, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Departamentul coordonează operaţional serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, UPU/CPU, serviciile publice Salvamont şi Salvaspeo şi activităţile de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă.

6. La articolul I, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin.(4 indice 1) şi (4 indice 2), cu următorul cuprins:

(4 indice 1) Departamentul, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România şi Corpul Român Salvaspeo elaborează şi emit proceduri operaţionale comune în domeniul coordonării operaţionale şi metodologice precum şi a evaluării formării profesionale.

(4 indice 2) Departamentul colaborează cu Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, cu Corpul Român Salvaspeo şi cu asociaţiile de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă în vederea coordonării metodologice şi evaluării activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă, precum şi a exerciţiilor la nivel naţional, regional sau transfrontalier în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic.'

7. La articolul I, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) În exercitarea atribuţiilor, Departamentul foloseşte personal încadrat în condiţiile legii, inclusiv prin detaşare, din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi din alte instituţii publice, după caz.

8. La articolul I, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5 indice 1), cu următorul cuprins:

(5 indice 1) În vederea realizării atribuţiilor specifice, Departamentul are în componenţă structuri funcţionale înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

9. La articolul I, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) În exercitarea atribuţiilor, Departamentul colaborează cu celelalte ministere, autorităţi şi instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

ART. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera f) se abrogă.
2. La articolul 2, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:
3. n) coordonarea operaţională - totalitatea măsurilor dispuse şi a acţiunilor desfăşurate de către factorii de decizie premergător şi pe timpul gestionării unei situaţii de urgenţă, în vederea organizării intervenţiei şi utilizării capabilităţilor disponibile într-o concepţie unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite.
4. La articolul 4 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
5. b) declararea stării de alertă;
6. La articolul 4, alineatele (2)-(6) se abrogă.
7. După articolul 4, se introduc şase noi articole, art.4 indice 1 - 4 indice 6 , cu următorul cuprins:

Art. 4 indice 1 . - Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.

Art. 4 indice 2 . - (1) Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(2) Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(3) Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat.

(4) În aplicarea alin. (1) - (3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:

1. a) amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional;
2. b) intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;
3. c) insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns;
4. d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
5. e) existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Art. 4 indice 3 . - (1) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.

(2) Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti.

(3) Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul primministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.

(4) Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 4 indice 1 de către grupurile de suport tehnico - ştiinţific constituite pe tipuri de risc.

Art. 4 indice 4 . - La declararea stării de alertă şi pe durata acesteia comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea, în condiţiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Art. 4 indice 5. - Hotărârile prin care se declară ori se prelungeşte starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:

1. a) baza legală;
2. b) perioada stării de alertă;
3. c) măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, asigurarea rezilienţei comunităţilor şi diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri;
4. d) instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Art. 4 indice 6. - (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.4 indice 4 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 4 indice 1 .

6. La articolul 6, după litera a) se introduce o nouă literă, lit.a indice 1), cu următorul cuprins:

a indice 1) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă;

7. La articolul 7, alineatul (1), litera a indice 1) se modifică şi va avea următorul cuprins: a indice 1) Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă.
8. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale cu rol decizional în managementul situaţiilor de urgenţă, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.

9. Articolul 8 indice 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de preşedinte.

(2) Comitetul Naţional are trei vicepreşedinţi, după cum urmează:

1. a) ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne;
2. b) ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice;
3. c) şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Comitetul Naţional este un organism interinstituţional format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia, în funcţie de tipurile de risc gestionate sau funcţiile de sprijin repartizate în competenţă în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

(4) În cazul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului Naţional se asigură prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei.

(5) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional.

10. La articolul 8 indice 1, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

(6) Directorul general al Direcţiei generale management operaţional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, au calitatea de membri ai Comitetului Naţional.

(7) Organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

11. La articolul 15, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor - cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre operative.

(2) La Secretariatul General al Guvernului, precum şi la ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

12. Articolul 15 indice 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.15 indice 1 (1) - Atunci când comandantul acţiunii este şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operaţională a situaţiilor de urgenţă la nivel naţional se realizează prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei, care asigură suportul decizional pentru Comandantul acţiunii la nivel naţional şi pentru Comitetul Naţional.

(2) Organizarea, funcţionarea şi componenţa Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

13. La articolul 20, literele a) şi c) se abrogă.
14. La articolul 20, după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins:
15. o) propune Guvernului spre aprobare, Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situaţii de urgenţă / la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
16. La articolul 20, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
17. f) hotărăşte, în baza propunerii şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, solicitarea/acordarea de asistenţă internaţională în cazul situaţiilor de urgenţă cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaţionale asumate de România, cu avizul prim-ministrului şi informarea prealabilă a Preşedintelui României.
18. La articolul 22, litera c) se abrogă.
19. La articolul 23, litera c) se abrogă.
20. La articolul 24, litera c) se abrogă.
21. După articolul 24, se introduce un nou articol, articolul 24 indice 1, cu următorul cuprins:

Art. 24 indice 1 - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1. a) coordonarea, în sistem integrat, a acţiunilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
2. b) informarea operativă a ministrului afacerilor interne, a prim-ministrului României şi a preşedintelui României, după caz, asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă sau a producerii situaţiilor de urgenţă;
3. c) monitorizarea, controlul operaţional şi inspecţia activităţii structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională;
4. d) coordonarea activităţilor, la nivel naţional, în domeniul rezilienţei comunităţilor;
5. e) integrarea acţiunilor de prevenire, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă;
6. f) implementarea proiectelor cu finanţare externă în domeniul situaţiilor de urgenţă, protecţiei civile şi al cooperării civil-militare;
7. g) implementarea managementului calităţii în sistemul naţional de urgenţă;
8. h) coordonarea metodologică şi evaluarea activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii;
9. i) colaborarea cu instituţiile abilitate în asigurarea coordonării metodologice şi evaluării activităţilor de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic;
10. j) coordonarea activităţilor de acordare, solicitare şi/sau primire a asistentei / sprijinului internaţional în cazul situaţiilor de urgenţă de amploare;
11. k) elaborarea şi supunerea spre aprobarea organismelor competente strategia naţională de dezvoltare a Sistemului National de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
12. l) coordonarea activităţii metodologice de formare în unităţile de învăţământ din cadrul structurilor aflate în coordonare;
13. m) comunicarea publică în domeniul situaţiilor de urgenţă şi al dezastrelor, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, potrivit domeniilor de competenţă ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională.
14. La articolul 25, litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:
15. o) coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional.
16. La articolul 31, alineatele (1) şi (2) se abrogă.
17. La articolul 35, alineatul (2) se abrogă.
18. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 42. - (1) Hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, se publică în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective şi intră în vigoare la data publicării.

(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la adoptare şi sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alerta. (3) Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

ART. III. - Ordonanţa Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată prin Legea nr.363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, care este ajutat de un prim-adjunct şi doi adjuncţi, numiţi prin ordin al ministrului afacerilor interne.

2. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) În subordinea Inspectoratului funcţionează instituţii de învăţământ, studii şi experimentări, unităţi şi subunităţi specializate, baze, ateliere şi depozite de asigurare tehnica, logistica şi de reparaţii.

(2) In structura serviciilor de urgenţă profesioniste sau a unităţilor prevăzute la alin. (1) pot funcţiona unităţi de cazare a personalului şi a membrilor lor de familie pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.

(3) Unităţile prevăzute la alin.(1), care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 187 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot dobândi personalitate juridică prin ordin al ministrului afacerilor interne.

ART. IV. - Articolul 7 din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 22 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7. - (1) Coordonarea în domeniul protecţiei civile se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

(2) Controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti Ilfov.

ART. V. - În cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea 'Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă' şi acronimul 'CNSSU' se înlocuiesc cu denumirea 'Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă' şi, respectiv, cu acronimul 'CNSU'.

ART. VI. - Ordinul ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii privind stabilirea procedurii de elaborare, coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, prevăzut la art. I alin. (13 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. VII. - (1) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul afacerilor interne, precum şi conducătorii ministerelor, autorităţilor şi instituţiilor publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, modifică şi/sau completează ori propun Guvernului spre aprobare, după caz, actele normative subsecvente emise în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Până la intrarea în vigoare a modificărilor şi/sau completărilor prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile actelor normative subsecvente emise anterior, în măsura în care nu contravin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. VIII. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare".

AGERPRES