Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că se impune prelungirea stării de alertă, cu mai puţine restricţii şi a făcut un apel către parlamentari în acest sens.

"Având în vedere că nu avem o scădere semnificativă a numărului de îmbolnăviri noi, faptul că avem în continuare în jur de 150 de persoane la tratament intensiv, internaţi în spitale, faptul că şi ultimul weekend de relaxare totuşi s-a simţit, nu în sens bun, la numărul de îmbolnăviri noi, ne face să fim în continuare precauţi şi suntem de părere că se impune prelungirea stării de alertă", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a arătat că în etapa următoare vor fi mai puţine restricţii propuse, dar consideră că "nu se poate continua fără a avea acest instrument numit starea de alertă".

Totodată, şeful statului a amintit că există măsuri care vor continua - distanţarea, portul măştii de protecţie şi evitarea aglomerărilor.

Iohannis a spus că această continuare a stării de alertă va fi dezbătută în şedinţă de membrii Executivului şi s-a adresat şi membrilor Parlamentului, care trebuie să aprobe această măsură.

"Stimaţi parlamentari, fiţi responsabili, gândiţi-vă că virusul nu dispare printr-un vot în Parlament, dar dacă sprijiniţi Guvernul, atunci putem să controlăm eficient şi am dovedit-o. Putem să controlăm eficient această răspândire a epidemiei", a punctat Iohannis.

Preşedintele a apreciat că măsurile luate până în prezent au fost corecte. "Stimaţi parlamentari, nu puneţi sub semnul întrebării, acum, la final, aceste măsuri care s-au dovedit a fi corecte", a afirmat Iohannis.

sursa www.agerpres.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că, după 15 iunie, vor fi luate noi măsuri de relaxare.

"Având în vedere că în ultima vreme numărul de noi de noi îmbolnăviri nu a crescut semnificativ, dar nici nu a scăzut semnificativ, considerăm că este posibil să continuăm cu câteva noi măsuri de relaxare, adică unele dintre restricţiile care sunt acum în vigoare nu vor mai fi în vigoare după 15 iunie. (...) După 15 iunie, se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante şi locuri de joacă", a explicat şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a precizat că vor fi posibile evenimentele private, redeschiderea after-school-urilor, grădiniţelor, a creşelor private şi a sălilor de fitness.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

România va avea la dispoziție încă 1,5 miliarde euro din facilitatea de finanțare REACT-EU, a anunțat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, la începutul ședinței de Guvern. Ministerul Fondurilor Europene a trimis deja un punct de vedere pe marginea Regulamentului propus de Comisia Europeană pe această temă.

Alte fonduri suplimentare sunt disponibile printr-un nou instrument temporar – SURE (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency – sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență). Prin acest Program România va putea aceea 5 miliarde euro în perioada 2020-2022, pentru a sprijini măsuri active pentru ocuparea forței de muncă. Premierul Ludovic Orban a solicitat MFE și Ministerului Muncii și Protecției Sociale să pregătească deja modificările legislative necesare pentru accesarea sumelor prin intermediul acestui nou instrument al Comisiei Europene.

Totodată, în cadrul ședinței de Guvern, ministrul Fondurilor Europene a fost mandatat de premierul Ludovic Orban să pregătească Programul de recuperare și reziliență necesar pentru a accesa alte finanțări europene.

Măsuri de sprijin economic și social

În ședința de Guvern a fost aprobat și Memorandumul privind alocarea unor bani în cadrul Programelor Operaționale gestionate de Ministerul Fondurilor Europene pentru evitarea dezangajării fondurilor alocate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a efectelor negative ale pandemiei COVID-19.

La nivelul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) au fost identificate sume cu risc de neutilizare în valaore de 1 mld. euro. Din această sumă, 450 mil. euro au fost realocate în cadrul POIM, către alte axe, iar 580 mil. euro către alte programe:

500 mil. euro la Programul Operațional Competitivitate, pentru finanțarea unei scheme de grant dedicată capitalului de lucru;

80 mil. euro la Programul Operațional Asistență Tehnică, pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027 și pentru pentru asigurarea finanțării acordului PASSA-BEI în perioada 2020 –2023.

În cadrul Programului Operațional Capital Uman suma de 450 milioane de euro va fi redistribuită pentru a fi finanțată plata șomajului tehnic (300 milioane euro), a stimulentului de risc pentru cadrele medicale (120 milioane euro) și măsurile destinate asistenței sociale pentru persoanele vârstnice (30 milioane euro).

Finanțări pentru programe naționale

În ședința de Guvern de astăzi a fost adoptată și Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru includerea unor Programe Naționale la finanțare din fonduri europene. Astfel, vor putea fi finanțate din fonduri europene Programe Naționale pentru:

integrarea pe piața muncii a categoriilor sociale considerate prioritare la nivel național;

susținerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială și a altor inițiative ale mediului de afaceri;

digitalizarea activităților desfășurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de competențe digitale ale forței de muncă;

măsuri active de ocupare a forței de muncă;

măsuri active pentru dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară pentru persoanele vârstnice;

investiții în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării.

Programele finanțate vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene și a ministerelor cu atribuții în implementarea domeniilor respective.

Guvernul consideră că o perioadă "potrivită" pentru organizarea alegerilor locale este sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, a declarat, vineri, premierul Ludovic Orban, care a adăugat că atât data de 27 septembrie, cât şi 4 octombrie sunt "bune" pentru desfăşurarea scrutinului.

"În urma deciziei Curţii Constituţionale, este clar că e nevoie de o lege pentru prelungirea mandatelor. Problema este legată de data alegerilor. În ceea ce ne priveşte pe noi, ca Guvern, noi am anunţat public de două luni, că noi considerăm o dată potrivită sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie pentru desfăşurarea alegerilor, pentru că e după perioada de concedii, e înaintea unei eventuale reveniri a epidemiei, care este estimată, să spun, după 1 octombrie, după 15 octombrie, şi e o perioadă în care se poate face campanie, astfel încât oamenii să-şi aleagă primarii, consilierii locali, preşedinţii de Consilii judeţene şi consilierii judeţeni în deplină cunoştinţă de cauză, cunoscând programele candidaţilor", a explicat Orban, într-o conferinţă de presă.

Întrebat dacă 27 septembrie este o dată pe care o preferă pentru scrutinul de la locale, prim-ministrul a spus: "27 septembrie sau 4 octombrie, astea sunt cele două date".

"Din punctul nostru de vedere, oricare din aceste două date sunt bune. Acum aşteptăm să vedem, pentru că nu am înţeles clar din decizia Curţii cine stabileşte data alegerilor, Guvernul prin hotărâre de Guvern, Parlamentul prin lege, eu nu am înţeles, vă spun sincer. Se pare că a fost o decizie, aşa, că poate şi Guvernul, poate şi Parlamentul, o să vedem motivarea, până nu vedem motivarea nu putem şti cu precizie ce e în deciziile Curţii", a completat el.

sursa www.agerpres.ro