MFP: Valoarea punctului de pensie va creşte cu 14% de la 1 septembrie 2020, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei

MFP: Valoarea punctului de pensie va creşte cu 14% de la 1 septembrie 2020, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei

Valoarea punctului de pensie va creşte cu 14% de la 1 septembrie 2020, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

"Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. Totodată, se propune majorarea începând cu aceeaşi dată a indemnizaţiei minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei", se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, MFP propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, potrivit prevederilor art.38 alin.(41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, (...) să se aplice de la 1 septembrie 2021.

"Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanţare pentru majorarea pensiilor şi salariilor personalului didactic, atât în anul 2020, de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei, cât şi în anul 2021, de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei", se menţionează în document.

Sursa www.agerpres.ro

Sursa foto www.playtech.ro

Noi măsuri de sprijin pentru piața muncii

Noi măsuri de sprijin pentru piața muncii

Guvernul a aprobat, în ședința de vineri, o ordonanță de urgență prin care sunt reglementate o serie de măsuri de sprijin destinate angajaților și angajatorilor și de stimulare a creșterii ocupării forței de muncă în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS - CoV – 2.

Una din măsurile adoptate de Guvern, și care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgență/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanțare temporară a salariților care vor avea program redus de muncă.

Executivul a creat posibilitatea angajatorului să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaților, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și cu reducerea corespunzătoare a salariului.

Pe această perioadă salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.

Aceste sume se plătesc de angajator și se decontează ulterior de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă din bugetul asigurărilor de șomaj.

Reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligația să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună.

Reducerea timpului de muncă se poate aplica și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

Executivul va continua să sprijine și persoanele care realizează venituri în regim independent și care au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic în perioada stării de urgență/alertă, în baza OUG 30/2020. Astfel, în contextul reducerii temporare a activității, pe perioada stării de urgență / alertă aceste persoane vor putea beneficia de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut. Plata se va face de la bugetul de stat, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere.

Alte categorii care vor fi susținute pentru a ajuta piața forței de muncă, pentru o perioadă de trei luni, sunt zilierii și lucrătorii sezonieri.

Pentru zilierii care îşi desfășoară activitatea într-unul din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 se acordă de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarul de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii de lucrări vor plăti acești bani zilierilor, din bugetul propriu, la momentul plății contravalorii muncii zilnice, și ulterior vor deconta sumele plătite prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene.

Guvernul a mai decis să acorde pentru sezonieri o indemnizație de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41.5% din câștigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate. Această facilitate va putea fi acordată până la 31 decembrie 2020, pentru cel mult 3 luni, la alegerea angajatorului, pentru angajații care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni.

Angajatorul va plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, și ulterior va deconta, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, suma reprezentând procentul de 41,5%.

Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj se va efectua în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii.

O altă măsură adoptată de Guvern pentru a sprijini piața muncii în această perioadă are ca scop impulsionarea angajatorilor să utilizeze telemunca, în contextul în care regulile de distanțare fizică, inclusiv la locul de muncă, trebuie menținute.

În acest sens, Guvernul a prevăzut acordarea, o singură dată, a unei sume de 2.500 lei pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență sau de alertă pentru cel puțin 15 zile, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici și mijlocii și care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență. Banii se acordă prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din subvenții de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020.

Măsurile adoptate nu se aplică instituţiilor publice, angajatorilor care la data solicitării se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate și nici angajatorilor care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Aproximativ 700.000 de persoane vor beneficia de noile măsuri adoptate de Guvern, impactul bugetar fiind estimat la 2,4 miliarde lei.                

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Ministrul Sănătăţii a aprobat modalitatea de aplicare a unor măsuri de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2

Ministrul Sănătăţii a aprobat modalitatea de aplicare a unor măsuri de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii a aprobat modalitatea de aplicare a unor măsuri de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2, în conformitate cu noile prevederi legale aprobate prin Legea carantinei şi izolării.

Astfel, *Ordinul ministrului Sănătăţii nr 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2* stabileşte criteriile pentru carantinarea sau izolarea persoanelor, după caz, precum şi carantinarea localităţilor, şi a fost publicat în cursul acestei dimineţi în Monitorul Oficial 642.

Carantina persoanelor

Conform documentului, carantina se va impune pentru:

a) persoanele care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu SARS- COV-2, prin testare cu metoda RT-PCR;

b) persoanele care sosesc din ţări si/sau zone cu risc epidemiologic ridicat, ţări şi/sau zone stabilite de către INSP, în condiţiile legii.

Carantina se va realiza, după caz, la domiciliul persoanei carantinate, la o locaţia declarată de aceasta sau în spaţii special desemnate de către autorităţile competente.

Medicul curant sau organele de control recomandă carantina. Medicul curant are obligaţia de a informa în termen de maxim 2 ore direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care confirmă sau infirmă, măsura carantinării persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi.

Reprezentantul direcţiei de sănătate publică (DSP) emite o decizie administrativă privind carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medicul curant.

În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcţiei de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura carantinei recomandată în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauza nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină sau, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi.

Tot actul normativ publicat astăzi stabileşte criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale.

Carantina zonală

Carantinare zonală se va realiza în condiţiile:

trend crescător pentru ultimele 14 zile;

rata de infectare peste nivelul de alertă (3 cazuri/1000 de locuitori);

ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunităţii faţă de focarele înregistrate în comunităţi închise (centre rezidenţiale, unităţi sanitare);

ponderea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste, atât în localitate, cât şi în zonele rurale ale judeţului;

personal insuficient pentru desfăşurarea anchetelor epidemiologice în cadrul DSP, în raport cu numărul de cazuri confirmate;

personal sanitar in/suficient în spitalele care asigură asistenţa medicală pacienţilor suspecţi/confirmaţi cu COVID-19 (focare în rândul personalului medico-sanitar), dotare insuficientă cu echipamente personale de protecţie;

gradul de ocupare al paturilor, atât pe secţiile COVID, cât şi pe secţiile ATI mai mult de 90%, cu pacienţi din zona respectivă;

populaţia din zona afectată nu este compliantă la regimul de izolare la domiciliu pentru 14 zile în urma unui contact apropiat cu un caz confirmat sau cazuri confirmate izolate la domiciliu.

INSP evaluează analiza de situaţie locală propusă de către DSP şi, în cazul avizării favorabile, o va transmite comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă (CJSU).

Carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii CJSU.

Propunerea de ridicare a măsurii de carantină zonală se va face pe baza analizei situaţiei epidemiologice efectuate de către DSP la 14 zile de la instituirea acesteia. Analiza va fi evaluată de către INSP şi în cazul avizării favorabile, va fi transmisă către CJSU.

Decizia de ridicare a carantinei se dispune prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii CJSU.

Izolarea persoanelor

Izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 prin testare cu metoda RT-PCR sau cu semne şi simptome sugestive infectării cu virusul SARS-COV-2, conform definiţiei de caz stabilite de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, se realizează după cum urmează:

a) în unităţile sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii care asigură asistenţa medicală a pacienţilor cu COVID 19 sau în zone tampon ale altor spitale din reţeaua sanitară publică sau privată, până la confirmarea infectării cu virusul SARS COV 2 prin test RT-PCR;

b) locaţie alternativă ataşată unei unităţii sanitare;

c) la domiciliu sau la o locaţie declarată, pentru pacienţii asimptomatici, după evaluarea clinică şi paraclinică pentru o perioada de 14 zile de la data diagnosticului.

Izolarea se instituie pe baza acordului persoanelor supuse examinării, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice , până la primirea rezultatelor, dar nu mai mult de 48 ore.

Cel mai târziu, la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă se menţine riscul transmiterii virusului SARS-CoV-2, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-una din locaţiile prevăzute.

În situaţia în care persoana refuză măsura izolării sau măsura prelungirii izolării, medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care, în termen de cel mult 2 ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării sau a prelungirii izolării recomandate de medic.

În scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, până la comunicarea deciziei direcţiei de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura izolării sau a prelungirii izolării recomandate în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauză nu poate părăsi locaţia unde se află izolată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică.

Măsura izolării instituite încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

Dacă persoana diagnosticată cu virusul SARS-CoV-2 prin testare cu metoda RT-PCR sau cu semne şi simptome sugestive infectării cu virusul SAR-CO-2, este un minor, măsura izolării se instituie după caz, la domiciliul aparţinătorului ori la locaţia declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare.

Pentru persoanele care au fost externate sau au refuzat internarea în luna iulie a anului 2020, unităţile sanitare şi serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv serviciul de ambulanţă Bucureşti şi Ilfov, sub coordonarea DSP judeţene/ a municipiului Bucuresti realizează, în regim de urgenţă, identificarea acestora, pe baza foilor de observaţie, a fişelor de solicitare ale ambulanţelor, buletinelor de analiza RT-PCR eliberate de laboratoarele autorizate, precum şi oricăror alte informaţii medicale care confirmă infectarea cu virusul SARS- COV - 2, precum şi evaluarea clinică si paraclinică a acestora, în vederea instituirii măsurilor care se impun pentru limitarea răspândirii în comunitate a bolii, după cum urmează:

a) Pacienţii simptomatici cu test SARS- COV-2 pozitiv vor fi izolaţi. Izolarea pacienţilor se instituie cu acordul acestora, pe baza aprecierii medicului curant, iar în lipsa acestuia, prin decizie a DSP ce se comunică de îndată persoanei supuse măsurii, în condiţiile prevăzute la art. 8 din Legea 136/2020.

b) persoanele cu RT-PCR pozitiv pentru depistarea infectării cu virusul SARS-COV-2 vor fi izolaţi în locaţiile prevăzute conform ordinului de ministru.

Deciziile de confirmare sau infirmare privind măsurile de izolare, prelungire a izolării sau carantinare, reprezintă acte administrative cu caracter individual ce pot fi contestate de persoanele care se considera vătămate la instanţa competentă în condiţiile Legii nr. 136 din 18 iulie 2020.

MFE: 20 milioane de euro pentru creşterea competenţelor digitale ale angajaţilor IMM-urilor

MFE: 20 milioane de euro pentru creşterea competenţelor digitale ale angajaţilor IMM-urilor

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului Naţional Competenţe digitale pentru angajaţii din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va reglementa finanţarea dobândirii de competenţe digitale atât de bază şi avansate de către mii de angajaţi în industriile competitive.

Programul, cu o alocare de 20 milioane euro, va fi finanţat prin intermediul Programului Operaţional Capital Uman şi prin va asigura instruirea a minimum 5.000 angajaţi din minimum 500 de companii. Datorită implementării proiectelor, 60 de IMM-uri vor introduce programe de învăţare la locul de muncă.

Vor putea depune proiecte:

- organizaţii patronale, federaţii patronale, confederaţii patronale sau uniuni patronale teritoriale, în calitate de beneficiari unici sau în parteneriat cu alte entităţi relevante, precum organizaţii sindicale şi/sau furnizori de formare profesională;

- asociaţii de întreprinderi, în calitate de beneficiari unici sau în parteneriat cu alte entităţi relevante, precum organizaţii sindicale şi/sau furnizori de formare profesională;

- camerele de comerţ şi industrie, în calitate de beneficiari unici sau în parteneriat cu alte entităţi relevante, precum organizaţii sindicale şi/sau furnizori de formare profesională.

Proiecte în valoare de 164 milioane euro pentru finanţarea echipamentelor în spitale pentru combaterea COVID-19

Proiecte în valoare de 164 milioane euro pentru finanţarea echipamentelor în spitale pentru combaterea COVID-19

Printr-o notă de informare, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a informat Guvernul României despre stadiul evaluării proiectelor depuse în cadrul apelului "Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19". Apelul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi are o valoare de 350 milioane euro.

Până în prezent, au fost depuse spre evaluare 51 cereri de finanţare cu o valoare de 164,2 milioane euro:

- 41 de proiecte de tip A, în valoare de 155,4 milioane euro, prin care 50 de unităţi sanitare publice sunt dotate cu echipamente medicale/echipamente de protecţie;

- 10 proiecte de tip C, în valoare de 8,8 milioane euro, prin care direcţiile generale de asistenţă socială sunt dotate cu echipamente de protecţie.

Alte 125 cereri de finanţare sunt în curs de completare în sistemul informativ MySMIS. Proiectele sunt evaluate de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (AM POIM), în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.

Apelul de proiecte este deschis până la data de 30 septembrie 2020 şi este adresat următoarelor categorii de beneficiari:

- Unităţi sanitare publice pentru care Ministerul Sănătăţii stabileşte necesitatea dotării;

- Ministerul Sănătăţii/ alte autorităţi publice centrale şi autorităţi publice locale, sau unităţi aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achiziţii necesare gestionării crizei de sănătate publică;

- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Mai multe informaţii despre acest apel publicate aici: http://mfe.gov.ro/350-milioane-de-euro-deblocati-la-timp-pentru-spitale/.

Free Joomla templates by Ltheme