După victoria miraculoasă obţinută la Buzău în cadrul barajului de promovare, susţinut împotriva bucureştenilor de la Faur, Dunărea revenea în cel de-al doilea eşalon după 6 ani. Tumultoşi, mai cu seamă prin prisma schimbărilor sociale provocate de revoluţia din decembrie ’89 care aveau să se răsfrângă şi în plan sportive.

În vara anului 1995, zeci de jucători îşi doreau enorm să îmbrace tricoul “galben – albastru” pentru a da piept cu fotbalul Diviziei secunde. Directorul tehnic, Constantin Frăţilă, Dudu Georgescu, antrenor principal şi Florea Mihăilă, antrenor secund formau stafful tehnic antrenând un lot competititv, echilibrat valoric format din mulţi jucători care duseseră greul în liga a 3-a. Lista îi cuprindea pe: Toma, Bratu, Smaranda – Marinache, Sebe, Popa, Simion, Zeciu, N. Stanciu, Ad. Păun, G. Ivan, Scăeţeanu, D. Dincă, D. Andronache, Al. Munteanu, acestora adăugându-li – se Emil Ursu (ex - Victoria Bucureşti), Dan Topolinschi (Dinamo, Poli Iaşi, Victoria Bucureşti), Chiriţă (Acvila Giurgiu), Ad. Mihalcea şi M. Nohai (ambii de la Unirea Slobozia), Cl. Mutu (ARO Câmpulung Muscel), Năstase (Dacia Brăila) şi Antal (Faur Bucureşti).

Dunărea a început sezonul cu o victorie acasă, 4-1 cu Jiul IEELIF Craiova, terminând turul pe locul 15 cu doar 17 puncte în cont.

În iarnă, în urma unor analiza făcute, Frăţilă este demis iar Dudu Georgescu, legenda lui Dinamo devine director tehnic. Locul său ca antrenor principal este luat de Constantin Prepeliţă. Lotul este şi el uşor primenit fiind format înaintea reluării campionatului din: Toma, Bratu, Smaranda, Lutenco – Sebe, Andronache, Ursu, Fl. Popa, G. Simion, Chiriţă, Matei, Marinache, M. Păun, S. Coman, I. Zeciu, Munteanu, Stanciu, Ad. Păun, Mihai, G. Ivan, Craiu (sosit de la Rocar Bucureşti), Condei, Beia, Ţicu, N. Farin, Mihalcea, Scăeţeanu, D. Dincă, Antal, Cl. Mutu, Grigoriţă (adus de la Sportul Drumu Subţire).

Dunărea face un retur mult mai bun strângând 29 de puncte. Cu 46 în total, echipa noastră încheie stagiunea pe 10 bifând în total 14 victorii, 4 egaluri şi 6 eşecuri. Avea să promoveze în Divizia A, Oţelul Târgovişte, echipa cu care ne bătusem la promovare în ediţia 1994 – 1995! Golgeterul echipei a fost Dorinel Dincă cu 9 goluri, el fiind urmat de Nicuşorc Stanciu, 7 reuşite şi Adrian Mihalcea, 6 goluri

A urmat ediţia 1996 – 1997, cu aceeaşi conducere tehnică. Lotul era format din: Toma, Bratu, Lutenco – Al. Munteanu, Simion, Postole (Callatis Mangalia), Sebe, Beia, G. Ivan, I. Zeciu, M. Nohai, M. Lucan (sosit de la Victoria Lehliu), N. Stanciu (revenit de la Dinamo), Fl. Popa (revenit de la Oţelul Galaţi), Craiu, Antal, Scăeţeanu, Fl. Stancu, D. Dincă, D. Andronache, Arbore, Matei, M. Păun, Condei. Dunărea a pornit „aventura” cu un eşec usturător la Fălticeni, fiind învinsă de Foresta cu 4-0. Au urmat 3 jocuri fără înfrângere (2 victorii şi un egal), finalmente Dunărea clasându-se pe locul 9 cu 47 de puncte (14 victorii, 8 remize şi 12 înfrângeri) în ciuda dificultăţilor financiare în care s-a zbătut clubul. Golgeterul echipei a fost din nou Dorinel Dincă cu 9 goluri, el fiind secondat de Stanciu şi Scăeţeanu, ambii cu câte 6 goluri.

Pe primul loc avea să se situeze Foresta Fălticeni care intra astfel în elita fotbalului românesc.

Din cauza problemelor financiare acute, o parte din jucători aveau să se despartă de Dunărea chiar înaintea startului ediţiei 1997 – 1998. Simion, Stanciu şi Al. Munteanu aleseseră pe Callatis Mangalia, Adrian Păun pe FCM Braşov. Scăeţeanu şi Fl. Stancu erau şi ei pe picior de plecare. Veniseră în schimb Varză şi Arbore (ambii de la Sportul Dr. Subţire), M. Păun şi Ţicu (ambii Ceres Ciocăneşti), Olivian Capră (Sportul Chirnogi), T. Niculae (Avântul Pietroiu), Dobre (Unirea Mânăstirea), Gradea şi M. Radu (ambii Dunărea Grădiştea), Moldoveanu (Dragoş Vodă), Roşu (CSS Călăraşi), Movilă (junior Dunărea), Chirvăsitu (Avântul Dor Mărunt), Oprea (Acumulatorul Balaciu) şi D. Samargiu (Abatorul Slobozia). Jucători tineri, talentaţi dar insuficient de copţi pentru rigorile Diviziei B. Din vechea gardă mai erau: Toma, Bratu, Cojocaru – Marinache, C. Peicu, Sebe, Zeciu, Nohai, C. Ştefan, Lucan, Petrescu şi Dincă. Banca tehnică era formată din Constantin Prepeliţă (principal) şi Doru Marin (secund). Nelu Farin intra în stafful adfministrativ fiind desemnat preşedinte executiv.

Previziunile aveau să se confirme. Din păcate. Dunărea încheie turul pe ultimul loc obţinând în cele 17 meciuri jucate doar 8 puncte.

În pauza de iarnă, Ion Comşa demisionează în locul său fiind numit Ilie Deculescu. Fostul arbitru decedează după o lună, noul preşedinte devenind un alt fost mare arbitru, Bratu Caţaros. Ajutorul său rămâne Nelu Farin (vicepreşedinte) iar pe banca tehnică este numit Virgil Bogatu. Vor mai veni înaintea startului returului: Chilom şi Luţea (ambii Dinamo) şi Vişan (Metalul Plopeni).

Dunărea „se mişcă” parcă ceva mai bine dar insuficient încâtt să evite retrogradarea. Strânge 22 de puncte dar cu totalul de 30 încheie sezonul pe 17, defapt ultimul loc întrucât Foresta Fălticeni II se retrăsese din campionat în runda a 23-a.

Golgeteri echipei au fost Marian Nohai şi Adrian Păun, ambii cu 6 goluri, ei fiind urmaţi de Gavrilescu (adus în iarnă de la Foresta Suceava) cu 5 goluri.

Următoarea promovare a Dunării în cel de-al doilea eşalon avea să se producă la finele sezonului 2014 – 2015, echipa noastră fiind antrenată atunci de Ionel Ganea.

Cu Steaua în „16-imile” Cupei

O palidă consolare a acelui sezon a fost calificarea Dunării în faza şaisprezecimilor Cupei României acolo unde s-a duelat cu Steaua Bucureşti. Meciul a avut loc la Călăraşi în octombrie 1997 şi s-a încheiat cu victoria Stelei, scor 1-3. Ionel Dănciulescu a deschis scorul în minutul 26 însă Gavrilescu a egalat un minut mai târziu. Tot Danciu punctează în minutul 33, Steaua majorându-şi diferenţa în minutul 56 prin Cătălin Munteanu care a transformat o lovitură de la 11 metri. Şi Dunărea a beneficiat de un penalty, ratat însă de Ilie Zeciu (chiar azi, 15 rilie împlineşte 50 de ani!) în minutul 73.

Au jucat atunci:

Dunărea: Bratu – M. Păun, C. Peicu, I. Zeciu, M. Lucan – N. Stanciu (76. C. Ştefan), M. Nohai, Băncilă (55. M. Radu), Ad. Păun – Gavrilescu, Mihăilă (79. V. Petrecu).

Antrenor: Virgil Bogatu

Steaua: Nae – Reghecampf, Matei, T. Csik, M. Baciu – L. Hrib (57 N. Răducan), Rotariu, Militaru, C. Munteanu (67 M. Coporan) – M. Lăcătuş (64 Ciocoiu), I. Dănciulescu.

Antrenor: Mihai Stoichiţă

Dunărea / Locuri ocupate în clasament

Ediţia 1995 / 1996

10. Dunărea   34   14   4   16   52 – 47   46

Ediţia 1996 / 1997

9. Dunărea     34   14   8   12   50 – 46   47

Ediţia 1997 / 1998

17. Dunărea   34     9   3    22   37 - 81   30

Federația Română de Fotbal organizează eCupa României: fiecare echipă din primul eșalon va fi prezentă prin propriii jucători în competiția din FIFA 20. Până acum știm sigur că Alibec reprezintă Astra și Mihailă luptă cu Universitatea Craiova!

Fotbalul traversează o perioadă dificilă, competițiile de pe teren sunt oprite, iar această criză are un impact asupra tuturor. Dar suporterii rămân totdeauna pe primul loc! Astfel că Federația Română de Fotbal împreună cu toate cele 14 cluburi din Liga 1 oferă un show inedit pentru fani!

Sub sloganul “eCupa României, împreună împotriva pandemiei”, jucători de la fiecare echipă din Liga 1 se vor duela în FIFA 20, pe platforme PS4!

Competiția începe pe 27 aprilie și va avea finala pe 6 mai

Fiecare club e reprezentat de propriii jucători. Vă dezvăluim doar o parte din surprize: Alibec (Astra), Mihăilă (Universitatea Craiova), Filip (Dinamo)!

Partidele se vor disputa pe sistemul cel mai bun din trei meciuri, toate echipele vor avea aceeași valoare a jucătorilor în joc, un rating mediu de 85.

Meciurile vor fi transmise în direct pe Facebook Cupa României și pe canalul de Youtube FRF TV.

Bilete virtuale, încasări donate luptei cu coronavirusul

Prin această nouă competiție, fiecare iubitor al fotbalului poate contribui direct la susținerea luptei comune împotriva coronavirusului! Se vor pune în vânzare abonamente la toate meciurile eCupei României.

Abonamentele în tribuna virtuală pot fi achiziționate pe site-urile bilete.frf.ro și bilete.ro.

Prețul unui abonament este 10 lei și poți cumpăra oricâte abonamente!

Întreaga sumă încasată va fi redirecționată către UNICEF, care va achiziționa echipamente de protecție (măști, mănuși, ochelari), termometre cu infraroșu și alte echipamente speciale necesare în pandemie asistenților medicali comunitari, asistenților și lucrătorilor sociali care merg pe teren pentru a asigura copiilor vulnerabili și familiilor acestora servicii de sănătate și protecție socială.

Acum, mai mult ca oricând, cei mai vulnerabili dintre copii au nevoie de ajutor. Acum, mai mult ca oricând, copiii vulnerabili și familiile lor trebuie să aibă acces crescut la servicii medicale și de asistență socială, ca să rămână sănătoși. Un profesionist echipat și protejat este sprijin real pentru mulți copii, părinți și bunici. Profesioniștii din prima linie vin în sprijinul celor mai vulnerabili copii și a familiilor lor.

Biroul de Presă al Federației Române de Fotbal

Era în vara anului 1994. După două sezoane, 1992 – 1993 şi 1993 – 1994, în care a purtat denumirea de Sportul IACMS Călăraşi, respectiv Sportul Agroconsid, Dunărea revine la numele său pe care l-a obţinut în vara anului 1979.

După ce terminase ediţia de precedentă de campionat pe locul secund după Poiana Câmpina, ratând promovarea la mustaţă în faţa câmpinenilor de la Poiana (diferenţa a fost doar de un singur punct!), Dunărea era gata de start pentru o nouă aventură la capătul căreia spera să revină în Divizia B după o „pauză” de 7 ani.

Stafful administrativ era format din Ion Comşa, preşedinte executiv, „ajutoarele” sale fiind Vasile Mărgineanu, Alexandru Gheorghe şi Mandache Dragomir, toţi 3, vicepreşedinţi. Trezorier a fost desemnat Costică Ştefan. Preşedinte de onoare al clubului era Doru Ioan Tărăcilă, la ora respectivă ministru de interne, funcţie pe care a ocupat-o în intervalul 6 martie 1994 – 11 decembrie 1996.

Dacă la nivelul staffului administrativ lucrurile erau clare, echipa nu avea antrenor după ce Mihai Costea fusese demis.

În pauza precompetiţională,, stafful tehnic era format din Ion Pârcălab – Ion Constantinescu dar până la urmă, rând pe rând cei doi aveau să părăsească echipa. Primul a a fost rechemat la Federaţie pentru a se ocupa în continuare de selecţionata UEFA ’95 iar cel de-al doilea a preferat oferta Daciei Unirii, plecând la Brăila.

Echipa a fost preluată de Constantin Frăţilă, nume greu din fotbalul românesc care avea în faţă o misiune majoră: promovarea în cel de-al doilea eşalon

Frăilă avea la dispoziţie un lot numeros format din: P. Toma, Ad. Păun, Gh. Ioniţă, Sebe, Zeciu, N. Stanciu, M. Milea, D. Dincă, N. Farin, D. Andronache, V. Bogatu, Stănescu, Jidovu, Tudor, Alex. Munteanu, Manu, Smaranda, Faur, Miu, M. Păun, Panait, Marinache, V. Solomon, Scăeţeanu, Pătârlăgeanu, Apachiţei, Slave şi Cernea (toţi 3 de la Dinamo), Ţanecoiu (Unirea Slobozia), Fl. Mihăilă, Marcu.

La mijlocul sezonului, unul în care ocupanta locului 1 promova direct în Divizia A iar cea clasată pe 2 mergea la baraj, Dunărea s-a clasat pe 4 cu 33 de puncte, sub Oţelul Târgovişte (45 de puncte), Astra Ploieşti (41 de puncte) şi Danubiana Bucureşti (38 de puncte). Cine ar mai fi crezut că Dunărea putea recupera terenul pierdut? Returul a fost unul aproape excelent. Dunărea a strâns 39 de puncte cu 4 mai multe decât Oţelul Târgovişte (35 de puncte) clasându-se spre bucuria tuturor pe locul 2 care-i permitea să meargă la barajul de promovare.

Golgeterul echipei a fost Nelu Farin cu 13 goluri, el fiind urmat de Marius Milea cu 12 reuşite şi de Dorinel Dincă cu 8 goluri. În acest sezon, Dunărea a înscris nu mai puţin de 75 de goluri, fiind devansată doar de Oţelul Târgovişte (80 de goluri)

S-au bătut pentru cele 4 locuri valide Flacăra Moreni, Faur Bucureşti (formaţii aflate pe locurile 15 şi 16 din Seria 1 a Diviziei B), ICIM Braşov şi CFR Cluj (clasate pe poziţiile 15 şi 16 ale Seriei a 2-a), FC Oneşti (locul 2 – Seria 1), Dunărea Călăraşi (locul 2 – Seria a 2-a), Aro Câmpulung Muscel (locul 2, Seria a 3-a) şi Olimpia Satu Mare (locul 2, Seria a 4-a), ultimele 4 din cadrul Diviziei C.

Sorţii deciseseră ca echipa noastră să-şi măsoare forţele cu Faur Bucureşti, meciul fiind programat pe 25 iunie 1995 la Buzău pe arena Crâng.

„La ora meciului, pe stadion erau circa 8000 de spectatori din care 5000 călărăşeni! O coloană de circa 10 kilometri de autobuze, autocare, maşini mici, camioane, autoutilitare, mocăniţe, motorete, motociclete şi scutere era asemeni unui şarpe ce străbătea Bărăganul cu o ţintă precisă – stadionul din Buzău, dotat cu ceea ce nu poate lipsi unui suport: steaguri, trompete, papelitos, cârâitori, etc.” povesteşte regretatul Laurean Moţăţăianu în cartea sa document (Nouă decenii de fotbal pe malul Borcei”. Organizatorul acestui convoi a fost inimosul viceprimar Nicolae Păvăloiu.

Frăţilă a început partida arbitrată de sibianul Aron Huzu cu P. Toma – M. Marinache, Popa, G. Simion, V. Sebe – Al. Munteanu, I. Zeciu, N. Stanciu, Ad. Păun – N. Farin şi Ad. Slave.

„În minutul 31, Zeciu faultează şi primeşte avertisment. Dunărea este mai mult în ofensivă dar contrele bucureştenilor sunt ascuţite. Pe banca lor, Leonida Nedelcu e ca o fiară în cuşcă. La noi, Frăţilă pare liniştit, dar ce în mintea lui, numai el ştie. Minutul 42, Zeciu comite o nouă imprudenţă, vede al doilea avertisment şi automat este eliminat”. Echipa noastră era obligată astfel să joace în inferioritate până la final. Greu dar nu şi imposibil!

Pentru că în repriza secundă, Dunărea sparge gheaţa şi trece la timonă. „Minutul 59. Scăieţeanu demarează irezistibil pe extrema dreaptă, driblează în mare viteză şi trimite fundaşul „la seminţe”, vrea să centreze de lângă fanionul de colţ dar...trimite (urlet de deznădejde al tribunei!) înapoi, la 18 – 20 de metri de poartă. Acolo era Farin, un şut, fără preluare, un şut plin, sănătos, trimite mingea în plasă, jos lângă bară, în ciuda plonjonului disperat al lui Ştefănescu! Tribunele sunt în delir. Emoţiile explodează, lacrimile nu mai au răgaz. Ne îmbrăţişăm fericiţi, în linişte. Nimeni nu mai putea spune nimic. Pe teren băieţii îşi vedeau de trabă de parcă nici nu ar fi trăit momentul. De unde atâta calm? Noi, în tribune, eram terminaţi de emoţie, de bucurie, de această amestecătură de simţăminte ce nu poate fi descrisă” rememorează Moţăţianu în cartea sa.

Dunărea rezistă chiar şi 9 minute peste cele 90 regulamentare şi câştigă provocând o bucurie uriaşă! „Fluier final. Echipa salută suporterii. În mijloc sunt Comşa, Frăţilă...Toţi se aruncă pe burtă în faţa tribunei oficiale. La vestiar, Marian Deacu şi Dorel Enescu (fostul patron al SC Ecas) fac tuturor jucătorilor baie de şampanie.” continuă să surprindă atmosfera de vis Laurean Moţăţăianu care continuă „Seara, „şarpele Bărăganului” revine fericit acasă. Prin toate localităţile oamenii ne fac cu mâna. Se anunţase rezultatul jocurilor de baraj la radio şi televizor. Dunărea Călăraşi era, după 3 ani, din nou pe buzele românilor. Promovarea, în urma acestui baraj, dar mai ales jocul de Cupă cu Politehnica Timişoara, din sferturi, au fost două momente în care, despre Călăraşi, nu s-a amintit numai la „cotele apelor Dunării”.

La fel ca Dunărea şi celelalte echipe din Divizia C aveau să câştige duelurile de la baraj.

Dunărea a rezistat în Divizia B 3 sezoane consecutive ocupând succesiv următoarele locuri: 10 (1995 – 1996), 9 (1996 – 1997) şi 17 (1997 – 1998). Avea să revină în Divizia B, de data asta, abia după 17 ani, mai exact la finalul ediţiei 2014 – 2015.

Divizia C / Seria a 2-a / Ediţia 1994 – 1995

1. Oţelul Târgovişte   38   25   5     6   80-29   80

2. Dunărea Călăraşi   38   22   6     8   75-37   72

3. Astra Ploieşti          38   21   3   12   68-35   66

Rezultate directe

Oţelul Târgovişte - Dunărea  1-0

Dunărea – Oţelul Târgovişte 1-0 (gol marcat de Popa, min. 74!)

Rezultate jocuri Baraj

Buzău: Faur Bucureşti – Dunărea Călăraşi 0-1

Ploieşti: ICIM Braşov – ARO Câmpulung Muscel 0-1

Săcele: Flacăra Moreni – FC Oneşti 0-1

Bistriţa: CFR Cluj – Olimpia Satu Mare 1-1 (1-4 penalty-uri)

Federația Română de Fotbal, prin statutul ei de leadership în rândul organizațiilor sportive din România, prin rolul de coordonator al activității fotbalistice și cel de organizator de evenimente sportive majore în țara noastră, își declară capacitatea de a contribui la repornirea economiei și la ieșirea din anxietatea socială determinată de restricțiile și provocările acestei crize.

Încă de la începutul crizei cauzate de pandemie, FRF a analizat prompt dimensiunile posibile ale efectelor acesteia și a avut reacție imediată la toate deciziile luate de Guvern, prin intermediul Comitetului format la nivelul FRF și dedicat situației COVID-19.

Pe 12 martie, cu 4 zile înainte de instituirea stării de urgență în România, Federația Română de Fotbal a decis să întrerupă toate competițiile de fotbal, masculin și feminin, precum și de futsal, organizate în România. Această decizie a fost luată în contextul creșterii pericolului epidemiologic și luând în considerare deciziile Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.

FRF a evitat scenariul disputării partidelor fără spectatori, considerând că deplasarea echipelor, staff-urilor tehnice și administrative, precum și implicarea celor responsabili în buna desfășurare a evenimentelor ar fi constituit un risc major. La momentul când Federația Română de Fotbal a decis întreruperea competițiilor, doar două țări luaseră o hotărâre similară: Spania și Italia.

“Reluarea fotbalului va avea un impact major asupra societății”

“Ținând cont de rolul pe care fotbalul îl are în societatea noastră și de impactul lui în economia României, vom continua să fim un partener al Statului și să contribuim la repornirea economiei. Impactul estimat al fotbalului în România este astăzi în valoare de 740 milioane de Euro, prin contribuție directă la economia națională (183 mil. €), economii în sistemul de sănătate (503.2 mil. €) și beneficii sociale (53.8 mil €)”, precizează Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal.

“Implicit, vom aduce, ca și până acum, o contribuție semnificativă la parcursul întregii societăți, pentru că fotbalul înseamnă valoare adăugată și prin prisma valorilor sociale și comunitare. Prin reluarea competițiilor putem să contribuim la ieșirea din anxietatea socială. Acest lucru îl putem face în primă fază chiar dacă nu vom permite spectatorilor să fie prezenți pe stadioane”, completează Răzvan Burleanu.

Concepte în lucru: minimum de persoane implicate în organizarea meciurilor

La nivel național, Federația Română de Fotbal organizează 52 de competiții de seniori, juniori, fotbal feminin, futsal și fotbal de bază (grassroots).

Peste 700.000 de mii de practicanți ai fotbalului avem în România, iar aproape jumătate dintre aceștia o fac într-un mod organizat, adică sunt jucători legitimați sau participanți constanți într-o competiție fotbalistică.

“Lucrăm la un concept unitar dedicat disputării meciurilor, cu un număr minim de persoane implicate în organizare și cu un timp minim de implicare pentru acestea. De la responsabilii pentru buna desfășurare a meciului, până la reprezentanții media. În același timp, lucrăm la un protocol medical care să fie respectat de toate cluburile angrenate în competițiile noastre. Societatea are nevoie de fotbal, dar trebuie să fim pregătiți la reluarea competițiilor. Odată fotbalul repornit vom reuși să redăm societății o bucată din ceea ce înseamnă viața normală!”, conchide președintele FRF.

Liga Profesionistă de Fotbal a organizat, luni, 13 aprilie, o videoconferință cu reprezentanții celor 14 cluburi membre.

La această videoconferință au fost, de asemenea, invitați si s-au alăturat discuției, domnii Orlando Nicoară - director general EAD, deținătorul drepturilor media pentru Liga 1 Casa și Emilian Hulubei - președintele AFAN.

Ordinea de zi, comunicată în prealabil cluburilor de către LPF, a abordat mai multe teme, cele mai multe legate de reluarea sezonului competițional, de problemele financiare provocate de întreruperea acestuia, de provocările apărute, pe cale de consecință, în managementul actual al cluburilor membre LPF.

După mai multe ore de discuții, s-au hotărât direcții importante în ceea ce privește temele menționate.

În primul rând, s-a luat în calcul scenariul reluării meciurilor în Liga 1, începând cu data de 7 iunie, oferind echipelor trei săptămâni de pregătire în prealabil, din data de 16 mai, odată cu expirarea celei de a doua stări de urgență, decretată în țara noastră, obiectivul principal fiind disputarea tuturor meciurilor din ediția 2019/2020 a campionatului.

În altă ordine de idei, s-au luat hotărâri în zona de licențiere a cluburilor, în sensul extinderii cu încă o luna a perioadei limită pentru depunerea actelor în vederea obținerii acesteia.

Nu în ultimul rând, s-a căzut de acord, între cluburile din Liga 1 și sindicatul jucătorilor profesioniști, AFAN, de a înainta către FRF un pachet de măsuri și propuneri de modificări regulamentare, care să permită cluburilor membre ale LPF  și FRF să poată prelungi contractele jucătorilor până la finalizarea ediției de campionat actuale, în această situație aflându-se 36% din jucătorii profesioniști legitimați la cluburile membre LPF.

Toate propunerile de mai sus vor fi transmise CEX al FRF în vederea adoptării unei decizii finale.

Mai mult, s-a consolidat colaborarea dintre LPF si AFAN, în acest sens fiind identificate două planuri majore de acțiune, respectiv protejarea economică a jucătorilor prin primirea la timp a remunerațiilor contractuale și totodată prin sprijinirea procesului de reconversie profesională a foștilor fotbaliști care după încheierea activității vor fi angajați de către cluburi pentru a folosi experiența acumulată de către aceștia.

Domnul Orlando Nicoară, directorul general al EaD, a reiterat ceea ce declarase si în mass media că, dacă această ediție de campionat se va încheia pe teren, cu toate meciurile jucate, iar sezonul viitor va începe în aceeași formula deja stabilită, atunci partenerul media al LPF se va achita de toate obligațiile prevăzute în contractul de drepturi TV.

Reprezentanții LPF si cei ai cluburilor membre se vor reîntâlni la mijlocul săptămânii viitoare într-o nouă videoconferință.

Sursa www.lpf.ro

Dunărea Călăraşi a apărut pe harta fotbalului românesc în august 1979, preluând pur şi simplu „activul şi pasivul” de la Celuloza, echipa care a reprezentat Călăraşiul în competiţiile locale, regionale şi naţionale preţ de 15 ani (1964 – 1979).

Retrogradată din Divizia B la finele sezonului 1978 – 1979, de-acum Dunărea Călăraşi s-a aliniat la startul celui de-al treilea eşalon cu o conducere administrativă dar şi tehnică nou. Antrenor a fost instalat regretatul Ion Merlan având la dispoziţie un lot format din: Niculescu, Răuţă, Andrei – Boţoroagă, Dan Cristea, G. Voicu, Al. Tănase, Ştefan Marin, Catană, Sandu, Vasiluţ, Ion Baraitaru, G. Pană, I. Dumitru, Costică Ştefan, N. Nicolae, St. Victor, A. Ivan şi juniorii N. Duma şi Marin Ştefan II. S-au alăturat echipe Văleanu (Constructorul Călăraşi), Mircea Banu (Politehnica Iaşi), Enache, Virgil Bogatu (Sportul Studenţesc). Au plecat în schimb Postelnicu şi G. Filimon (ambii Constructorul Călăraşi), Pitiş şi Zare (ambii Rapid Feteşti) şi George Muşat, la Dinamo Bucureşti.Dunărea încheie sezonul pe locul 3 totalizând 38 de puncte. În cele 30 de meciuri jucate, Dunărea s-a ales cu 15 victorii, 8 egaluri şi 7 înfrângeri dar cu un golaveraj pozitiv 45-32. Promova în Divizia B, Sirena Bucureşti. Aflate în aceeaşi serie, ŞN Olteniţa se clasa finalmente pe 6 cu 31 de puncte iar Victoria Chirnogi, imediat pe 7 cu 30 de puncte.

A urmat primul sezon din deceniul 8, încununat cu...succes. Dunărea, antrenată de Luli Păunescu se clasează pe primul loc cu 46 de puncte, promovând sub acest nume pentru prima oară în Divizia B. Au pus umărul la promovare: Niculescu, M. Ştefan, Tănase, Pană, Filimon, Mihăilă, C. Ştefan, N. Nicolae, V. Nicolae, Nasta, Voicu, Sandu, Postelnicu, Fl. Marin, Manu, D. Panciu, Tudor, Răuţă, Bogatu, Bratu, Catană, Budac, Isacov, Cernica şi M. Banu.

Înaintea startului, au loc modificări la nivelul staffului tehnic. Luli Păunescu a fost înlocuit cu Vasile Stancu, secund fiind desemnat Stere Voca. Au fost transferaţi: Ad. Staicu şi F. Mihăilă (ambii de la Victoria Chirnogi), L. Cucu (Victoria Lehliu), G. Filimon şi G. Petrache (ambii de la Constructorul), M. Banu (CS Târgovişte), V. Bogatu (Şoimii IPA Sibiu), M. Costea (revenit de la Politehnica Iaşi), I. Răuţă (Farul Constanţa) şi juniorul Marian Florea (CSS Călăraşi).

Dunărea s-a clasat la final pe locul 7, acumulând 34 de puncte (16 victorii, 2 egaluri şi 16 eşecuri, golaveraj 44-42). Pe primul loc s-a clasat Petrolul Ploieşti care avea să promoveze în Divizia A.

Cel mai prolific jucător a Dunării a fost Mihai Costea cu 11 goluri (1 din penalty), el fiind secondat de Marian Catană cu 9 goluri. Ultima poziţie a podiumului a revenit lui Costică Ştefan cu 6 goluri. Interesant, singurul integralist a fost Marian Catană!

A urmat ediţia 1982 – 1983. Confirmaţi, Vasile Stancu şi Stere Voca au început campionatul cu: Niculescu, Răuţă, Dan Cristea, F. Mihăilă, Tănase, Filimon, Baraitaru, Florea, Catană, Sandu, Pană II, Banu, Costea, Dumitru, C. Ştefan, M. Deacu. Lor li s-au adăugat juniorii Dan Panciu şi Doru Marin, ambii de la CSS Călăraşi şi Ştefan Marin, revenit după un „intermezzo” la Chimia Rm. Vâlcea. Dunărea începe bine însă termin...slab. Se clasează pe locul 13, având în cont 32 de puncte (14 victorii, 4 remize şi 16 înfrângeri, golaveraj, 43-53). Din nou, golgeter, Mihai Costea cu 10 goluri, urmat în top de Sandu cu 7 reuşite şi Catană cu 6 goluri.

Ediţia 1983 – 1984 a fost una nefastă. Antrenorul Stere Voca a început aventura cu: Niculescu, Done, Tănase, Mihăilă, Voicu, Banu, Sandu, Pană, C. Ştefan, Nasta, M. Costea, Manolescu, M. Ştefan, V. Bogatu, D. Panciu, Nicolae, Ghiuţă şi I. Vasile. Dunărea încheie campionatul pe ultimul loc având la capătul celor 34 de etape doar 22 de puncte. Pe primul loc s-a situat Gloria Buzău care a promovat în Divizia A.

Primul în clasamentul golgeterilor a fost Sandu cu 7 goluri, pe 2 situându-se Costică Ştefan cu 6 reuşite. Cel obişnuit cu goluri, Mihai Costea abia înscrisese 2!

Retrogradată, Dunărea încape pe mâinile unui foarte tânăr tehnician, Vlad Marica, fost jucător al echipelor Sportul Stidenţesc, Gloria Bistriţa şi Petrolul, acum la prima sa experienţă ca antrenor. Cu un lot format din: I. Ion, A. Ghiuţă – D. Marin, C. Borcan, M. Florea, Şt. Marin, M. Zamfir, Al. Tănase, G. Voicu, N. Vîlcu, M. Florea, M. Catană, Gh. Pană, V. Bogatu, M. Banu, N. Nicolae, N. Valentin, C. Ştefan, G. Filimon, Sandu, N. Farin, Fl. Stancu şi D. Isacov, Dunărea termină sezonul pe primul loc cu 40 de puncte (15 victorii, 11 egaluri şi doar 4 înfrângeri, golaveraj 59-28). Golgeter a fost Virgil Bogatu cu 12 goluri (1 din pen.), el fiind urmat de un fundaş, Florea Mihăilă, cu 9 goluri (1 din pen.), pe 3 situându-se Mircea Banu cu 7 reuşite.

Promovată în cel de-al doilea eşalon, Dunărea renunţă la numele său devenind Oţelul. Pe locul rămas liber al lui Marica vine Dumitru Antonescu, fost jucător cu peste 400 de prezenţe pe prima scenă a ţării. Secund a fost instalat Vasile Enache. Pentru noul sezon în Divizia B, Oţelul îi cuprindea pe: N. Bîlă, P. Toma, I. Mocanu – G. Voicu, Şt. Marin, C. Borcan, Al. Tănase, F. Mihăilă, G. Vlase, D. Isacov, V. Ţuţuianu, Fl. Savu, Gh. Pană, M. Zamfir, N. Valentin, V. Panciu, V. Bogatu, Fl. Stancu, G. Vîlcu, M. Catană, N. Farin, St. Farin, M. Banu, C. Ştefan, V. Sebe, M. Florea şi M. Costea. Oţelul nu rezistă, încheind sezonul pe locul 16, retrogradabil, cu 32 de puncte (12 victorii, 8 egaluri şi 14 eşecuri, golaveraj 38-44). Golgeterul echipei a fost Mihai Costea cu 10 goluri, el fiind secondat de Nelu Farin cu 8 goluri şi Florin Stancu cu 6.

Din nou în Divizia C, Oţelul demarează ediţia 1986 – 1987 cu un nou antrenor, Pompiliu Buterez, sosit de la Progresul Brăila. Au părăsit echipa Florea Mihăilă la Farul Constanţa, Dan Isacov la Victoria Lehliu, Adrian Cîrîc la Unirea Slobozia, Nicolae Bîlă la FEPA 74 Bîrlad, Panciu la Oţulul II. Au sosit Ionelm Popa şi George Muşat, ambii de la Jiul Petroşani. Au mai fost promovaţi juniorii Petcu, Anastasov, Munteanu şi Nestea iar Sandu a ales să joace pentru Victoria Lehliu. Oţelul încheie stagiunea pe 3 având 50 de puncte cu 14 mai puţin decât ocupanta primului loc Sportul 30 Decembrie care avea să promoveze în Divizia B. Golgeterii echipei au fost Costică Ştefan şi Florin Stancu, ambii cu câte 9 reuşite fiecare. I-a urmat Nelu Farin cu 8 goluri şi George Muşat cu 7 reuşite din care 1 din penalty.

În vara anului 1987, o nouă modificare de nume. Oţelul redevine Dunărea, antrenată de-acum de Marian Catană care avea la dispoziţie un lot format din: P. Toma, Ad. Ghiuţă, M. Zamfir, D. Marin, C. Borcan, C. Petre, M. Vasilescu, V. Sebe, M. Florea, Şt. Marin, V. Bogatu, G. Vlase, V. Nicolae, M. Banu, D. Isacov, I. Petcu, E. Pîzăruc, N. Farin, G. Muşat, Fl. Stancu, C. Ştefan, N. Marcu, Şt. Marin II şi Fl. Marin. După un parcurs foarte bun, Dunărea încheie campionatul pe primul loc promovând pentru a 5-a oară în Divizia B! Dunărea strânge 22 de victorii, 2 egaluri şi 6 eşecuri, golaverajul fiind pozitiv 94-25. George Muşat termină primul în topul golgeterilor cu 19 goluri, el fiind urmat de Fl. Stancu cu 18 goluri (3 din pen.) şi Nelu Farin, 17 reuşite.

Din nou la startul Diviziei B, Dunărea schimbă antrenorul, în locul lui Marian Catană fiind instalat Traian Ivănescu, fost component al CCA cu care a câştigat de 5 ori titlul naţional.

Deşi obiectivul era supraviţuirea, Dunărea ajunge la final pe locul 17 Din 34 de jocuri, „galben – albaştrii” obţinuseră doar 8 victorii, 9 egaluri şi 17 eşecuri.

Ediţia 1989 – 1990, o găsea aşadar pe Dunărea la staretul Diviziei C cu un tandem pe banca tehnică: Imilian Şerbănică (principal) şi Mihai Costea (secund). Lotul era format din: P. Toma, M. Dumitru, M. Zamfir, C. Borcan, C. Petre, Fl. Popa, D. Petre, V. Bogatu, I. Petcu, V. Nicolae, D. Răduţoiu (Sportul Studenţesc), M. Mihalache, V. Miu, N. Farin, M. Tăchescu, C. Ştefan şi V. Sebe. Au fost promovaţi atunci şi juniorii: Fl. Popa, V. Vlad, Fl. Marin II, G. Simion şi V. Stănescu.

Dunărea se va clasa la finele stagiunii pe 7 cu 28 de puncte, seria fiind câştigată de Callatis Mangalia cu 48 de puncte.

Trăgând linie, Dunărea / Oţelul a evoluat de 6 ori în Divizia C şi de 5 în Divizia B. Povestea continuă!

Notă: Datele au fost preluate din cartea Nouă decenii de fotbal pe malul Borcei, publicată în 2010, de regretatul Laurean Moţăţăianu.

Dunărea Călăraşi

Divizia C

Ed. 1979 – 1980: 3. Dunărea   30   15   8   7   45-32   38

Ed. 1980 – 1981: 1. Dunărea   30   20   6   4   77-21   46

Divizia B

Ed. 1981 – 1982: 7. Dunărea   34   16   2   16   44-42   34

Ed- 1982 – 1983: 13. Dunărea   34   14   4   16   43-53   32

Ed. 1983 – 1984: 18. Dunărea   34   8   6   20   28-54   22

Divizia C

Ed. 1984 – 1985: 1. Dunărea   30   15   11   4   59-28   40

Divizia B

Ed. 1985 – 1986: 16. Oţelul   34   12   8   14   38-44   32

Divizia C

Ed. 1986 – 1987: 3. Oţelul   30   15   5   10   58-36   50

Ed. 1987 – 1988: 1. Dunărea   30   22   2   6  94-25   68

Divizia B

Ed. 1988 – 1989: 17. Dunărea   34   8   9   17   39-63   25

Divizia C

Ed. 1989 – 1990: 7. Dunărea   30   11   6   13   40-39   28