Ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a declarat, joi, într-o videoconferinţă de presă, că toţi sportivii vor fi testaţi de coronavirus înainte de a reveni la antrenamente sau competiţii, el precizând că aceasta este o condiţie a reluării activităţii sportive pe care a discutat-o deja cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

El a subliniat că organizatorii de competiţii şi cluburile vor trebui să găsească resurse financiare pentru a susţine testarea sportivilor.

"Dorim testarea sportivilor la momentul intrării în aceste baze sportive. Deci orice fel de pregătire sau competiţie nu va demara fără o testare, o testare care se va repeta. Aşadar toate stagiile de pregătire ale sportivilor vor debuta cu această testare de coronavirus, iar ea va fi reluată periodic. Va fi o condiţie, aşa cum am discutat cu Ministerul Sănătăţii, iar asta se întâmplă oriunde în lume. Dar subliniez, va trebui să găsim resursele financiare, iar organizatorii de competiţii şi cluburile vor trebui să găsească resursele financiare pentru a susţine aceste testări. Pentru că în momentul acesta capacitatea noastră de testare e una limitată, vedem că sunt situaţii în care nu putem testa zilnic toţi medicii din spitale care luptă cu acest virus. Deci e o chestiune pe care trebuie să o avem în vedere. Slavă Domnului că în acest moment nu avem niciun caz de infectare în sportul românesc. Chiar dacă măsurile au fost drastice şi unii ne-au criticat, ele au funcţionat. Un sportiv infectat, mai ales în zona sporturilor de echipă, pune în pericol şi blochează întreaga competiţie. De asta măsurile sunt drastice. Nu vrem să ajungem în această situaţie şi de aceea înainte de competiţii, medalii, trofee, performanţă şi altele trebuie să punem siguranţa sportivilor. Nu putem desfăşura competiţii cu echipe carantinate", a spus Stroe.

Şeful MTS a anunţat că reluarea competiţiilor sportive pe teritoriul României s-ar putea realiza în luna iunie din punctul său de vedere, însă a precizat că este prematur de stabilit o dată deoarece nu se cunoaşte evoluţia pandemiei.

Forul continental a organizat marți, 21 aprilie, o nouă videoconferință cu liderii tuturor federațiilor europene.

Noua modificare asupra termenului s-a făcut cu scopul de a se obține mai mult timp pentru finalizarea competițiilor interne. Propunerea a fost susținută și de Federația Română de Fotbal.

Astfel, noua dată limită pentru comunicarea echipelor participante în competițiile europene este 20 iulie, precedentul termen era 30 iunie și fusese stabilit de UEFA după consultările din 17 martie. Competițiile europene sunt programate acum să debuteze pe 28-30 iulie, partidele tur, iar manșa secundă să aibă loc în perioada 4-6 august.

De asemenea, în urma discuțiilor avute de administrația UEFA cu federațiile naționale, s-a decis că este necesară încheierea campionatelor pe teren pentru că meritul sportiv și spiritul de competiție sunt criteriile care trebuie să primeze.

Deciziile urmează să fie supuse aprobării în ședința Comitetului Executiv UEFA de joi, 23 aprilie.

Finalul lunii mai aduce datele pentru naționale

Un alt subiect abordat în cadrul videoconferinței a fost cel referitor la meciurile echipelor naționale. După cum a fost comunicat deja, partidele ce trebuia să se dispute în luna martie și luna iunie au fost amânate și se vor desfășura în toamna acestui an.

În prezent se lucrează cu trei scenarii pentru organizarea play-off-ului din toamnă, o decizie finală urmând să se ia pe 27 mai, când e programată o nouă ședință a CEx UEFA.

În urma prestației din Liga Națiunilor, reprezentativa României este calificată în play-off și va întâlni Islanda, în deplasare, în semifinală. În cazul unui succes, tricolorii vor juca finala pentru locul de calificare la EURO, tot pe teren străin, împotriva Bulgariei sau Ungariei.

Sursa text www.frf.ro

Poate ştiaţi, poate nu, arena care găzduieşte meciurile considerate pe teren propriu al Dunării a fost construită între anii 1963 – 1969. Povestea construirii acestui „templu” al fotbalului călărăşean a fost relatată cu mult „profesionalism” de regretatul gazetar şi om de fotbal, Laurean Moţăţăianu, în cartea document „Nouă decenii de fotbal pe malul Borcei”, publicată în 2010.

„Despre odiseea stadionului Municipal, avem mărturia incontestabilă a lui Ion Popa, primar al municipiului Călăraşi în perioada martie 1963 – octombrie 1964, interviu publicat de „Universul Sportiv”, aprilie 1990”, susţine Laurean Moţăţăianu.

Iată ce spunea primarul Ion Popa în interviul acordat primei publicaţii cu profil exclusiv sportiv apărută în Călăraşi după ’89.

„Nu primeai fonduri, nu primeai poziţie de plan, te „mişcai” între refuzuri repetate şi tergiversări demolatoare. Casă de Cultură? Nu! Teatru? Nu! Bulverde largi? Nu! despre sport, despre stadion? Nici atâtica speranţă!

Cel vechi, de peste linie se degradase şi apoi intrase altă instituţie pe el. Practic, nu mai aveam stadion! Din buget n-aveai voie să cheltuieşti nimic iar prin sistematizare se punea problema desfiinţării sau mutării sale. Nu se recomanda „pe locul gropilor din Cărămifari” sau la Modelu, pe variantă, în afara oraşului, extravilan deci.

Eram presat de numeroşi cetăţeni pasionaţi cum şi eu eram un susţinător fervent al echipei Energia IGO, echipă de regiune (fusesem director acolo şi ţineam mult la echipă, la băieţi). Am zis, hei, Ioane, acum e acum! Unde să găsim un loc şi cum să-l obţinem?! Trebuia să recurgi la fel de fel de subterfugii, să găsesşti soluţii cu abilitate, să nu violentezi indicaţiile, legile...

Pe unde n-am fost?! În Măgureni, la „23 Infanterie”, apoi pe unde-i FNC-ul, apoi la Confecâţia, unde era un mini – stadion împrejmuit cu gard de sârmă ghimpată şi unde păşteau oile.

Ce mai calea – valea, am început tratativele cu Armata, cu Comisariatul. Nu ni l-au dat dar au zis să-l folosim fără a ...sesiza. Am fost apoi cu o echipă de constructori, cu tehnicieni la câteva stadioane din ţară. Dintre toate cele văzute, ne-au plăcut Ţiglina din Galaţi şi Dinamo din Bucureşti. Erau acceptabile nouă, ca preţ, cu biută. Aveam un sprijin substanţial (promis ferm) de la inginerul Mantz care lucra cu buldozerele, screpere, alte utilaje, la irigaţii prin zona Radu Negru, Cuza Vodă. Timp de 3-4 săptămâni, cu 14 băieţi d-acolo (dar şi de la SMA Cuza Vodă), mecanici şi conducători de utilaje, sâmbăta şi duminica, am început să dăm forma noului stadion.

Titlul de proprietate cerut la MapN nu-l puteam obţine uşor. Mi „s-a promis” şi pe baza acestei promisiuni am dat drumul la lucrări. Proiectul nostru (la Bucureşti, Proiectarea ne ceruse un milion şi jumătate) a început cu pichetări şi măsurători făcute de băieţii lui Mantz cărora le asiguram motorină calculată la „perisabilităţi” (5000 litri), a demarat în 1963. Le-am dat şi câte 500 de lei primă. Nu aveam fonduri dar am luat de la capitolul 13 – „amenzi”, fonduri care de regulă le storcea regiunea. La finele lunii noiembrie 1963, lucrările de bază erau pe final iar biuta ridicată. Am cerut să mi se acorde ceva fonduri pentru „împrejmuire teren Sfat Popular Oraş”. Ni s-au dat 200 de mii de lei. Buni!

Gardul l-am adus în 10 zile iar montarea lui (şi la stadion dar şi la Uzina de Apă şi la Cimitirul Central) s-a terminat în primăvara anului 1964. Pe urmă amenajările interioare, drenajul, plăci, căratul brazdelor din Dumbravă, plopi, etc, toate cu concursul benevol al tuturor tinerilor şi cetăţenilor din oraş care au muncit cu multă dragoste şi pasiune. Evident au venit „anchetele”. „Cine a aprobat”, „Cum de am îndrznit”, „Unde-i actul de proprietate” şi câte şi mai câte. Dar în faţa realităţii nu am mai avut încotro! Chiar ministrul Armatei ne-a dat actul de proprietate pentru teren. Asta a fost! Greu, cu opinteli, cu manevre subtile... Dar a ieşit ceva frumos şi la 23 august 1967 s-a inaugurat Stadionul Municipal cu un meci internaţional” a susţinut primarul Ion Popa.

Celuloza a jucat atunci împotriva bulgarilor de la Durostol Silistra, printre cei care au păşit pe noul stadion numărându-se Lazăr Arghiriadis, Ion Simion, Eftimie Culea, Victor Neagu, Ion Deacu, Stere Voca, Vasile Enache, Postelnicu, Roşca, Iancu şi T. Bogdan.

Construcţia definitivă a stadionului Municipal s-a terminat în anul 1969 şi a fost inagurat la 10 iulie printr-un meci internaţional: Celuloza Călăraşi vs. Selecţionata de tineret a oraşului Saltzgilter din Republica Federală Germania, „precizează” Laurean Moţăţăianu.

Acel meci s-a încheiat cu victoria echipei noastre, Celuloza, scor 2-1, golurile fiind marcate de T. Ionescu şi Mihai.

Stadionul a cunoscut în toţi aceşti ani mai multe opraţii de modernizare, găzduind în sezonul 2018 – 2019 şi meciuri de liga 1. Eforturile făcute de reprezentanţii Consiliului Judeţean au fost uriaşe pentru ca Dunărea să îbţină de la LPF dreptul de a disputa meciurile considerate pe teren propriu pe arena „Ion Comşa”. Primul meci s-a disputat pe 28 iulie, Dunărea confrându-se cu campioana „la zi”, CFR Cluj (scor 0-0).

Pe 1 noiembrie 2018 s-a aprins pentru prima oară şi nocturna (închiriată!) pe arena „Ion Comşa” care a găzduit partida Dunărea – FCSB, din cadrul optimilor de finală ale Cupei României, încheiată cu victoria „galben – albaştrilor”, 2-1.

Consiliul Judeţean, principalul finanţator al clubului de fotbal Dunărea, a demarat şi lucrările de montare a unei instalaţii de nocturnă, adusă cu titlu gratuit de la CS Rapid Bucureşti, cea care „trona” peste arena Valentin Stănescu din Giuleşti. Cel mai probabil până la startul viitorului sezon, nocturna va deveni şi funcţională.

Miercuri, 15 aprilie, în cadrul ședinței de Guvern, a fost aprobată o Hotărâre de Guvern care vine în completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020, legată de criteriile de stabilire a beneficiarilor unor măsuri economice și fiscal-bugetare în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

“Acestă facilitate pentru federațiile naționale și cluburile sportive, alături de ajutorul pe care statul îl dă participanților la activitatea sportivă al căror contract de muncă a fost întrerupt de către angajator din cauza măsurilor luate în contextul pandemiei, este o măsură gândită să vină în sprijinul sportului, să ofere o susținere prin care să reducă impactul negativ cât de mult posibil. Este o perioadă grea pentru toată lumea, încercăm în continuare să găsim soluții și mai ales să avem un plan eficient pentru momentul în care activitatea se poate relua în siguranță. Suntem în contact permanent cu federațiile naționale și cu structurile sportive, știm problemele cu care se confruntă în acest moment, de aceea doresc să fac apel încă o dată către toată lumea sportului, către structurile sportive, pentru a gestiona cât mai responsabil această situație.”, a declarat Ionuț Stroe, ministrul tineretului și sportului.

Astfel, pe durata stării de urgență, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități- electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare, federațiile sportive naționale și cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă și care îndeplinesc cumulativ, următoarele criterii:

– și-au întrerupt activitatea total, ca urmare a măsurilor dispuse de autorități, ori și-au redus activitatea, înregistrând în luna anterioară lunii în care intervine scandența plății utilităților/chiriei pentru care se solicită amânarea, diminuarea încasărilor/veniturilor cu cel puțin 25% față de media încasărilor/ veniturilor din perioada ianuarie – februarie 2020;

– au organizat și/sau participat la competiții sportive oficiale în ultimele șase luni.

Îndeplinirea condițiilor se atestă prin declarație pe proprie răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice, pe care o transmite co-contractantului, lunar, la data scadenței obligației de plată a serviciilor de utilități și/sau chiriei.

De asemenea, tot în cadrul ședinței de ieri, a fost reoficializat angajamentul organizării Euro 2020 în România, competiția fiind declarată de interes public și importanță națională.