Pacienții cu cancer din România au de acum la dispoziție un Centru de excelență în cardio-oncologie. Centrul, primul de acest fel din țară, a fost înființat la inițiativa prof. dr. Ruxandra Jurcuț, de către Centrul Medical Emerald. Numeroase studii recente arată că tratamentele pentru cancer au efecte adverse pentru inimă și că există un risc crescut de deces de cauză cardiacă provocat de terapiile oncologice.

Astfel, se vorbește din ce în ce mai mult la nivel global de o nouă specialitate, cardio-oncologia, ce își propune să monitorizeze efectele tratamentelor oncologice asupra inimii atât înainte de tratament, cât și în timpul lui și după vindecare.

Principalele probleme ce pot fi diagnosticate sunt insuficiența cardiacă, miocardita, tromboza venoasă, hipertensiunea arterială și aritmiile.

Programul de urmărire cardiovasculară a pacienților oncologici de la Emerald este creat conform normelor noului ghid al Societății Europene de Cardiologie din 2022, care iau în considerare diagnosticul oncologic, tipul de terapie pe care o urmează pacientul și factorii de risc cardiovascular preexistenți.

Specialiștii subliniază importanța evaluării riscului cardiovascular încă din momentul aflării diagnosticului oncologic. Alături de oncolog, cardiologul poate în acest fel să ajute la alegerea celui mai potrivit tratament și să instruiască pacientul referitor la simptomele pe care trebuie să le recunoască și să le raporteze medicului. Rolul echipei cardio-oncologice este să asigure cel mai sigur parcurs al pacientului pe parcursul terapiei.

„Centrul de excelență în cardio-oncologie lansat la Centrul Medical Emerald are experți, dotări și o abordare la nivel de Europa occidentală. Pacientul român oncologic cu potențial de afectare cardiacă merită ca medicii să fie atenți nu doar la cancerul lui, ci și la inima lui. De aceea, recomandarea noastră este ca persoanele recent diagnosticate cu cancer să întrebe medicul oncolog sau de familie despre recomandările privitoare la sănătatea inimii. Sau să se adreseze direct centrului nostru pentru o evaluare completă. Navigatorii noștri medicali dedicați pacienților oncologici stau la dispoziție gratuit pentru informații suplimentare. Echipa noastră este pregătită să îi ajute și să aibă o comunicare activă cu echipa oncologică.” spune prof. dr. Ruxandra Jurcuț.

Programul de cardio-oncologie va cuprinde și o serie de acțiuni de conștientizare pentru medici și pacienți, webinarii pe teme diverse – de la factori de risc, stil de viață, până la recomandări pentru fiecare arie oncologică ce poate avea afectări cardiologice.

Echipa medicală a centrului cuprinde o echipă mixtă de cardiologi, imagiști și oncologi, dar și medici de alte specialități conexe utile în monitorizarea corectă și centrată pe pacientul oncologic (neurologie, recuperare medicală, medicină internă, genetică, psihiatrie, endocrinologie).

Coordonatorul proiectului este Prof. Dr. Ruxandra Jurcuț, medic primar cardiologie cu supraspecializare în ecocardiografie specială, expert în boli cardiace genetice și cardio-oncologie, coordonator al Centrului de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare – IUBCV „Prof. dr. C. C. Iliescu”, inițiator și codirector al Cursului anual de CardioOncologie, principal mijloc de educație medicală continuă în acest domeniu în România.

Ceilalți membri ai echipei sunt:

• Prof. Dr. Liviu Klein – Directorul Centrului de îngrijire pentru insuficiență cardiacă avansată, Universitatea din California, San Francisco, SUA – cardiolog
• Raluca-Ileana Mincu – cardiolog în departamentul de cardiologie și medicină vasculară din cadrul West German Heart and Vascular Center, Spitalul Universitar Essen, Germania – specializare în cardio-oncologie
• Răzvan Capșa – director medical Centrul Medical Emerald, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu experiență în imagistică cardiacă și a pacientului oncologic de peste 15 ani în cadrul Institutului Clinic Fundeni.
• Dr. Gabriela Marin –medic specialist cardiolog, cardio-oncolog în cadrul Institutului Oncologic din București
• Dr. Maria Florescu – medic primar cardiolog cu interes în zona cardio-oncologiei, specializare în ecocardiografia pacientului oncologic
• Dr. Oana Ioniță – medic specialist cardiologie – specializare în patologie valvulară
• Dr. Sebastian Onciul – medic specialist cardiologie – specializare Cardio-RM
• Dr. Radu Nicolaescu – medic specialist radiologie și imagistică medicală – specializare Cardio-RM și imagistică pediatrică
• Dr. Ofelia Niță – medic specialist radiologie și imagistică medicală – specializare Cardio-CT
• Dr. Monica Dobrovie – medic specialist cardiologie, radiologie și imagistică medicală – specializare Cardio-CT, Cardio-RM
• Dr. Gherghinoiu Nicoleta – medic specialist oncologie
• Navigatori medicali.

Mai multe informații despre Centrul de excelență în cardio-oncologie de la Centrul Medical Emerald sunt aici și la telefon 0219814.

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a lansat apelul competitiv de proiecte pentru „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” (palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive, cabinetele de asistență psihopedagogică), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

Pentru prima dată în istoria educației, alocăm peste 1 MILIARD DE EURO (valoarea financiară totală a apelului de proiecte fiind de 1.068.260.200 euro), valoare eligibilă din PNRR, fără TVA, pentru dotarea unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe, pentru implementarea obiectivelor din proiectul „România Educată”.

Beneficiarii prezentului apel de proiecte sunt sunt toate tipurile de unități administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, sectoare ale Municipiului București și județe), instituțiile de învățământ superior de stat care au înființate în cadrul lor unități de învățământ preuniversitar, precum și statele majore ale categoriilor de forțe/comandamente de armă, care au înființate în cadrul lor unități de învățământ preuniversitar.

În cadrul apelului, fiecare solicitant poate depune o singură aplicație prin care să obțină finanțare pentru dotarea unităților de învățământ preuniversitar pe care le administrează, respectiv pentru toate unitățile de învățământ cu personalitate juridică, inclusiv pentru cele care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat sau a celor din subordinea statelor majore ale categoriilor de forțe/comandamente de armă.

Unitățile de învățământ preuniversitar și unitățile conexe, beneficiarii finali ai apelului de proiecte, care provin din zonele defavorizate vor primi punctaj suplimentar.

Prezentul apel finanțat prin PNRR vizează 3 tipuri de investiții:

1. DIGITALIZAREA MEDIILOR DE ÎNVĂȚARE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR. Pentru această subcomponentă, valoarea totală alocată este de 377.360.200 euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, repartizați pe fiecare investiție, astfel:

- 5.200 laboratoare de informatică echipate.

- 3.600 școli cu clase de nivel primar, gimnazial si liceal dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare.

- 909 laboratoare informatice din școlile de educație și formare profesională.

2. INFRASTRUCTURĂ ȘCOLARĂ. Pentru această subcomponentă, valoarea totală alocată este de 600.000.000 euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, repartizate astfel:

- 75.000 de săli de clasă/săli pentru activități extrașcolare sau sportive, dotate cu mobilier.

- 10.000 de laboratoare/cabinete din sistemul de educație preuniversitar, inclusiv cabinetele de asistenta psihopedagogică.

3. DOTAREA CU ECHIPAMENTE, INCLUSIV DIGITALE, A ATELIERELOR DE PRACTICĂ DIN REȚEAUA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC. Pentru această subcomponentă, valoarea totală alocată este de 90,9 mil euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, pentru:

- 909 unități de învățământ IPT dotate cu laboratoare de practică funcționale.

Toate bunurile și echipamentele achiziționate prin viitoarele proiecte de către solicitanții eligibili vor fi oferite spre folosință gratuită beneficiarilor finali ai investițiilor, pentru a fi utilizate exclusiv pentru activități didactice, sportive și extrașcolare cu elevii/copiii.

Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, prin platforma electronică dedicată PNRR, cu respectarea perioadei de depunere: 19.12.2022 (ora 9:00) - 19.03.2023 (ora 23:59).

În această perioadă, potențialii beneficiari ai apelului pot adresa întrebări legate de depunerea cererilor de finanțare la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Astăzi, începând cu ora 12:00, au fost ridicate integral restricțiile de circulație instituite pe Podul peste brațul Borcea, situat pe Autostrada A2.

Pentru execuția lucrărilor de reabilitare, începând cu data de 19.09.2022 circulația autovehiculelor a fost închisă pe sensul deplasare Constanța – București (calea II, km 147+015 – km 144+235), traficul desfășurându-se deviat, în ambele direcții, pe benzile destinate sensului București - Constanța (calea I).

Printre lucrările de reabilitare executate regăsim: înlocuirea hidroizolației și a straturilor căii, înlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor, înlocuirea parapetului pietonal și direcțional, înlocuirea căii pe trotuare și a dalelor de trotuar, reparații la dalele de conlucrare dintre grinzile de beton armat precomprimat.

Reamintim și faptul că lucrările au fost suspendate pe perioada sezonului estival, pentru a nu îngreuna circulația turiștilor care se deplasau către stațiunile de pe litoralul Mării Negre.

Lucrările vor fi reluate în primăvara anului viitor în funcție de condițiile meteorologice.

Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale și autostrăzi pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau accesând pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro - DISPECERAT - Situatia Drumurilor Naţionale, dar și pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a încărcat o nouă tranșă de 250 de lei, cea de‑a IV‑a, pe cardurile sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România”. Valoarea totală a tranșei IV se ridică la peste 593 de milioane de lei și a ajuns la aproximativ 2,4 milioane de români.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a efectuat plățile pentru încărcarea voucherelor sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România” cu o nouă tranșă de 250 de lei, cea de‑a patra, pentru un număr de 2.368.907 de români. Reamintim că pentru acest an au fost IV tranșe, în valoare totală de 1.000 de lei, oferite o dată la două luni, până la finalul acestui an.

Astfel, până miercuri, toți beneficiarii vor avea cardurile încărcate, pentru a putea achiziționa alimente și mese calde. Valoarea totală a sumei transmise de MIPE, din fonduri europene nerambursabile, se ridică la 593.036.500 lei.

„Sper eu că am reușit să facem o surpriză plăcută celor 2,4 milioane de români care beneficiază de ajutorul de 250 de lei pentru alimente și mese calde pe care îl oferim prin programul «Sprijin pentru România». Datorită strânsei colaborări între MIPE și celelalte părți implicate în proces, am încărcat tranșa IV inainte de sărbători, pentru ca românii vulnerabili să se bucure de un mic ajutor pentru ca de pe masa de sărbători să nu lipsească produsele tradițilonale. Separat, din luna noiembrie am început să distribuim o nouă tranșă de pachete cu ajutoare alimentare de 24kg, ce conțin 12 tipuri de produse de bază pentru consum. Sunt măsuri firești pentru a contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane. Pentru anul viitor, strategia la nivelul Guvernului va fi să aducem românilor investiții în sănătate, infrastructură și digitalizare, dar să ne asigurăm că oferim venituri mai mari și sprijin pentru categoriile vulnerabile. În acest sens, am reușit să prelungim ajutorul de 250 de lei pentru întreg anul 2023, urmând să încărcăm șase noi trașe o dată la două luni”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Vă reamintim că Guvernul a aprobat acordarea a șase noi tranșe de 250 de lei pentru alimente și mese calde, în cursul anului 2023 și majorarea cu 12,5% a pragului de venit până la care se acordă dreptul.

Menționăm că s‑a efectuat încărcarea pentru beneficiarii care au intrat deja în posesia cardurilor. În continuare, în cursul lunii ianuarie se vor emite și distribui cardurile pentru categoriile de beneficiari care au devenit eligibili după momentul acordării celei de‑a treia tranșe, sau care au fost omiși din aceasta, însumând aproximativ 29.000 de persoane. O posibilă excepție ar putea surveni în cazul persoanelor care nu au fost găsite la domiciliu pentru a li se înmâna cardul sau care nu au răspuns avizării reprezentanților Companiei Naționale Poșta Română, însă nu există riscul ca vreunul dintre beneficiarii eligibili să nu primească acest sprijin.

Pentru categoriile de beneficiari care au devenit între timp eligibili, sau care au fost omiși la livrare, MIPE prezintă un ghid cu îndrumări, care este disponibil aici – https://bit.ly/3D50Dke.

Mecanismul de distribuire a cardurilor prevede trei etape: 1) producția cardurilor de către unitățile emitente (imprimarea datelor beneficiarilor și inserarea CIP-ului), 2) împlicuirea și distribuirea la nivel național de către Poșta Română și 3) încărcarea valorică a cardurilor pe măsură ce acestea intră în posesia beneficiarilor. Listele cu beneficiari sunt stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), iar de împlicuirea și livrarea cardurilor se realizează de către angajații Poștei Române.

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de către beneficiari

Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranșa IV este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023.

Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoțite de scrisori care conțin instrucțiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile și un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepționale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredința tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.

Pentru a putea afla soldul curent / suma disponibilă pe card și pentru alte informații beneficiarii sunt rugați să apeleze Serviciul Clienți al emitentului. Numerele de telefon oficiale sunt următoarele:

Edenred: 021 301 33 03

Sodexo: 021 204 46 64

UP România: 0374 66 22 73

Lista actualizată a magazinelor unde pot fi utilizate voucherele:

Listele cu operatorii economici unde pot fi utilizare voucherele sunt disponibile aici – https://bit.ly/3OibV8O. Ele sunt verificate săptămânal, iar dacă există modificări, sunt publicate pe site-ul MIPE.

Aici găsiți răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări pe tema utilizării voucherelor – https://bit.ly/3zMCxe2.

Cine primește voucherele sociale:

a) Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare tabili sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

b) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare tabili sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

c) Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

d) Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

e) Familiile care au tability dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

f) Persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

O nouă tranșă de ajutoare alimentare

Separat de voucherele sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România”, în luna noiembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început livrarea unei noi tranșe de pachete cu alimente pentru persoane defavorizate.

Vă reamintim faptul că primele ajutoare, oferite prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), au fost livrate în ianuarie 2020, când persoanele din grupurile vulnerabile au primit alte 1,18 milioane de pachete. De atunci, au fost livrate patru astfel de tranșe.

Pachetele conțin 34 de produse alimentare de bază, precum zahăr, făină, ulei și conserve.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Documentul respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, iar cheltuielile totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu se ajustează conform angajamentelor asumate.

Proiectul de act normativ stabilește că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, dar și faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

Un alt element de noutate constă în creșterea vechimii în specialitate la minim 15 ani, iar pentru justiție aceasta va fi de minim 25 de ani, fără perioade asimilate, iar baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

Pensiile de serviciu aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări din proiectul de act normativ prin care sunt aduse modificări Legii nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Recalcularea se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Proiectul de lege aduce modificări și în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la împlinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Proiectul de lege vizează și modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Același principiu se aplică și în cazul ambasadorilor, doar că în această situație, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

Modificările propuse vizează și personalul aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă are vârsta de minimum 52 de ani şi a realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării și funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului. Și în acest caz, pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

În ceea ce privește pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

Proiectul de lege a fost publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și trimis în avizare interministerială. http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6811-lege-modificarea-pensiilor-serviciu-20122022

Reunit astăzi în ședință de lucru, Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

Potrivit actului normativ aprobat, reabilitarea termică a blocurilor de locuit se va putea face cu mai puţini bani de la autorităţile locale şi de la asociaţiile de proprietari. Guvernul a redus procentul contribuţiei financiare la proiect a autorităţilor locale şi asociaţiilor de locatari pentru a creşte numărul clădirilor reabilitate termic şi a optimiza utilizarea fondurilor europene.

Astfel, pentru finanţarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, şi mai puţini din bugetele locale sau cele ale asociaţiilor de proprietari.

Mai exact, doar 5% din banii necesari reabilitării vor putea proveni din banii autorităţilor locale sau ai asociaţiilor de locatari, comparativ cu 40% cât este în prezent.

Bugetul UE destinat priorităţilor de investiţii pentru eficienţa energetică a clădirilor în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune este de aproape 1,25 miliarde euro, iar intervenţiile ce vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe beneficiază de alocare financiară totală în cadrul programelor regionale 2021-2027 de aproximativ 618 milioane euro.

Astfel, potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate, finanţarea reabilitării termice a blocurilor se va face astfel:

I: În cazul regiunilor mai puţin dezvoltate:

- 90% din fondurile europene nerambursabile şi din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul programelor, conform ratei de cofinanţare stabilite prin deciziile Comisiei Europene de aprobare a programelor;

- 5% din alocaţii de la bugetul de stat în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor, reprezentând contribuţie suplimentară de la bugetul de stat faţă de contribuţia prevăzută la punctul anterior;

- 5% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/ sau din alte surse legal constituite, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/ sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza documentelor procedural specific implementării programelor şi nu poate depăşi 3%.

II: În cazul regiunilor mai dezvoltate:

- 90% din fondurile europene nerambursabile şi din alocaţii de la bugetul de stat şi din bugetele locale, în cazul regiunilor mai dezvoltate, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul programelor, conform ratei de cofinanţare stabilite prin deciziile Comisiei Europene de aprobare a programelor;

- 5% din alocaţii de la bugetul de stat în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor, reprezentând contribuţie suplimentară de la bugetul de stat faţă de contribuţia prevăzută la punctul anterior;

- 5% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/ sau din alte surse legal constituite, reprezentând contribuţie suplimentară de la bugetul local faţă de contribuţia de la primul punct (cea de 90%), precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/ sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale, reprezentând contribuţia suplimentară de la bugetul local, se stabileşte pe baza documentelor procedural specific implementării programelor şi nu poate depăşi 3%.

Pentru a echilibra contribuţia asociaţiilor de proprietari şi a stimula astfel promovarea de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, ordonanţa stabileşte cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale de maximum 3% din valoarea proiectului.