Defecțiunea apărută în cursul serii de ieri, la nivelul unui server central al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor a fost remediată. Începând de vineri, 27.10.2017 se lucrează în regim normal.

Personalul de intervenţie a lucrat peste 20 de ore pentru rezolvarea situaţiei, iar echipamentele solicitate au fost înlocuite în cursul acestei după-amieze și testate.

Conducerea ministerului a dispus ca toate serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor de la nivelul întregii țări să desfășoare activități în program normal de lucru în ziua de sâmbătă, 28 octombrie a.c.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create și vă asigurăm că s-au depus toate eforturile pentru remedierea situației în timpul cel mai scurt posibil.

Elevii din învățământul primar și preșcolarii vor intra de vineri, după terminarea cursurilor, în vacanță pentru o săptămână, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației Naționale. Ei se vor întoarce la cursuri luni, 6 noiembrie.

Vacanțele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel: vacanța de iarnă (23 decembrie 2017 — 14 ianuarie 2018), vacanță intersemestrială (3 — 11 februarie 2018), vacanța de primăvară (31 martie — 10 aprilie 2018) și vacanța de vară (16 iunie — 9 septembrie 2018).

Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar se încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018.

Programul național ''Școala altfel'' are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și poate fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 — 31 mai 2018, pe baza unei planificări, la decizia școlilor.

Desfășurarea programului ''Școala altfel'' nu coincide cu perioada alocată susținerii tezelor semestriale.

Evaluările naționale la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a se vor desfășura în intervalul 7 — 24 mai.

Sursa www.agerpres.ro

O serie de măsuri benefice mediului de afaceri sunt cuprinse în proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, analizată joi, în primă lectură, în ședința de Guvern.

Astfel, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

Mai exact, modificările vizează:

— majorarea limitei de încadrare în acest sistem de impunere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;

— includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;

— includerea în acest sistem și a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale)

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calculului și administrării impozitului.

O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

— limitarea deductibilității dobânzilor;

— introducerea impozitării la ieșire — previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

— introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;

— introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, se propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate — alcool și produse din tutun.

Totodată, prin proiectul de ordonanță, Guvernul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

— Majorarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

* de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei — limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,

* de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei — limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

— Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;

— Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă

Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

— contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:

a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;

b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

c) 8 % datorată în cazul condițiilor speciale de muncă și altor condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

— contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

— contribuția asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

— Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

* CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

* o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

— Se introduce 'Contribuția asiguratorie pentru muncă' în cotă de 2,25% din veniturile din salarii — datorată de angajatori. Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

— Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.

— Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligația asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

— În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecția sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Tot joi, Guvernul a analizat astăzi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență și un proiect de Hotărâre de Guvern ce include măsuri.

Astfel, salariul minim brut pe țară va crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unui proiect de Hotărâre discutat în primă lectură, în ședința de astăzi a Executivului.

Totodată, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul propune majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC.

Potrivit aceluiași act normativ, pensia minima va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei.

Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) a fost amânată cu un an, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este, încă, pregătit.

Biroul de presă al Guvernului

În vederea acoperirii nevoilor urgente din domeniul ordinii publice, Ministerul Afacerilor Interne va putea organiza, în mod etapizat, concursuri sau examene pentru ocuparea din sursă externă a 3.694 de posturi vacante, potrivit unui memorandum discutat în ședința de Guvern de astăzi.

În prezent, MAI se confruntă cu un deficit major de personal din cauza ieșirilor din sistem ca urmare a accesării dreptului la pensie de către polițiștii și cadrele militare în activitate, dar și din alte cauze, cum ar fi demisii, transfer etc.

Deficitul de personal are un impact major asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor legale în cadrul structurilor de ordine publică, dar și în cadrul structurilor neoperative, structuri care asigură fie suportul necesar îndeplinirii misiunilor de ordine și siguranță publică, fie au ca atribuții specifice furnizarea unor servicii către populație, cum este cazul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Direcției Generale de Pașapoarte, Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date etc.

De asemenea, și în ceea ce privește instituțiile prefectului se impune deblocarea unor posturi și încadrarea cu personal de specialitate, având în vedere faptul că vacantarea posturilor a determinat redistribuirea sarcinilor și încărcarea excesivă cu atribuții a personalului existent.

Biroul de presă al Guvernului

Conducerea Serviciului Public Pieţe şi Oboare (SPPO) care administrează imobilul susţine că Primăria a iniţiat primii paşi demarând procedura de a elaborare a documentaţiei de demolare. Cel mai probabil, anul viitor, în locul Halei de Legume – Fructe se vor construi un supermarket, o micro – piaţă agroalimentară şi va fi amenajată o parcare modernă.

A fost înfiinţată în 1967. Este unul din simbolurile Călăraşiului, care şi-a dus existenţa dar şi faima, în două epoci diferite. O „mândrie” a municipiului până în 1989, Piaţa Agroalimentară sau Hala de Legume – Fructe din cadrul Pieţei Centrale, a intrat într-un evident proces de degradare mai ales în ultimii 10 ani. Subiect de campanii electorale pentru candidaţii care au râvnit la funcţia de primar, piaţa care găzduieşte momentan în jur de 20 de producători agricoli, va intra, în sfârşit, într-un amplu proces de modernizare. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii Seviciului Public Pieţe şi Oboare, instituţie care administrează spaţiile aflate în cadrul Halei. „În această perioadă a fost demarată procedura de elaborare a documentaţiei de demolare. Primăria are la dispoziţie un buget de 80 de mii de lei. Urmează elaborarea PUZ-ului după care demolarea propriu – zisă. După informaţiile noastre, tot acest proces s-ar putea finaliza până la sfârşitul anului” susţine directorul SPPO, Vasile Manea.

Hala se întinde pe o suprafaţă de 2310 mp iar ultimele lucrări de reparaţii ar fi avut loc în urmă cu vreo 10 ani. De atunci, nimic!

De data asta, autorităţile locale par hotărâte să modernizeze hala, având la dispoziţie două modalităţi. „Printr-o decizie a Curţii de Conturi, s-a stabilit că Primăria este instituţia care deţine acest imobil şi tot ea este îndreptăţită să modernizeze piaţa. În acest sens, ei au la dispoziţie două căi. Vor scoate la licitaţie modernizarea acestui obiectiv. Deja, două firme, una e din judeţ, şi-au anunţat intenţia de a participa la licitaţie solicitând concesionarea pieţei, probabil, pe o perioadă de cel puţin 25 de ani, timp în care să-şi recupereze investiţia. Câştigătoarea va trebui să construiască un supermarket, să amenajeze o micro - piaţă agroalimentară şi să construiască o parcare. SPPO nu va încasa decât chiria aferentă terenului urmând ca firma respectivă să încaseze chiria pentru spaţii. Cea de-a doua variantă înseamnă că lucrările vor fi efectuate de Primărie, urmând ca noi să administrăm spaţiile de acolo” precizează directorul Vasile Manea care opinează că cea mai bună variantă ar fi ca întreaga piaţă să fie concesionată unei societăţi comerciale care să administreze spaţiile nou create.

Piaţa Centrală, prioritate în programul lui Drăgulin

În urmă cu un an, primarul Dan Drăgulin declara că modernizarea Pieţei Centrale reprezintă o prioritate a mandatului său 2016 – 2020. „Modernizarea pieţei se va face prin amenajarea unei parcări pe structură metalică, având asigurate toate condiţiile de operare: edificarea unei construcţii moderne care să satisfacă nevoile locuitorilor din zonă ce pot fi acoperite prin existenţa unei pieţe agroalimentare. Construcţia metalică va îngloba o suprafaţă vitrată foarte mare” se arăta în programul candidatului Daniel Ştefan Drăgulin.

Piaţa Centrală înseamnă nu doar Hala de Legume – fructe ci şi Hala de carne care se întinde pe o suprafaţă de 1600 mp.

Bazar-ul, în atenţia SPPO

Conducerea Serviciului Public Pieţe şi Oboare susţină că şi modernizarea Bazar-ului este o necesitate. Investiţia s-ar ridica la circa 40 de miliarde de lei vechi şi presupune construirea unui imobil care să-i găzduiască pe comercianţi precum şi amenajarea zonei. „Sperăm ca începând de anul viitor, să identificăm resursele pentru modernizarea Bazar-ului. Investiţiile sunt destul de mari, după calculele noastre, estimate la 40 de miliarde de lei vechi. Suprafaţa de acolo este de 1600 mp şi intenţionăm să construim un imobil care să-i găzduiască pe comercianţi. O altă componentă a investiţiei se referă şi la reamenajarea zonei care presupune şi construirea unei parcări” susţine directorul SPPO, Vasile Manea.

SPPO, venituri anuale totale, de peste 1,6 milioane lei

Serviciul Public Pieţe şi Oboare a fost înfiinţat în 2001 prin HCL 9, fiind un serviciu finanţat integral din bugetul local. Instituţia condusă de Vasile Manea realizează venituri din închirieri de spaţii, tarabe, concesiuni de terenuri, taxe forfetare tarabe, administrând Piaţa Centrală, Piaţa Big, Bazar-ul, Piaţa Cuza Vodă şi Oborul.

În 2014, SPPO a obţinut venituri totale de 1.675.618 lei, anvelopa salarială fiind de 852.932 lei. În 2015, veniturile realizate au fost de 1.634.034 lei, bugetul alocat salariilor fiind de 875.059 lei. Anul trecut, SPPO a raportat venituri totale de 1.669.731 lei, cheltuielile pentru salarii cifrându-se la 1.095.594. În 2016, încasările au fost mai mari cu 7% faţă de anul precedent. Cheltuielile de personal, în 2016, au crescut cu 25% ca urmare a creşterii salariului minim la 1250 de lei, pentru personalul necalificxat acesta având o pondere de 43% în total salariaţi.

În acest moment, Serviciul are 52 de angajaţi, jumătate dintre ei fiind necalificaţi.

La sfârşitul lunii septembrie 2017, veniturile SPPO erau de 1,4 milioane lei. „Până la sfârşitul anului, estimăm că veniturile vor fi de 1,7 milioane lei. Pentru plata integrală a salariilor, am mai avea nevoie de circa 3 miliarde de lei vechi.” subliniază Vasile Manea.

În ceea ce priveşte cheltuielile materiale (utilităţi, reparaţii, furnituri, abonamente, etc), acestea au fost de 726.571 lei (2014), 628.571 lei (2015) şi de 526.845 lei (2016). „Cu eforturi susţinute, ne putem desfăşura activitatea în condiţii bune. Am reuşit până acum să fim pe linia de plutire şi sper ca şi în 2018 să fim pe picioarele noastre” conchide directorul SPPO, Vasile Manea.

Din cauza unor defecțiuni de ordin tehnic la nivelul unui server central al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, joi 26 octombrie 2017, nu se vor putea desfășura activități cu publicul la nivelul serviciilor centrale si judetene.

Personalul de intervenţie lucrează deja pentru rezolvarea situaţiei. Ne cerem scuze pentru neplăcerile create și vă asigurăm că se depun toate eforturile pentru remedierea situației în cel mai scurt timp.

Imediat ce situația va reveni la normal, vom face demersurile necesare de informare a cetățenilor.

Ministerul Afacerilor Interne

Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor