Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, celebrată la nivel mondial în data de 3 decembrie, a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite şi reprezintă un prilej de a reafirma rolul important pe care aceste persoane îl au în societate şi în comunitate.

Pentru a marca această zi, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, organizează la nivel naţional mai multe evenimente care au în jurul lor tema angajării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, având în vedere că promovarea vieţii independente în comunitate constituie o prioritate pentru toate instituţiile din domeniu.

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă va organiza luni, 3 decembrie, bursele de angajare destinate persoanelor cu dizabilităţi - POT CE POŢI ŞI TU. ANGAJEAZĂ-MĂ!. Scopul acestor evenimente este de a facilita conectarea persoanelor cu dizabilităţi la oportunităţi de angajare pe piaţa muncii.

Deschiderea oficială a Burselor POT CE POŢI ŞI TU - ANGAJEAZĂ-MĂ! va avea loc la ora 10.00. Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, va participa la deschiderea bursei găzduită de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, sector 1, Bucureşti.

"Avem aproximativ 45.000 de persoane angajate în muncă şi cred că numărul acesta trebuie să crească în perioada următoare. Tocmai de aceea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a creat premisele pentru acordarea unor subvenţii importante pentru angajator. Atunci când angajează persoane cu dizabilităţi, angajatorii nu mai sunt obligaţi să plătească taxa echivalentă unui salariu minim pe economie la bugetul de stat. Acest aspect, împreună cu subvenţia pe care o acordă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, respectiv 500 euro, trebuie să constituie un factor motivator pentru toţi angajatorii care doresc să angajeze persoane cu dizabilităţi. Îmi doresc ca ziua de 3 decembrie să nu fie doar o zi de conştientizare a importanţei şi rolului persoanelor cu dizabilităţi în societate, ci şi o şansă, pentru cât mai multe persoane cu dizabilităţi, de a intra pe piaţa muncii prin intermediul Burselor POT CE POŢI ŞI TU', a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.

Tot luni, 3 decembrie, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi va organiza o masă rotundă cu tema 'Perspective în angajarea persoanelor cu dizabilităţi', în scopul identificării celor mai bune soluţii de integrare pe piaţa muncii a acestei categorii de persoane. Evenimentul programat să înceapă la ora 11.00 la sediul Nazarcea Grup, din Strada Nazarcea nr. 24-28, Bucureşti, va reuni asociaţii de profil, angajatori şi reprezentanţi ai instituţiilor publice.

Programul zilei de 3 decembrie include şi Gala premiilor de excelenţă în domeniul dizabilităţii, eveniment care va fi găzduit de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale invită toate persoanele cu dizabilităţi să participe la bursele POT CE POŢI ŞI TU. ANGAJEAZĂ-MĂ! şi să participe la evenimentele dedicate zilei de 3 decembrie. Informaţiile referitoare la programul complet şi locaţiile evenimentelor pot fi găsite pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi:

http://anpd.gov.ro/web/bursa-locurilor-de-munca-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-organizata-in-data-de-3-decembrie-2018-de-catre-agentiile-judetene-pentru-ocuparea-fortei-de-munca/

http://anpd.gov.ro/web/premiile-de-excelenta-in-domeniul-dizabilitatii-3-decembrie-2018/

Serviciul Comunicare, Mass-Media şi Relaţii cu Publicul

Suporterii echipelor de fotbal au creat un eveniment pe Facebook cu titlul ”Interzis Jandarmeriei Române să defileze de 1 Decembrie 2018”, prin care îşi anunţă prezenţa şi la Alba Iulia. De altfel, mai multe proteste sunt anunţate împotriva jandarmilor de Ziua Naţională. În replică, Jandarmeria Româna a transmis că toţi românii care vor avea o astfel de atitudine ”se descalificî atât ca oameni, cât şi ca cetăţeni şi ca români”. De asemenea, a mai susţinut că manifestaţiile de acest gen aduc o ofensă statului român.

Liderul ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State, a declarat în acest sens că “ALDE respectă dreptul la liberă exprimare al cetăţenilor. Însă, Ziua Naţională a României este un moment special pentru toţi românii, de solidaritate. Aceasta zi nu trebuie să fie pătată de interesele politice ale anumitor grupări pentru care simbolurile naţionale ale statului sunt facultative. Este o zi cu importanţă deosebită pentru toţi românii, un prilej pentru a celebra împlinirea idealurilor de independenţă, suveranitate şi unitate naţională. 1 Decembrie nu e o zi a dezbinării şi nu trebuie să fie folosită în sens politic. Există peste 300 de zile în an în care cei nemultumiţi de guvern pot protesta, însa acest lucru nu trebuie să se întâmple de 1 decembrie. Ar fi o iresponsabilitate ca grupările care şi-au făcut titlu de glorie din criticarea Guvernului să transforme ziua naţională într-o zi de protest. Aceasta zi e a tuturor românilor, nu doar a câtorva mii care vor să protesteze”

Rectificarea bugetului CNAS, aprobată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 101/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 999/27.11.2018, înseamnă suplimentarea cu 600 milioane lei a creditelor bugetare de care dispune instituţia pentru acest an, precum şi a creditelor de angajament cu 1.546 milioane lei.

De asemenea, în cadrul rectificării se efectuează şi o redistribuire de credite bugetare şi de angajament, în sumă totală de câte 60 milioane lei, între capitolele bugetului CNAS.

Totodată, în cadrul instituţiei s-a efectuat şi o analiză a execuţiei bugetare din acest an, identificându-se şi alte fonduri care au fost redirecţionate astfel încât să se asigure necesarul de medicamente, servicii şi dispozitive medicale până la sfârşitul anului în curs, conform estimărilor bazate pe consumul lunar mediu.

Fondurile suplimentare vor avea următoarele destinaţii:

Destinaţie / Credite bugetare / Credite de angajament

Medicamente cu şi fără contribuţie personală / 328,9 milioane lei / 586,5 milioane lei

Unităţi sanitare cu paturi / 315,5 milioane lei / 555,0 milioane lei

Programe Naţionale Curative / 116,5 milioane lei / 485,7 milioane lei

Asistenţă medicală primară (centre de permanenţă) / 23,6 milioane lei / 39,6 milioane lei

Asistenţă medicală de specialitate clinică în ambulatoriu / 31,0 milioane lei / 31,0 milioane lei

Pe baza acestor fonduri suplimentare, CNAS reuşeşte să acopere până la sfârşitul anului şi contravaloarea noilor medicamente, materiale sanitare şi consumabile moderne recent introduse în programele naţionale de sănătate. Printre acestea se numără sistemele de monitorizare continuă a glicemiei pe bază de senzori şi pompele de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei din programul naţional de diabet, dar şi tratamentul amiotrofiei spinale cu medicamentul nusinersen, deosebit de costisitor, din programul naţional de boli rare.

Rectificarea bugetară permite şi asigurarea continuităţii serviciilor de dializă, inclusiv pentru un număr de 631 de pacienţi nou introduşi în programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.

O altă ţintă a suplimentării financiare este încheierea de contracte cu noi unităţi sanitare de radioterapie, pentru creşterea accesului bolnavilor din judeţele Cluj, Constanţa şi Iaşi la acest tip de tratament, în cadrul programului naţional de oncologie.

Biroul de presă

Proiectul de lege prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referință (VPR):

* 1.265 de lei în 2019,

* 1.775 de lei în 2020,

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, așa cum este precizat și în Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerii sarcinii fiscale, în conformitate cu legislația fiscală în vigoare la data adoptării Programului de Guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS și CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016.

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim și nici cel complet.

Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale:

contributivitate, adică plată în funcție de contribuție;

egalitate, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în momente diferite, primesc aceeași sumă de bani;

solidaritate socială, adică generațiile în activitate susțin, prin plata contribuțiilor lor, generațiile de pensionari și, în viitor, vor fi susținute la rândul lor;

imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Contributivitatea fiind un principiu de bază al oricărui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contribuții „datorate și plătite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Menționăm că, pentru a nu dezavantaja angajații, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Reiterăm faptul că angajații nu vor fi penalizați pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În paralel, proiectul de lege prevede și debirocratizarea și accesul online la informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat. Cetățenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obținut și sumele achitate drept contribuții. În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuțiile vor putea sesiza organele abilitate.

În proiectul noii legi se menține contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuși, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mențin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Printre noutățile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masterului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.

Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale și a realizat cel puțin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar și nevăzătorul, a cărei situație a fost reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiții specifice, determinate de situația fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării, este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asigurații sistemului public de pensii.

Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiții deosebite, și de la 2 ani la un an pentru condițiile speciale.

De exemplu: pentru un an realizat în condiții deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru  un an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Deși propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care să pornească reducerea, totuși proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atât pentru condiții deosebite cât și pentru condiții speciale.

Dacă până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiții de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, acestea vor putea beneficia de acum încolo de această facilitate. (reducerea vârstei de pensionare) 

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.

Ca și excepție, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile legale în vigoare.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaș se menține și, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestație, și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru indemnizația socială minimă. Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă.. Opțiunea se va face prin Poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.

Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.

Acordul global și alte drepturi de natură salarială. Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuții: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuții și, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

Formula de calcul.

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechitățile, dar duce și la creșterea pensiilor.

Proiectul de lege urmărește eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat același număr de ani, în aceeași profesie și au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechitățile din sistem dintre femei și bărbați care au lucrat același număr de ani, în aceleași condiții și care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuție se egalizează. 

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o ordonanţă de urgenţă care majorează semnificativ, de la 1 ianuarie 2019, valoarea indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 49/ 1991 pentru invalizii, veteranii şi văduvele de război.

Documentul prevede creşterea indemnizaţiilor pentru marii mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate de la 259 lei la 1.500 lei lunar, pentru invalizii de război încadraţi în gradul II de invaliditate, de la 231 lei la 1.000 lei lunar şi pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate, de la 196 lei la 900 lei lunar.

În cazul veteranilor de război şi văduvelor de război, dacă acestea din urmă nu s-au recăsătorit, majorarea este de la 161 lei la 600 lei lunar.

Măsura de majorare adoptată de Guvern este una reparatorie, având în vedere că aceste indemnizaţii sunt în sumă fixă, se indexează, conform legii, în funcţie de raţă inflaţiei, iar valoarea lor este foarte scăzută.

"Este o recunoaştere, în An Centenar, a meritelor veteranilor noştri, fără efortul cărora România nu ar mai fi existat, astăzi, pentru a sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Veteranii de război au transformat conceptul de apărare a ţării într-un crez. Guvernul condus de doamna Viorica DĂNCILĂ, acum la ceas aniversar, acordă respect şi recunoştinţă acestor eroi ai neamului românesc", transmite ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius BUDĂI.

În prezent, în România sunt 7.027 veterani de război, din care de 103 sunt invalizi de război, 389 văduve de război şi de 57.530 văduve de veterani de război, iar faţă de aceste persoane statul şi societatea au datoria morală de a se întoarce cu recunoştinţa cuvenită.

Serviciul Comunicare, Mass-Media şi Relaţii cu Publicul

Persoanele cu vârsta de peste 16 ani, care au cel puţin studii primare, vor putea fi cuprinse în programele de ucenicie pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de cel puţin nivel 1, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Astfel, în acest caz, contractul de ucenicie va avea o durată de cel puţin 6 luni, iar prin această formă de pregătire, tinerii pot dobândi competenţe profesionale şi un loc de muncă cu o durată între 6 luni şi trei ani, angajatorul asigurându-i ucenicului condiţiile necesare pregătirii teoretice şi practice.

Potrivit sursei citate, durata contractului de ucenicie la locul de muncă se stabileşte în funcţie de ocupaţia sau calificarea pentru care urmează să se pregătească ucenicul, dar şi de competenţele dobândite anterior de către acesta.

Perioada nu poate fi mai mică de 6 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 1, de 12 luni (pentru calificare de nivel 2), de 24 luni pentru calificări de nivel 3, şi de 36 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 4.

De asemenea, ucenicul poate fi supus unei perioade de probă care nu va depăşi 30 de zile lucrătoare, iar salariul de bază lunar stabilit prin contractul de ucenicie la locul de muncă este cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Totodată, angajatorul care încheie un contract de ucenicie, în condiţiile legii, beneficiază la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună pe toată durata programului de ucenicie.

ANOFM precizează că, prin modificările recente ale Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, se prevede că nu beneficiază de subvenţii angajatorii care anterior încheierii contractelor de ucenicie au avut cu persoana în cauză încheiate alte contracte de ucenicie pentru aceeaşi calificare, organizează programe de ucenicie în acelaşi domeniu de activitate în care ucenicul deţine deja o calificare ce cuprinde competenţele propuse a fi dobândite prin noul program de ucenicie, în ultimul an au fost în raporturi de muncă cu persoana care urmează să încheie contract de ucenicie, cu excepţia situaţiei în care pentru persoana respectivă a fost încheiat contract individual de muncă pe perioada vacanţelor, în condiţiile Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor, cu modificările ulterioare, respectiv se află în situaţia de insolvenţă, în procedură de executare silită, reorganizare suspendate sau restricţii asupra acestora.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va modifica, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a OUG 96/9.11.2018, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă