Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîţu prin care este refuzată orice formă de dialog social. Cele trei federaţii sindicale reprezentative din învăţământ au suspendat o acţiune de protest pentru care au obţinut aprobare, pentru ca reprezentanţii lor să se întâlnească cu Primul Ministru. Acesta a refuzat să dialogheze.
Dacă guvernanţii s-ar fi ascuns de ochii lumii, pentru a lucra în linişte şi a găsi soluţii la problemele economice pe care le are România şi pentru a veni în sprijinul salariaţilor, ar fi fost de lăudat. Doar că munca lor "asiduă" a fost orientată doar spre tăierea cheltuielilor, pentru a reduce cât mai mult deficitul, fără ca aceasta să fie o cerinţă imperativă a celor de la Bruxelles, ceea ce înseamnă doar servilismul Guvernului nostru.
Această politică a uşilor închise promovată de Coaliţia: PNL-USR PLUS-UDMR, ne aminteşte de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit!
Refuzul Guvernului de a dialoga sporeşte nemulţumirea în rândul salariaţilor din educaţie. În aceste condiţii, CUI NE PUTEM ADRESA? Solicităm intervenţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, care, potrivit Constituţiei României, are rolul de mediator între instituţiile statului. Intervenţia Preşedintelui României se impune, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educaţie va însemna eşecul Programului domniei sale, "România Educată".
Este evident că cei care conduc acum România au ca preocupare principală în aceste zile împărţirea funcţiilor din această ţară şi numirea prietenilor sau clienţilor de partid în posturile cheie, călcând în picioare principiul meritocraţiei pentru accederea în funcţii publice, clamat în campania electorală. Toate acestea nu fac altceva decât să sfideze populaţia care printre altele i-a şi votat!
2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat educaţiei în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codaşa ţărilor membre ale UE în ceea ce priveşte investiţia în educaţie care este, în medie, de aproape 5% din PIB la nivel european. Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanţare a unui domeniu pe care specialiştii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unităţi şcolare cu toalete ca în Evul Mediu, cum îşi permit guvernanţii să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educaţie? De fapt, domnul Florin Cîţu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de finanţe: "Pentru mine educaţia şi sănătatea nu sunt domenii prioritare". O viziune toxică, domnule Prim Ministru!
Din păcate, nu numai investiţiile în infrastrutura şcolară au de suferit din cauza acestor politici de austeritate nesăbuite, ci şi salariaţii din învăţământ. Cu salarii situate în pătrimea inferioară a grilei de salarizare, angajaţii din educaţie stau acum cu altă sabie deasupra capului. Doamna deputat Violeta Alexandru, fost ministru al muncii, a identificat nişte sporuri "suspecte" în învăţământ: este vorba despre sporul acordat pentru cadrele didactice care lucrează în zone izolate, adică la şcoli unde mulţi profesori merg pe jos kilometrii întregi sau ajung acolo doar cu ajutorul căruţelor trase de cai, ori cu barca. Eliminarea acestui spor din aceste zone izolate ar conduce la creşterea exponenţială a numărului de cadre didactice necalificate, care astăzi este de aproape 4.000, România fiind unică în Europa la acest capitol, cauza principală fiind salariile total nemotivante din învăţământ.
Guvernul a decis şi eliminarea voucherelor de vacanţă. Ceea ce nu ştie actualul Executiv este faptul că acordarea acestor vouchere a însemnat enorm pentru mulţi salariaţi din învăţământ, în special pentru cei cu venituri foarte mici care şi-au permis să meargă pentru prima dată, după mulţi ani, în concediu. Însă ceea ce este şi mai ciudat, această decizie a suspendării voucherelor vine într-un moment în care industria turismului românesc este grav afectată, iar acordarea acestor vouchere ar fi însemnat salvarea de la faliment a multor firme de turism. Asta înseamnă lipsă de viziune economică!
Se vorbeşte despre eliminarea indemnizaţiei de hrană! Ar fi o altă lovitură pentru mulţi salariaţi din învăţământ. Având în vedere că în învăţământ sunt aproximativ 60.000 de salariaţi care câştigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizaţii ar avea consecinţe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supravieţuiască. Printre cei loviţi de această decizie sunt şi cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei.
Înţelegem că 2021 este pe plan mondial un an dificil din punct de vedere economic, dar haideţi să fim sinceri: unde sunt strategiile de relansare economică, unde sunt fondurile absorbite din PNRR sau cele europene? Unde sunt proiectele de investiţii? Unde este sprijinul acordat mediului privat? Nu există nimic! Există probabil doar o clientelă politică pentru care trebuie să se facă acum deconturi!
"Educaţia nu e o prioritate nici în acest an, dar se pare că niciun domeniu de activitate nu reprezintă o prioritate. Mă întreb, acest Guvern are vreo strategie pentru a scoate ţara din impas? Tot ceea ce apare în spaţiul public sunt fie bâlbâieli, fie anunţuri legate de austeritate sau contre acide între membrii coaliţiei de guvernare cauzate de neînţelegerile de la împărţirea funcţiilor. Toate acestea formează un tablou premergător crizei economice şi sociale pentru care acest Guvern se face cu totul responsabil. Refuzul guvernanţilor de a majora salariile personalului didactic, aşa cum prevedea legea, neasigurarea sumelor necesare pentru calculul corect al salariilor, care oricum sunt foarte mici, dezinteresul de a se asigura vaccinurile pentru cadrele didactice care în această perioadă sunt expuse riscului îmbolnăvirii cu Coronavirus, precum şi celelalte probleme prezentate, nu sunt altceva decât motive prin care guvernanţii îi invită pe salariaţii din învăţământ în stradă, pentru a protesta, moment care se va întâmpla cât de curând, dacă este refuzat în continuare dialogul social prin care încercăm să găsim soluţii pentru sprijinirea angajaţilor din Educaţie. Lipsa comunicării şi a negocierilor va transforma acest an într-unul al revoltelor de stradă, iar Guvernul va reuşi să rămână în istorie ca un alt Executiv care a dat greş într-un an de criză, pentru că nu a avut niciun plan de redresare, ci doar de tăiere. Scăderea puterii de cumpărare în rândul salariaţilor din educaţie nu va duce la relansarea economică, ci doar la adâncirea unor discrepanţe sociale existente deja între aceştia şi alte categorii privilegiate", a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI.