Proba scrisă din cadrul concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar (sesiunea 2021) se va desfăşura miercuri, 21 iulie.

Proba va începe la ora 9:00, în 118 centre de concurs, respectându-se toate măsurile igienico-sanitare, valabile în cazul examenelor naţionale, privind normele de acces în spaţiile de examen, în vederea protejării candidaţilor şi a personalului implicat, în contextul situaţiei epidemiologice generate de pandemia de Covid-19.

Pentru susţinerea acestei probe s-au înscris 34.120 de candidaţi, dintre care 5.190 de candidaţi provin din promoţia curentă.

Candidaţii trebuie să fie prezenţi în sală cel mai târziu la ora 8:15. După primirea subiectelor, durata de redactare a lucrărilor este de 4 (patru) ore, cu posibilitatea prelungirii cu una-două ore în situaţiile speciale (candidaţi nevăzători, ambliopi sau cu anumite deficienţe de vedere). În aceste cazuri, comisiile judeţene de organizare şi desfăşurare a concursului asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor de redactare a lucrărilor la subiectele de concurs, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.

Subiectele, traducerea acestora în limbile minorităţilor naţionale şi baremele de evaluare pentru cele 122 de discipline de concurs sunt asigurate de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi vor fi publicate după susţinerea probei scrise, pe site-ul subiecte.edu.ro (ora 16:00).

Primele rezultate vor fi afişate în data de 27 iulie, la sediile inspectoratelor şcolare şi pe site-ul http://titularizare.edu.ro. Contestaţiile se depun la sediile inspectoratelor şcolare judeţene sau se transmit prin mijloace electronice, în zilele de 27 iulie, după afişarea rezultatelor, până la ora 21:00, respectiv 28 iulie, până la ora 12:00. Contestaţiile pot fi transmise şi prin e-mail, după afişarea rezultatelor, până în data de 28 iulie, ora 12:00. Rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site în data de 3 august.

Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidaţii trebuie să obţină la proba scrisă minimum nota 7 (şapte), iar pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), minimum nota 5 (cinci). Proba practică şi inspecţia la clasă au fost eliminate pentru anul în curs prin OUG nr. 70/2020, aprobată prin Legea nr. 179/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Repartizarea candidaţilor pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă, se realizează în şedinţe publice sau on-line, organizate de către inspectoratele şcolare în intervalul 4 - 5 august.

La nivel naţional sunt disponibile 4.814 posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată (3.500 în mediul urban şi 1.314 în mediul rural). Cele mai multe posturi vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată vizează următoarele discipline/specializări: educatori/profesori pentru învăţământ preşcolar în limba română (1103), învăţători/profesori pentru învăţământ primar în limba română (828) şi muzică instrumentală (310).

Cadrul normativ care reglementează organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de ocupare a posturilor/catedrelor didactice vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar, sesiunea 2021, precum şi programele specifice pentru concurs sunt disponibile pe site-ul http://titularizare.edu.ro.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educaţiei

În cursul declaraţiilor de presă susţinute la finalul şedinţei de Guvern ce a avut loc astăzi, având drept subiect central pe agendă aprobarea proiectului România Educată, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că elevii vor putea susţine examenul de admitere la liceu prevăzut în proiectul "România Educată" doar pentru unul dintre liceele pe care îşi doresc să le urmeze.

Consiliul Naţional al Elevilor se opune cu vehemenţă acestei propuneri şi aducem în atenţie principiul flexibilităţii şi dezideratul nr. 2 - educaţie individualizată din proiectul "România Educată", precum şi în conformitate cu art. 7, alin. a) din Statutul Elevului, "elevii au dreptul garantat la un învăţământ echitabil în ceea ce priveşte înscrierea/admiterea, parcurgerea şi finalizarea studiilor, în funcţie de parcursul şcolar pentru care au optat corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor".

Măsura anunţată de ministrul educaţiei vine, astfel, în directă contradicţie atât cu prevederile legale în vigoare, cât şi cu principiile programatice din programul România Educată şi, cel mai important, cu interesul superior real al elevului: acela de a-şi alege parcursul educaţional în funcţie de propriile dorinţe, nu impus în mod indirect de la nivel central.

În ceea ce priveşte propunerea organizării examenului de admitere pentru liceu, considerăm că în cazul în care elaborarea subiectelor şi organizarea logistică a examenului va fi complet descentralizată, există un risc substanţial privind apariţia unor discrepanţe negative semnificative între licee, atât în ceea ce priveşte gradul de dificultate al subiectelor, cât şi în ceea ce priveşte corectitudinea organizării probelor propriu-zise.

"În întregul proces de admitere în învăţământul preuniversitar secundar, principalul factor determinant trebuie să fie dreptul elevului de a alege ceea ce vrea să studieze şi unde. În proiectul România Educată se vorbeşte despre flexibilitate, despre un sistem educaţional centrat pe elev, însă în cadrul primei conferinţe de presă pe această temă, ministrul educaţiei spulberă aceste principii. Dacă vrem să vorbim cu adevărat despre un parcurs educaţional individualizat în funcţie de nevoile, dorinţele şi aspiraţiile fiecărui elev, este esenţial ca Ministerul Educaţiei să garanteze în mod inechivoc dreptul elevului de a alege. Altminteri, am pornit complet greşit în implementarea acestei viziuni, iar 'elevul în centrul actului educaţional' va continua să reprezinte un simplu slogan.", a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călăraşi,împreună cu reprezentanţi din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, au descoperit în urma unui control efectuat asupra unui ansamblu rutier, 16.800 flacoane cu insecticid, inscripţionate cu numele unor mărci cunoscute, fiindsusceptibile a fi contrafăcute.

În data de 15.07.2021, în jurul orelor 13.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călăraşiau efectuat, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra unui ansamblu rutier, condus de către un cetăţean turc, în vârstă de 68 de ani. Acesta transporta, conform documentelor, băutură energizantă şi insecticid, din Turcia pentru o firmă de pe teritoriul României.

Având suspiciuni cu privire la marfa transportată, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijinul lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Călăraşi pentru deschiderea mijlocului de transport. Astfel, în urma verificărilor amănunţite efectuate, autorităţile de control au constatatfaptul că flacoanele de insecticidsunt inscripţionate cu numele unei firme cunoscute, susceptibile a fi contrafăcute.

Procedând la inventarierea acestora împreună cu reprezentanţi din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, a rezultat cantitatea totală de 16.800 flacoane cu insecticid, care ar putea aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală.

Bunurile, în valoare de aproximativ201.600 lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost indisponibilizate de către poliţiştii de frontierăla sediul S.T.P.F. Călăraşi.

În prezent, faţă de persoana în cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “punerea în circulaţie a unor produse purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare”, urmând ca la finalizarea verificărilor să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Primarul municipiului Călărași aduce la cunoștință publică faptul că în data de 5, 7 şi 8 iulie 2021, în baza dispozițiilor nr. 1016/01.07.2021 şi 1031/08.07.2021, emise în temeiul Legii nr. 421/2002 au fost ridicate următoarele vehicule fără stăpân:

- Fiat – B 5993PK , culoare verde, Prel. București, nr. 8-12;

- Ford Focus - fără număr de înmatriculare, culoare alb, str. Belșugului, bl. E1, sc. F;

- Daewoo Espero – CC 8229CA, culoare negru, str. Belșugului, lângă clinica Selea;

- Daewoo Cielo - fără număr de înmatriculare, culoare albastru, str. Zefirului, bl H7;

- Suzuki Baleno - fără număr de înmatriculare, culoare gri, str. Prel. București, nr. 4;

- Opel Corsa CC 6524 CK, culoare albastru, str. Eroilor (lângă Spitalul Județean Călărași);

- Ford P237HES , culoare alb+galben, str. Flacăra (lângă sediul SRI).

Dacă în termen de 10 zile de la publicarea prezentului anunț, proprietarul sau deţinătorul legal nu se prezintă la sediul Primăriei Municipiului Călăraşi în vederea recuperării vehiculului, acesta trece de drept în proprietatea UAT Municipiul Călăraşi, liber de orice sarcini, prin dispoziţie a primarului şi urmează să fie valorificat prin vânzare, în condiţiile legii sau predat unei unităţi de colectare şi valorificare a deşeurilor, în funcţie de starea vehiculului.

În perioada 12 – 18 Iulie 2021, politiştii locali şi-au desfăşurat activitatea, conform planificării lunare, având la bază atribuţiile prevăzute în Legea nr. 155/2010, H.G.nr. 1332/2010, Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al municipiului pe anul 2019, respectiv Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul de Ordine Interioară, precum şi în concordanţă cu evoluţia situaţiei operative din zonele şi locurile date în responsabilitate.

S-a avut în vedere, în principal, acoperirea cu elemente de dispozitiv, a tuturor zonelor şi itinerariilor de patrulare unde, conform statisticilor şi a informaţiilor primite de la celelalte structuri de ordine publică sau de la cetăţenii municipiului, se tulbură, frecvent, ordinea şi liniştea publică, se săvârşesc acte sau fapte antisociale.

În perioada 12 – 18 Iulie 2021 Poliția Locală Călărași:

- a continuat desfășurarea de acțiuni în sistem integrat în colaborare cu reprezentanții I.P.J. Călărași, pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică pe raza municipiului, dar și pentru limitarea infectării cu noul Covid-19, a cetățenilor municipiului.

- a acționat permanent, cu o patrulă mobilă, pe raza orașului pentru menținerea curățeniei mai ales în zona platformelor de gunoi, depistarea persoanelor care aruncă gunoi în alte locuri și a celor care caută prin deșeurile menajere din aceste locații, colaborând cu angajații REBU pentru ridicarea deșeurilor reciclabile.

- a desfășurat acțiuni pe linia siguranței rutiere precum și acțiuni pentru sancționarea celor care încalcă regulile privind oprirea, staționarea și parcările neregulamentare;

- a efectuat controale în trafic pe linia respectării reglementărilor legale privind circulația autovehiculelor de tonaj mare pe raza municipiului ;

- a desfășurat activități specifice în sistem integrat cu reprezentanții I.P.J. Călărași pentru aplicarea măsurilor dispuse ca urmare a declarării stării de alertă;

- a verificat persoanele carantinate sau izolate la domiciliu dar a procedat și la comunicarea Dispozițiilor de carantinare / izolare persoanelor în cauză .

- a desfășurat acțiuni pentru verificarea respectării programului de lucru de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice ;

- a asigurat supravegherea permanentă a centrelor de vaccinare Covid-19 ;

- a asigurat fluidizarea traficului rutier și pietonal precum și identificarea proprietarilor autovehiculelor aflate în zonele unde Primăria Călărași desfășoară activități de modernizare a carosabilului respectiv a trotuarelor sau a parcărilor de domiciliu precum și toaletarea arborilor ;

- a desfășurat acțiuni pe linia activității comerciale și a respectării legislației în vigoare pe linie de disciplină în construcții ;

- a procedat împreună cu reprezentanții Serviciului Transporturi din cadrul Primăriei Călărași la ridicarea a 9 autovehicule abandonate sau fără stăpân de pe domeniul public al municipiului;

În perioada 12 – 18 Iulie 2021, polițiștii locali au legitimat un număr de 190 persoane, au intervenit la 37 sesizări primite prin Dispeceratul instituției și 23 sesizări primite prin sistemul 112, au aplanat 10 stări conflictuale, au constatat 127 fapte antisociale și au aplicat un număr de 93 sancțiuni contravenționale (în valoare de 21.525 lei) și 34 avertismente verbale, după cum urmează:

1. OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice: 26 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 2.900 lei dar și cu avertisment scris plus 52 puncte penalizare.
2. Legea nr.61/1991 ( r) privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice: 17 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare de 3700 lei dar și cu avertisment scris .
3. HCL 79/2021 privind Regulamentul de atribuire a locurilor de parcare din parcările de domiciliu: 6 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 300 lei dar și cu avertisment scris .
4. HCL 219/2008 privind Regulamentul de gospodărire comunală a municipiului Călărași: 25 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 2.200 lei dar și cu avertisment scris .
5. OUG 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă: 1 faptă constatată fiind aplicată sancțiune contravențională în valoare de 800 lei .
6. OUG 97/2005 privind actele de stare civilă: 9 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 325 lei.
7. Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19: 4 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni în valoare de 10.000 lei .
8. HCL 32/2017 privind ocuparea domeniului public și privat al municipiului Călărași: 5 fapte constatate fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 1.300 lei.

Director Executiv Adjunct,

Gabriel Vrînceanu

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) condamnă ferm atacurile şi presiunile exercitate de Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, la adresa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, făcute atât anterior, cât şi ulterior pronunţării CCR asupra obiecţiei de neconstituţionalitate privind proiectul de lege ce permitea accesul la DNA si DIICOT a unor procurori cu doar 5 ani vechime efectivă în funcţie.

Este descalificant pentru Ministrul Justiţiei să trateze superficial şi părtinitor argumentele exprimate şi asumate în unanimitate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în obiecţia de neconstituţionalitate amintită. Tonul agresiv, insinuările şi ameninţările voalate la adresa judecătorilor ICCJ şi CCR denotă un dispreţ acut faţă de regulile democratice, cu consecinţe grave în planul încrederii cetăţenilor în justiţie.

Faptul că Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, nu are reţineri în a arunca îndoiala asupra judecătorilor instanţei supreme, în timp ce victimizează procurorii DNA, dovedeşte modul complet eronat în care percepe justiţia şi independenţa acesteia, ca pilon al democraţiei într-un stat de drept, precum şi rolul constituţional pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl are în înfăptuirea justiţiei şi în arhitectura sistemului judiciar.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, face referire la statul de drept, afirmaţii publice a căror falsitate este probată tocmai prin declaraţii publice repetate şi iresponsabile ce subminează exact fundamentul acestuia.

În acest context, reamintim Ministrului Justiţiei că statul de drept garantează egalitatea în fata legii, implicând un ansamblu normativ coerent, clar şi, nu in ultimul rând, impune respectarea în fond, iar nu numai de formă, a rolului instituţional şi constituţional al Ministerului Public.

Or, exact aceşti piloni ai statului de drept au fost apăraţi de Curtea Constituţională, la sesizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

UNJR, AMR, AJADO şi APR au formulat amicus curiae în această cauză, prin care au susţinut, în faţa Curţii Constituţionale, cu argumente obiectiv fundamentate, ce au ţinut seama de situaţia şi interesele întregului sistem judiciar, obiecţia ridicată de ICCJ, arătând, în esenţă, că:

1. Proiectul încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, fiind contrar unor prevederi deja aflate in vigoare.

Stabilirea vechimii efective minime în funcţia de procuror pentru accederea la DNA, la doar 5 ani, contravine exact legii de funcţionare a DNA, ce impune ca activitatea în această direcţie să se deruleze prin procurori specializaţi. Or, o vechime de 5 ani nu permite unui procuror decât desfăşurarea activităţii la nivelul parchetului de pe lângă judecătorie, ce nu are în competenţă infracţiunile de corupţie. Ca atare, în mod obiectiv, un procuror cu 5 ani vechime efectivă în funcţie nu are posibilitatea de a avea o minimă specialitate în combaterea corupţiei.

2. Proiectul încalcă egalitatea în faţa legii, stabilind un privilegiu pentru procurorii ce vor să acceadă la DNA şi DIICOT, faţă de cei ce promovează în celelalte secţii sau servicii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Argumentele din expunerea de motive, ce se limitează la deficitul de resurse umane din cadrul DNA şi DIICOT, nu reprezintă un motiv justificat şi obiectiv, având în vedere că problema este generalizată la nivelul sistemului judiciar, iar tratarea acesteia cu părtinire, ignorând insuficienţa resurselor umane de la celelalte parchete şi de la instanţe, arată o abordare ce contravine normelor constituţionale privind organizarea, locul şi rolul Justiţiei.

Conform expunerii de motive, DNA avea la data respectivă un grad de ocupare de 73,3%, iar DIICOT unul de 87,12%. În acelaşi timp, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - elementul de comparaţie din speţă - avea un grad de ocupare cu 3% mai mic decât DNA şi cu 17% mai mic decât DIICOT (gradul de ocupare la PICCJ fiind de doar de 70,37%).

Ca atare, aceste date nu justifică în niciun fel discriminarea dintre procurori situaţi la acelaşi nivel de jurisdicţie, motivul expus de iniţiatorii legii neputând fundamenta, aşadar, diferenţa de tratament.

De asemenea, este inadmisibil ca legiuitorul să profite de această situaţie dificilă a resurselor umane, pe care, de altfel, a cauzat-o (prin întârzierea nepermisă în adoptarea unei legi privind accesul in magistratură), pentru a o folosi ca pretext de legiferare a unor privilegii doar pentru anumite structuri de parchet, cu ignorarea cinică a majorităţii sistemului judiciar.

3. Încălcarea rolului constituţional al Ministerului Public, inclusiv din perspectiva organizării ierarhice a sistemului judiciar.

Prin proiectul de lege atacat au fost golite de conţinut alte norme procedurale ce stabilesc competenţe speciale, pe diferite grade de jurisdicţie. Aceasta stabilire de competenţe porneşte tocmai de la structura ierarhică a sistemului judiciar, ce prezumă că performanţa profesională creşte pe măsura dobândirii experienţei şi avansării în gradul profesional. O altă interpretare ar însemna că toată aceasta ierarhie ar fi formă fără conţinut, ajungându-se ca instanţele superioare să nu mai aibă legitimitatea de a anula, desfiinţa sau modifica hotărâri ale instanţelor inferioare, iar procurorii ierarhic superiori să nu mai poată cenzura sau verifica actele sau soluţiile celor din subordine.

Structura ierarhică a Ministerului Public asigură un nivel ridicat de profesionalism în anchetele ce privesc judecători, procurori, miniştri, deputaţi, senatori, etc., în considerarea protejării funcţiei şi a importanţei acesteia pentru ordinea de drept.

Or, exact această raţiune este înlăturată dacă se eludează normele la care am făcut referire, pentru a se permite, în fapt, ca urmărirea penală să fie făcută de către procurori ce nu au nici măcar vocaţia de a funcţiona la nivel de parchet de pe lângă tribunal.

Prin decizia pronunţată, Curtea Constituţională a validat justeţea criticilor de neconstituţionalitate ridicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, critici susţinute atât de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi de asociaţiile AMR, UNJR, APR şi AJADO.

În contextul argumentelor succint expuse anterior, asociaţiile noastre profesionale salută cu îndreptăţire atât decizia Curţii Constituţionale, cât şi demersul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitându-i public Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, să renunţe la declaraţiile politicianiste şi agresive la adresa judecătorilor şi a unora dintre procurori şi să îşi îndeplinească cu bună-credinţă şi profesionalism, cu obiectivitate şi fără părtinire, atribuţiile ce îi revin ca Ministru al Justiţiei, pentru a le asigura cetăţenilor români accesul la un act de justiţie independent, eficient şi de calitate.

UNJR,

prin jud. Dana Gîrbovan,

AMR,

prin jud.dr. Andreea Ciucă

AJADO,

prin jud. Florica Roman,

APR,

prin proc. Elena Iordache