Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei a aprobat, astăzi, un act normativ care prevede noi reguli pentru construcţia unor grădiniţe moderne şi sustenabile.

"La elaborarea acestor normative de construcţii am avut în vedere crearea unor spaţii sănătoase pentru copii, construcţia unor grădiniţe moderne şi prietenoase cu mediul înconjurător", a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul a precizat că acest demers era necesar pentru a moderniza regulile de proiectare, realizare şi exploatare a grădiniţelor, care datează din 1997. Noul normativ a ţintit atât alinierea cu standardele din România şi cele europene, publicate de Asociaţia de Standardizare din România, cât şi armonizarea cu cerinţele specifice procesului educaţional din strategiile elaborate de către autorităţile publice de resort pentru reformarea sistemului educaţional din România.

Noul normativ tratează, în principal, aspectele legate de eficienţa energetică a acestor construcţii, astfel încât grădiniţele noi vor fi verzi şi sustenabile. De asemenea, conţine prevederi detaliate pentru asigurarea sănătăţii copiilor, cum ar fi, detalierea sistemelor de ventilaţie pentru aceste spaţii.

"După cum se ştie, anul trecut am început reactualizarea normativelor de proiectare, a ghidurilor şi a metodologiilor, majoritatea fiind elaborate în perioada 1996-1999, fără a mai fi actualizate de atunci. Primul normativ reactualizat a fost cel pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea creşelor, urmat de normativul pentru construcţia şcolilor şi liceelor, precum şi de cel pentru spitale, iar astăzi se transmite, spre publicare, în Monitorul Oficial al României, Normativul pentru grădiniţe, care va intra în vigoare la 30 de zile de la publicare", a conchis ministrul Cseke Attila.

Poliţiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Călărași și Punctului de Trecere a Frontierei Călărași, alături de inspectori ai Direcției Regionale Vamale București - Biroul Echipe Mobile, au descoperit în urma unui control efectuat asupra unui ansamblu rutier, o cantitate considerabilă de articole vestimentare, toate purtând însemnele unei firme consacrate și care prezentau suspiciuni de contrafacere.

În data de 14.09.2022, în jurul orei 10.50, în Punctul de Trecere a Frontierei Călărași, pe sensul de intrare în țară, s-a prezentat, un autocamion condus de un cetățean român, în vârstă de 42 de ani.

Şoferul transporta, conform documentelor prezentate articole textile din Turcia pentru o societate comercială de pe teritoriul României. Existând suspiciuni cu privire la marfa transportată, colegii noştri au solicitat sprijinul inspectorilor Direcției Regionale Vamale București.

Astfel, echipa comună de control, a procedat la desigilarea mijlocului de transport și verificarea mărfurilor transportate. Cu această ocazie au fost descoperite 864 articole vestimentare, toate purtând însemnele unor mărci cunoscute, fiind susceptibile a fi contrafăcute.

Bunurile, în valoare estimată de  86.400 lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

În prezent, se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, urmând ca la finalizarea acestora să fie propusă soluție legală prin unitatea de parchet competentă.

Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016, prin care, recent, a fost implementată reforma privind venitul minim de incluziune.

În cadrul acestei reforme, cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Actul normativ detaliază componentele venitului minim de incluziune și modalitatea de stabilire a dimensiunii familiei și a venitului lunar ajustat și stabilește lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, respectiv:

- clădirile și alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenurile din intravilan, cu o suprafață de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente;

- mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice; autovehicule cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate și/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilității; șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării;

- depozite bancare deținute, ca titular, de cel puțin unul dintre membrii familiei, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin hotărârea de Guvern aprobată astăzi sunt introduse modele de formulare mult simplificate, pentru facilitatea activității la nivelul primăriilor, acordarea venitului minim de incluziune bazându-se pe facilitățile Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială (SNIAS).

Informații de background:

Guvernul a aprobat, în 26 august 2022, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până în 30 iunie 2025, este îmbunătăţirea asistenţei sociale şi reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile persoane, precum și a sarcinilor administrative.  

Reglementările aduse de ordonanța de urgență vizează și actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate astfel:

   - majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);

   - majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei.

La finele lunii august, președintele CJ Galați, Costel Fotea, a anunțat pe pagina personală de Facebook că două asocieri de firme s-au înscris în cursa pentru realizarea Studiului de Fezabilitate a drumului Transregio care va lega Galațiul de Autostrada Soarelui până la Chiciu.

“Am pus bazele unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară împreună cu președintele CJ Brăila, Chiriac Francisk-Iulian, președintele CJ Călărași, Iliuță Vasile, și președintele CJ Ialomița, Pavel Marian, pentru a implementa un amplu proiect de infrastructură în această regiune a țării, care să asigure o legătură rapidă cu autostrada, pe la Drajna, acolo unde se construiește deja și un pasaj cu patru benzi.

Mai mult, proiectul prevede și modernizarea segmentului dintre Autostrada Soarelui și frontiera cu Bulgaria, pe ruta Drajna – Chiciu (Călărași).  

După ce vor fi evaluate cele două oferte depuse, asocierea de firme care va câștiga licitația va trebui să realizeze studiul de fezabilitate și să configureze alternative de traseu, fie pentru extinderea la patru benzi a unor porțiuni de drum din ruta actuală, fie de realizare de la zero a unor tronsoane de drum, astfel încât traficul să fie scos din localități. După ce documentația va fi gata, proiectul va fi depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional de Transport.”, a precizat Fotea.

Investiția privind realizarea Drumului Expres TransRegio Galaţi-Brăila-Slobozia-Drajna-Călăraşi-Chiciu se ridică la 400 de milioane de euro. Documentaţia în vederea finanţării cu fonduri europene este depusă pe Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 pentru partea de proiectare şi urmează ca după realizarea documentaţiei tehnice, proiectul să fie depus în vederea finanţării pe Programul Operaţional Transport (POT) 2021-2027.

Din proiectul Drumului TransRegio Galați – Brăila – Slobozia – Chiciu, care va avea o lungime estimată de 150 km, fac parte Drumul Expres 12 Brăila – Galați și pasajul suprateran de la Drajna, pod peste linia de tren București – Constanța care va fi deschis până la sfârșitul anului.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Biroului Operaţional Naval al Serviciului Teritorial al Poliţei de Frontieră Călăraşi – Pontonul de acostare Călărași au intervenit pentru salvarea unei persoane, aflate într-o ambarcaţie de agrement, care s-a răsturnat pe fluviul Dunăre,în dreptul km. 373,1.

În data de 18.09.2022, în jurul orelor 09.15, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţei de Frontieră Călăraşi au fost sesizaţi de către Căpitănia Călărași prin apel telefonic, despre faptul că pe Dunăre, în zona km. 373,1, o persoană se află în pericol de înec.

Acţionând cu operativitate pentru salvarea celui în cauză, poliţiştii de frontieră s-au deplasat în zonă cu o ambarcaţie rapidă, intervenind pentru scoaterea din apă și aducerea la mal a unei persoane de sex masculin.

Bărbatul în vârstă de 66 ani, domiciliat pe raza județului Călărași, nu a necesitat îngrijiri medicale, iar ambarcațiunea i-a fost recuperată și transportată în siguranță la mal.

1229 persoane au fost testate gratuit în caravana „Sănătatea vine la tine”. Peste 70% dintre ele erau obeze sau supraponderale.

77% aveau valori crescute ale LDL colesterol (colesterolul rău), principalul factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare.

Mai mult de două persoane din trei (69%) aveau glicemii de prediabet și diabet (valori peste normalul de 100). Glicemia cea mai mare a fost de 369.

55 persoane au aflat în această caravană că sunt bolnave de diabet.

Caravana „Sănătatea vine la tine”, proiect al Alianței Pacienților Cronici din România, cu focus pe boli cardiovasculare și diabet, a testat în perioada mai-iulie a acestui an 1229 de persoane din mediul rural.

Caravana a ajuns în șapte județe: Caraș Severin: Pojejena, Mureș: Beica de Jos, Iași: Cotnari, Dolj: Cîrna și Cetate, Ialomița: Gârbovi, Călărași: Nicolae Bălcescu, Dâmbovița: Morteni.

Analizele efectuate gratuit au fost: glicemie, hemoglobina glicată, colesterol (toate acestea atât la fața locului, cât și în laborator), analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, feritină), EKG, testul Michigan pentru complicațiile diabetului, chestionar de risc cardiovascular.

Echipa de medici, asistente medicale, studenți la Medicină, elevi ai școlilor post-liceale sanitare au efectuat nu doar investigații, ci și educație medicală despre bolile cardiovasculare și despre controlul diabetului, au distribuit broșuri educative, au dat sfaturi despre nutriție și schimbarea stilului de viață și au încurajat persoanele prezente să discute cu medicii de familie despre problemele de sănătate descoperite.

Rezultalele caravanei:

• 1229 persoane au venit la testări (75% femei, 25% bărbați).
• Dintre cei care au venit, 75% aveau peste 50 de ani.
• Aproape jumătate dintre persoanele prezente sunt obeze (45,4% mai precis. 26,3% au obezitate de gradul I, 12% obezitate de gradul II și 7,1 % obezitate de gradul III) și încă o treime sunt supraponderale (31,5%).
• Doar 12.6% dintre cei cu un indice de masă corporală mai mare de 30, au vorbit cu medicul de familie despre greutatea lor.
• La calculul riscului de boli cardiovasculare (Heart Score, un indicator folosit de societățile profesionale internaționale de cardiologie), a reieșit că 45% dintre pacienți au risc crescut (25%) și foarte crescut (20%) de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani.
• 113 persoane au fost depistate la EKG cu tulburări de ritm cardiac, 95 aveau afecțiuni ischemice și 9 aveau modificări ale dimensiunilor cavităților cardiace.
• Aproape jumătate dintre pacienți (49,31%) aveau colesterolul total de peste 200. Dintre aceștia, doar 28% fuseseră diagnosticați cu hipercolesterolemie.
• 77% dintre pacienți aveau valori crescute ale LDL colesterolului, care este principalul factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare.
• Peste 50% din populația testată suferă de dislipidemie (valori crescute ale grăsimilor în sânge, mai precis colesterolul și trigliceridele).
• Mai mult de două persoane din trei (69%) au glicemii de prediabet și diabet (valori de peste 100).
• 55 persoane au aflat în această caravană că sunt bolnave de diabet și 11 dintre ele aveau glicata peste 9.
• Dintre persoanele cu diabet (diagnosticate anterior sau în timpul caravanei), 44% au risc mediu și mare de neropatie diabetică, după cum a rezultat în urma efectuării testului Michigan.
• Aproximativ 60% dintre cei testați au prezentat modificări ale hemogramei, dintre care 12% au diverse grade de anemie care se asociază și cu deficit de fier.
• 25% din populația testată are deficit de fier.
• 10% din oameni fuseseră diagnosticați cu anemie în ultimii doi ani.

„Pacienții cu probleme cardiace nu sunt reprezentați de ani de zile de nicio asociație, nu le apără nimeni drepturile. Așa că am decis ca noi, Alianța Pacienților Cronici din România, să sprijinim înființarea Asociației Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare Pro Cardio, ca și acești pacienți să fie reprezentați la nivel național, precum toate celelalte patologii reprezentative. Președinta acestei nou înființate asociații este Adina Rusu, pacientă cu probleme cardiace și cancer. Am toată încrederea că experiența ei în navigarea de pacienți va fi de mare folos viitorilor membri ai asociației.” spune Cezar Irimia, președintele APCR.

Caravana „Sănătatea vine la tine” a fost organizată de APCR în parteneriat cu asociații de diabet din toată țara (ASCOTID Târgu Mureș, ACES Iași – „Asociația pentru consiliere și educație în sănătate”, Asociația „Da, și eu pot!”, „Asociația Diabeticilor din Reșița”) și a fost susținută de: Synevo, Novartis, Boehringer Ingelheim, Novo Nordisk, Janssen, Sanofi, Vifor Pharma, Servier și Wörwag Pharma.

Parteneri medicali: farmaciile Alphega, Roche, Medist Imaging, Medcam, A1CNow, Asociația de podiatrie și Neurodiab.