Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3082 lei în luna septembrie a acestui an, în creştere faţă de luna precedentă cu 38 lei (1,2%), iar valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7108 lei), potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

La polul opus, cele mai mici venituri salariale medii nete au fost înregistrate în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1762 lei).

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5041 lei, cu 60 lei (1,2%) mai mare decât în luna august 2019.

Pe de altă parte, comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 21,8%, respectiv în fabricarea produselor din tutun, cu 17,6%.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna august 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările în unele activităţi economice, de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, se mai arată în comunicatul INS.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia minereurilor metalifere, cu 5,2%, şi în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia cărbunelui superior şi inferior, industria metalurgică, transporturi pe apă, între 3% şi 4%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării plăţii unor drepturi salariale ce nu se acordă pe perioada concediilor de odihnă, astfel: învăţământ (8,5%, inclusiv acordarea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice) şi administraţie publică (1,2%). Câştigul salarial mediu net a înregistrat o uşoară scădere faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,9%).

Indicele câştigului salarial real a fost 110,8% pentru luna septembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% pentru luna septembrie 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 212,8%, cu 2,4 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2019.

De sâmbătă, intră în vigoare reglementările privind sancționarea celor care scriu mesaje, transmit live, filmează sau vorbesc la telefon sau orice alt dispozitiv mobil în timpul condusului.

Noile reguli se aplică atât conducătorilor de autovehicule (ex. autoturisme, autobuze, tiruri, motociclete), cât și pentru cei care conduc alte categorii de vehicule (ex. biciclete).

Spre deosebire de cadrul legal anterior, care viza exclusiv folosirea telefonului mobil, prin noile reglementări a fost interzisă ținerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod atât a telefonului mobil, cât și a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcția de înregistrare ori redare text, foto sau video, de către conducător, în timpul conducerii vehiculului aflat în mișcare.

Nerespectarea acestei norme de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai constituie contravenție și este sancționată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, de la 6 la 8 puncte-amendă (în prezent de la 870 de lei la 1.160 de lei), și cu aplicarea sancțiunii complementare de 4 puncte de penalizare.

În ceea ce privește nerespectarea normei de interdicție de către conducătorul vehiculului pentru care nu este prevăzută obligativitatea deținerii permisului de conducere, contravenția este sancționată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, de la 6 la 8 puncte-amendă (în prezent de la 870 de lei la 1.160 de lei).

Un alt aspect de noutate îl constituie sancționarea unei forme agravante de săvârșire a contravenției privind utilizarea telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcția de înregistrare ori redare text, foto sau video de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai.

Astfel, ținerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod, în timpul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai aflate în mișcare, a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcția de înregistrare ori redare text, foto sau video, concomitent cu încălcarea unei reguli pentru circulația vehiculelor, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, de la 4 la 5 puncte-amendă (de la 580 de lei, la 725 de lei), și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

Cu titlu de exemplu, intră sub incidența acestor sancțiuni, ținerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod, în timpul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai aflate în mișcare, a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcția de înregistrare ori redare text, foto sau video, concomitent cu:

- depășirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;

- circulația pe un sector de drum pe care accesul este interzis;

- nerespectarea obligației de a folosi luminile de întâlnire și pe timpul zilei ori a luminilor pentru circulația diurnă, pe autostrăzi, drumuri expres și pe drumuri naționale europene (E);

- depășirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;

- nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care               au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

- nepăstrarea unei distanțe corespunzătoare față de vehiculul care îl precedă, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

- pătrunderea într-o intersecție atunci când circulația în interiorul acesteia este blocată;

- neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului;

-  nerespectarea regulilor privind depășirea;

- depășirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;

- circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire;

- depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;

- neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roșii și/sau sonore sunt în funcțiune;

- depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Legea are ca obiect legiferarea unui tip special de cont de investiţii – Contul individual de economii ‘Junior Centenar’, titularul contului fiind orice copil care îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii.

Titularii de cont beneficiază de o primă de stat în valoare de 600 lei anual până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu condiţia ca suma depusă în cont în anul respectiv să fie de minimum 1.200 lei.

La soldul contului se aplică o rată de dobândă al cărei nivel se stabileşte la 3% pe an. De acest program vor beneficia şi copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului, depunerea anuală minimă de 1.200 lei fiind efectuată din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Trei tineri din municipiul Călărași au fost depistați de jandarmii călărășeni având asupra lor mai multe pachețele confecționate din hârtie, cu un conținut de  fragmente vegetale uscate, susceptibile a avea efect psihoactiv.

Astfel, ieri,  24 octombrie, a.c., în jurul orei 22.30, un echipaj de jandarmerie aflat în misiune de patrulare pe strada Belșugului, din municipiul Călărași, a surprins trei bărbați în timp ce își confecționau țigarete artificiale.

După efectuarea legitimării și a controlului corporal preventiv, asupra acestora jandarmii au identificat 44 pliculețe din hârtie ce conțineau fragmente vegetale de culoare galben - verzuie, susceptibile  a avea efecte psihoactive.

Conform declarațiilor tinerilor, produsele erau pentru consum propriu.

Jandarmii le-au întocmit celor în cauză documentele de sesizare conform prevederilor procedurale, ce au fost înaintate, împreună cu probele găsite asupra lor, autorităților competente pentru continuarea cercetărilor.        

COMPARTIMENTUL INFORMARE, RELAŢII PUBLICE ŞI CU PUBLICUL

Anul acesta, ora se schimbă în noaptea dintre 26 și 27 octombrie 2019, adică sâmbătă spre duminică. Astfel, dăm ceasurile cu o oră înapoi, iar ora 4.00 dimineața, devine ora 3.00.

Anual, trecerea la ora de iarnă se face în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. În 2019, ziua de 27 octombrie va deveni cea mai lungă din an cu 25 de ore, pentru că ceasurile se dau înapoi.

În întreaga lume, circa 70 de țări folosesc sistemul orei de iarnă. Cel care a conceput acest sistem a fost astronomul neo-zeelandez George Vernon Hudson, care s-a gândit la schimbarea orei la sfârșitul secolului al XIX -lea.

Schimbarea orei a fost implementată de Imperiul German și de Imperiul Austro-Ungar la nivel național în anul 1916.

Trecerea la ora de iarnă poate să influențeze în mod negativ anumite categorii de persoane. Cei care suferă de depresie sau probleme cu inima pot dezvolta un risc mai mare de sinucidere sau infarct, se arată într-un studiu al cercetătorilor chinezi.

Totodată, se pot semnala dereglări în ceasul biologic și la nivel hormonal, mai ales în ceea ce privește melatonina.

CFR a anunțat că mersul trenurilor NU se modifică odată cu trecerea la ora de iarnă 2019.

Conform CFR Călători, trenurile de călători aflate în circulație după ora 4:00, ora oficială de vară, vor opri în stațiile din parcurs stabilite, unde vor staționa până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație.

Conform ultimelor modificări legislative, ultima schimbare a orei va avea loc în anul 2020.

2020 – 29 martie – 25 octombrie

Sursa www.huff.ro

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ care reprezintă interesele a peste 165.000 de angajaţi din sistemul de educaţie, consideră că legea prin care se oferă protecţie cadrelor didactice în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei reprezintă o necesitate a sistemului de învăţământ. FSLI nu doreste ca prin acest act normativ să fie afectate drepturile si libertăţile elevilor, asa cum s-a speculat în spaţiul public. Noi nu vrem violenţă în unităţile de învăţământ si considerăm că scoala trebuie să fie un spaţiu sigur pentru toţi participanţii la actul educaţional: în egală măsură cadre didactice si elevi.

Necesitatea acestei legi a venit în urma actelor de violenţă la adresa cadrelor didactice. Vă reamintim că numărul situaţiilor în care angajaţii din sistemul de învăţământ din România au căzut victime ale elevilor sau părinţilor este în crestere. Ultimul caz de acest fel îl reprezintă cel al unui profesor din Liceul tehnologic din Lugoj, care a fost bătut de un elev chiar în curtea scolii, cadrul didactic având nevoie de îngrijiri medicale. Astfel de cazuri nu mai pot fi acceptate sau tratate cu jumătate de măsură. Educaţia nu se poate face într-un spaţiu al terorii, al violenţei si al fărădelegilor. Acesta este singurul motiv pentru care ne dorim ca în scolile din România colegii nostri, dar si elevii să fie protejaţi.

La propunerea federaţiei noastre, în urmă cu peste trei ani a fost depusă o iniţiativă legislativă privind protecţia cadrelor didactice în îndeplinirea atribuţiei specifice funcţiei. Ea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, iar în urmă cu doar câteva zile comisiile de învăţământ si juridică din Senatul României au dat aviz favorabil acestui proiect de lege. Avem speranţa că toţi senatorii sunt constienţi de utilitatea acestei legi, motiv pentru care săptămâna viitoare în Plenul Senatului ar trebui să se dea votul final. Considerăm că cei care vor vota împotriva ei nu doresc altceva decât să continue umilirea cadrelor didactice.

"Proiectul de lege privind protecţia cadrelor didactice nu s-a născut ca un moft si nici nu este o născocire a FSLI. Este o urgenţă în acest moment pentru sistemul de educaţie din România si este un răspuns la un apel general făcut de colegii nostri. Vrem scoli sigure pentru angajaţii din educaţie asa cum vrem siguranţă si securitate si pentru copiii care trec pragul scolilor. Şi elevii si părinţii trebuie să înţeleagă faptul că educaţia nu poate fi făcută cu cadre didactice care sunt bătute de elevi sau părinţi. Ce exemplu putem da copiilor nostri dacă nu le explicăm că violenţa nu poate fi un răspuns la nicio situaţie? Cum putem să îi apărăm în faţa agresorilor, dacă noi, cadrele didactice, ne temem? Ţin să precizez că nu tolerăm nici cazurile în care cadrele didactice au recurs la acte de violenţă la adresa elevilor. Aceste cadre didactice nu au ce căuta în sistem si declar răspicat faptul că FSLI nu ia partea niciunui agresor, indiferent cine este el. Tot ce vrem este siguranţă si respect reciproc în unităţile de învăţământ, iar dacă până acum nu am reusit acest lucru, înseamnă că un cadru legal concret poate să ne ducă pe toţi acolo unde vrem - în unităţi de învăţământ în care nimănui nu-i va fi frică!", a declarat Simion Hancescu, presedinte FSLI.