La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul României a aprobat, în şedinţa de astăzi, un proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Prin acest act normativ, se creează un nou mecanism de cooperare şi asociere între unităţile administrativ-teritoriale (UAT), prin care se constituie consorţiile administrative, fără personalitate juridică, care asigură realizarea unor activităţi necesare pentru exercitarea atribuţiilor legale ale unor UAT cu capacitate administrativă insuficientă şi care stimulează asocierea la nivelul administraţiei publice locale şi transferul de expertiză şi practici unitare.

În cadrul consorţiului administrativ, alte UAT membre ale acestuia le sprijină pe cele dintâi, prin intermediul asigurării unui personal specializat, care să suplinească lipsa de resursă umană şi expertiză corespunzătoare, asigurându-se inclusiv creşterea capacităţii de implementare a proiectelor de investiţii publice. În plus, se creează cadrul propice pentru schimbul de bune practici şi aplicarea unitară a prevederilor legale la nivelul întregului consorţiu administrativ.

"Consorţiile administrative vor deveni un mijloc de îmbunătăţire a eficienţei serviciilor publice şi a eficacităţii implementării investiţiilor, care vor conduce la îmbunătăţirea coeziunii teritoriale, la integrarea zonelor rurale şi la capitalizarea durabilă a elementelor de patrimoniu natural şi cultural", a spus ministrul dezvoltării.

Astfel, asocierea sau cooperarea între UAT se realizează prin manifestarea de voinţă a fiecărui consiliu local, exprimată prin hotărâre a acestuia. Prin intermediul consorţiilor administrative, pot fi exercitate atribuţii privind amenajarea teritoriului, urbanism, autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iniţierea şi realizarea de investiţii, servicii juridice, derularea de achiziţii publice, servicii financiare, control financiar preventiv, servicii de gestiune a resurselor umane, administrarea taxelor şi impozitelor locale.

"În prezent, la nivelul administraţiilor locale, există un mare deficit de personal în aceste domenii absolut vitale pentru dezvoltarea comunităţilor. În domeniul urbanismului, de exemplu, sunt 1.571 de posturi vacante şi temporar vacante; pentru activităţile de control financiar preventiv este nevoie de 451 de specialişti, iar domeniul achiziţiilor publice se confruntă cu un deficit de 1.925 de persoane", a subliniat ministrul Cseke Attila.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei a aprobat, astăzi, un act normativ care prevede noi reguli pentru construcţia unor grădiniţe moderne şi sustenabile.

"La elaborarea acestor normative de construcţii am avut în vedere crearea unor spaţii sănătoase pentru copii, construcţia unor grădiniţe moderne şi prietenoase cu mediul înconjurător", a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul a precizat că acest demers era necesar pentru a moderniza regulile de proiectare, realizare şi exploatare a grădiniţelor, care datează din 1997. Noul normativ a ţintit atât alinierea cu standardele din România şi cele europene, publicate de Asociaţia de Standardizare din România, cât şi armonizarea cu cerinţele specifice procesului educaţional din strategiile elaborate de către autorităţile publice de resort pentru reformarea sistemului educaţional din România.

Noul normativ tratează, în principal, aspectele legate de eficienţa energetică a acestor construcţii, astfel încât grădiniţele noi vor fi verzi şi sustenabile. De asemenea, conţine prevederi detaliate pentru asigurarea sănătăţii copiilor, cum ar fi, detalierea sistemelor de ventilaţie pentru aceste spaţii.

"După cum se ştie, anul trecut am început reactualizarea normativelor de proiectare, a ghidurilor şi a metodologiilor, majoritatea fiind elaborate în perioada 1996-1999, fără a mai fi actualizate de atunci. Primul normativ reactualizat a fost cel pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea creşelor, urmat de normativul pentru construcţia şcolilor şi liceelor, precum şi de cel pentru spitale, iar astăzi se transmite, spre publicare, în Monitorul Oficial al României, Normativul pentru grădiniţe, care va intra în vigoare la 30 de zile de la publicare", a conchis ministrul Cseke Attila.

Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016, prin care, recent, a fost implementată reforma privind venitul minim de incluziune.

În cadrul acestei reforme, cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Actul normativ detaliază componentele venitului minim de incluziune și modalitatea de stabilire a dimensiunii familiei și a venitului lunar ajustat și stabilește lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, respectiv:

- clădirile și alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenurile din intravilan, cu o suprafață de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente;

- mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice; autovehicule cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate și/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilității; șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării;

- depozite bancare deținute, ca titular, de cel puțin unul dintre membrii familiei, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin hotărârea de Guvern aprobată astăzi sunt introduse modele de formulare mult simplificate, pentru facilitatea activității la nivelul primăriilor, acordarea venitului minim de incluziune bazându-se pe facilitățile Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială (SNIAS).

Informații de background:

Guvernul a aprobat, în 26 august 2022, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până în 30 iunie 2025, este îmbunătăţirea asistenţei sociale şi reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile persoane, precum și a sarcinilor administrative.  

Reglementările aduse de ordonanța de urgență vizează și actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate astfel:

   - majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);

   - majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei.

Poliţiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Călărași și Punctului de Trecere a Frontierei Călărași, alături de inspectori ai Direcției Regionale Vamale București - Biroul Echipe Mobile, au descoperit în urma unui control efectuat asupra unui ansamblu rutier, o cantitate considerabilă de articole vestimentare, toate purtând însemnele unei firme consacrate și care prezentau suspiciuni de contrafacere.

În data de 14.09.2022, în jurul orei 10.50, în Punctul de Trecere a Frontierei Călărași, pe sensul de intrare în țară, s-a prezentat, un autocamion condus de un cetățean român, în vârstă de 42 de ani.

Şoferul transporta, conform documentelor prezentate articole textile din Turcia pentru o societate comercială de pe teritoriul României. Existând suspiciuni cu privire la marfa transportată, colegii noştri au solicitat sprijinul inspectorilor Direcției Regionale Vamale București.

Astfel, echipa comună de control, a procedat la desigilarea mijlocului de transport și verificarea mărfurilor transportate. Cu această ocazie au fost descoperite 864 articole vestimentare, toate purtând însemnele unor mărci cunoscute, fiind susceptibile a fi contrafăcute.

Bunurile, în valoare estimată de  86.400 lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

În prezent, se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, urmând ca la finalizarea acestora să fie propusă soluție legală prin unitatea de parchet competentă.