FNGCIMM anunţă demararea în scurt timp a noului program Noua Casă, iniţiat de Guvernul României, care va continua în bună măsură spiritul programului Prima Casă, dar care aduce noi facilităţi în schema de finanţare-garantare oferită de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Principalul obiectiv al noului program guvernamental este de a facilita achizitia de locuinte  adaptate standardelor de locuire moderne, cresterea calitatii spatiului de locuit si a spatiilor comune, precum si reducerea riscului seismic prin favorizarea achizitionarii de locuinte noi,  consolidate sau reabilitate. Un alt efect direct al programului va fi stimulatarea pietei constructiilor si a tuturor sectoarelor conexe, care contribuie la un stil de viata adaptat realitatilor actuale. 

Modificarile aduse de noul program, se refera, in principal la plafoanul creditelor ce pot fi accesate de catre beneficiari pentru achizitia de locuinte noi sau asimilate si alte tipuri de locuinte, dupa cum urmeaza:

- Credit destinat achizitiei unei locuinte noi sau asimilate de maximum 140.000 EUR, echivalent lei compus din finantarea acordata de institutia de credit, in valoare de maximum 119.000 EUR, echivalent lei si avansul platit de beneficiar. Finantarea acordata de institutia de credit este garantata de catre stat, prin Ministerul Finantelor Publice, in procent de maximum 60%, exclusiv dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente finantarii garantate si acopera maximum 85% din pretul de achizitie al locuintei, dar nu mai mult decât valoarea rezultata din raportul de evaluare a locuintei.;

- Credit destinat achizitiei celorlalte categorii de locuinte de  maximum  70.000 EUR, echivalent lei compus din finantarea acordata de institutia de credit, in valoare de maximum 66.500 EUR, echivalent lei si avansul platit de beneficiar. Finantarea acordata de institutia de credit este garantata de catre stat, prin Ministerul Finantelor Publice, in procent de maximum 50%, exclusiv dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente  finantarii garantate si acopera maximum 95% din pretul de achizitie al locuintei, dar nu mai mult decât valoarea rezultata din raportul de evaluare a locuintei.

Facem precizarea ca prin locuinta noua se intelege orice locuinta, receptionata la terminarea lucrarilor, cu cel mult 5 ani inainte de data solicitarii creditului garantat precum si locuintele supuse unor lucrari de interventie in vederea consolidarii si/sau reducerii riscului seismic receptionate la terminarea lucrarilor cu cel mult 5 ani inainte de data solicitarii creditului garantat.

Avansul reprezentat de diferenta dintre pretul de achizitie al locuintei rezultat din promisiunea bilaterala de vânzare si finantarea garantata se plateste de catre beneficiar, dupa cum urmeaza:

a) minimum 15% din pretul de achizitie al locuintelor noi si asimilate;

b) minimum 5% din pretul de achizitie al celorlalte categorii de locuinte.

In ceea ce priveste criteriile de eligibilitate in cadrul programului, acestea au ramas neschimbate, astfel poate avea calitatea de beneficiar al Programului orice persoana fizica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

 - la data solicitarii creditului garantat, declara pe propria raspundere fie ca nu detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia nicio locuinta, indiferent de modul si de momentul in care a fost dobandita, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, dobandita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 mp;

- achizitioneaza sau construieste o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile Programului;

- are calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul.

Se introduc norme tranzitorii prin care contractele de garantare si promisiunile de garantare incheiate si aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta continua sa produca efecte in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare la data emiterii lor, precum si norme tranzitorii referitoare la solicitarile de acordare a unei finantari garantate aflate in curs de analiza la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta prin care li se aplica dispozitiile legale in vigoare la data depunerii lor la finantator.

Beneficiarii programului pot efectua rambursarea anticipata partiala sau integrala, fara a  se  percepe comision de rambursare anticipata.

Plenul Senatului a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care statul va asigura finanţare şi pentru copiii cu vârsta între doi şi trei ani înscrişi la grădiniţă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul instituirii unor măsuri referitoare la vârsta copiilor la care pot fi înscrişi în învăţământul preşcolar, diminuarea numărului de elevi/ preşcolari al formaţiunilor de studiu, precum şi la norma didactică pentru personalul din învăţământul preuniversitar.

"În acest moment există un număr mic de creşe, de obicei în oraşele mari, în timp ce în marea majoritate a localităţilor ele sunt practic inexistente. Sunt părinţi care au copii cu vârsta între doi şi trei ani, dar nu au la cine să apeleze pentru a supraveghea aceşti copii, atunci când sunt la muncă. În aceste condiţii, părinţii au fost nevoiţi să apeleze la grădiniţe şi să accepte înscrierea copiilor în învăţământul preşcolar, dar conform actualelor prevederi ale Legii educaţiei naţionale pentru aceşti copii nu se asigură şi finanţarea, pentru că nu au împlinit vârsta de trei ani. Prin acest proiect de lege se propune să se asigure finanţarea de bază corespunzătoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per preşcolar stabilit prin hotărâre a Guvernului. Conform datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, numărul acestor copii este destul de mic, iar impactul bugetar este nesemnificativ, putându-se acoperi sumele necesare din actualul buget al MEC", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

"La solicitarea expresă a părinţilor, în limita numărului de locuri, pot fi înscrişi în învăţământul preşcolar copiii cu vârsta de minim doi ani, asigurându-se finanţarea de bază corespunzătoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per preşcolar stabilit prin hotărâre a Guvernului", precizează proiectul.

Un alt articol al iniţiativei legislative se referă la consilierul şcolar.

"Norma didactică a consilierului şcolar corespunde unui post de consilier şcolar în cabinetul de asistenţă psihopedagogică, respectiv în cabinetul interşcolar de asistenţă psihopedagogică şi se stabileşte prin raportare la un număr de 500 de elevi, 500 de elevi şi preşcolari sau de 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării", se arată în proiect.

Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional.

Sursa www.agerpres.ro

Curtea Constituţională a României a respins marţi sesizarea PNL şi a decis că legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar este constituţională.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii au luat în dezbatere marţi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, obiecţie formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a art. I pct.1, 2, 4 şi 5 şi art.II din Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Potrivit unui proiect reexaminat la cererea şefului statului asupra Legii pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, adoptat cu majoritate de voturi, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin ordin al preşedintelui acestuia.

Anterior, valoarea coşului minim de consum lunar pentru un trai decent se actualiza anual de către Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin Hotărâre a Guvernului.

Preşedintele Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon, declara că, potrivit unuia dintre considerentele din cererea de reexaminare, dacă legiuitorul a prevăzut prin lege valoarea coşului minim de consum, modificarea acestui cuantum nu se poate realiza altfel decât printr-un act cu aceeaşi forţă juridică, respectiv tot prin lege şi nu prin hotărâre de guvern.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare şi a adoptat, în şedinţa din 3 februarie 2020, Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar în forma trimisă iniţial la promulgare. Camera Deputaţilor este for decizional.

sursa www.agerpres.ro

Registrul Auto Român explică în detaliu tot ce trebuie să știți despre statutul legal al autovehiculelor cu volanul pe partea dreaptă și cum poate primi un astfel de autovehicul Cartea de Identitate a Autovehiculului (CIV) pentru a fi înmatriculat în România. Registrul Auto Român acționează doar în cadrul legal disponibil în acest moment, fără a aplica măsuri care nu respectă prevederile interne sau UE în domeniu.

Modul în care autovehiculele cu volan pe partea dreaptă introduse individual în România pot primi CIV este precizat clar în Reglementările RNTR 7, aprobate prin OMTCT nr. 2.132/2005, cu modificările și completările ulterioare. În secțiunea “Sistemul de direcție” din Capitolul IV, se stipulează că:

“Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curățenie stradală), precum și autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE și care nu au suferit modificări în raport cu configurația de înmatriculare inițială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 și M3, ușile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului”.

Pe de altă parte, RNTR 7 impune obligativitatea înlocuirii farurilor originale cu unele care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptă a drumului.

Așadar, ținând cont de prevederile legale, Registrul Auto Român este în măsură să acorde CIV unui autovehicul care are volanul pe partea dreaptă, dar se încadrează în aceste excepții.

O altă prevedere legală a RNTR 7 este cea referitoare la omologarea individuală a autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, dar care au suferit modificări constructive:

“Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului şi care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menţionate în CIV se acordă numai dacă postul de conducere se schimbă pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului”. Concret, dacă un autovehicul înmatriculat în România cu volanul pe partea dreaptă se prezintă la RAR după ce i-au fost aduse modificări constructive, acesta va putea fi reomologat doar dacă și postul de conducere a fost mutat pe partea stângă.

Pentru clarificarea poziției naționale cu privire la acest subiect, trebuie precizat că legislația din România transpune și pune în aplicare legislația UE în domeniu, legislație care nu permite introducerea de interdicții de natură tehnică referitoare la autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă.

Comisia Europeană consideră că introducerea interdicţiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule constituie o barieră pentru libera circulaţie a mărfurilor, fiind o măsură disproporţionată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranţei rutiere şi protecţiei sănătăţii şi vieţii cetăţenilor UE.

În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că există deja două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu privire la cauzele C-639/11 (Comisia Europeană împotriva  Poloniei) și C-61/12 (Comisia Europeană împotriva Lituaniei), prin care Curtea de Justiție a constatat că statele respective, care aveau restricții naționale privind înmatricularea autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, nu și au îndeplinit obligațiile ce le revin, prin nerespectarea prevederilor legislației UE aplicabile. S-a considerat că introducerea interdicției de înmatriculare a unor astfel de autovehicule este contrară regulilor UE privind libera circulație a mărfurilor (art. 34 din Tratatul de Funcționare a UE) și reprezintă o încălcare a legislației UE de omologare (de exemplu Directiva cadru 2007/46/CE), fiind o măsură disproporționată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranței rutiere și protecției sănătății și vieții cetățenilor din UE.

În consecință, introducerea unei restricții privind omologarea și/sau eliberarea cărții de identitate pentru autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă nu poate fi avută în vedere, deoarece aceasta ar duce la introducerea unei proceduri de „infringement” din partea Comisiei Europene pe un subiect pe care Curtea de Justiție a UE s-a pronunțat deja în defavoarea statelor membre care aveau astfel de restricții.

Dat fiind interesul public ridicat pentru situația autovehiculelor care provin din UK, în contextul Brexit, precizăm și cu această ocazie că până la data de 31 decembrie 2020 este în vigoare o perioadă de tranziție stabilită ca urmare a Acordului de retragere, dar care poate fi prelungită.

În consecință, până la 31.12.2020 se acceptă, în aceleași condiții, omologările UE emise de UK, adică și autovehiculele cu volan pe partea dreaptă care provin din UK vor putea primi CIV, dacă respectă celelalte condiții aplicabile.

De la 1 ianuarie 2021, dar numai dacă perioada de tranziție dintre UK și Uniunea Europeană nu va fi prelungită, omologarea de tip emisă de Regatul Unit nu va mai fi valabilă în România, iar vehiculele cu volan pe dreapta provenite din UK vor fi tratate asemenea oricărui alt vehicul care provine dintr-un stat terț din afara UE și nu vor mai primi CIV, deci nu vor mai putea fi înmatriculate în România.

În ceea ce privește autovehiculele echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă și care sunt deja înmatriculate în România, menționăm că nu există în acest moment nicio altă prevedere legislativă care să oblige la modificarea poziției postului de conducere pe partea stângă.