Oameni de care avem nevoie: Chirurgul Adrian Lica

Oameni de care avem nevoie: Chirurgul Adrian Lica

Are 36 de ani și a fost un colaborator de nădejde al dr. Paul Gaşpar. Împreună formează echipa imbatabilă a Spitalului Județean Călărași, spital care este dotat de Consiliul Județean Călărași cu echipamente performante de ultimă generație.

CV-ul chirurgului Lica este unul impresionant, dar mai impresionantă și demnă de apreciat este munca sa pentru salvarea vieților omenești. Tânărul doctor, cu visul ca într-o zi, la Călărași, să ne mândrim cu un Centru de Excelență în chirurgia minim invazivă, ne mărturisește: “Oamenii trebuie știe că la spitalul din Călărași au loc intervenții chirurgicale care le pot egala pe cele desfășurate în marile centre universitare. Avem operații în premieră pentru Călărași: chist hidatic laparoscopic, hernie inghinală laparoscopic, histerectomie, fibrom uterin, apendicită cu peritonită generalizată, ulcer perforat cu peritonită generalizată, teratom ovarian operat laparoscopic cu prezervarea fertilității. Nu sunt singur, suntem o echipă de medici chirurgi foarte bine sudată, cu competențe pe chirurgia laparoscopică minim invazivă, care secundă de secundă veghează la sănătatea pacienților.”

Despre medicul Adrian Lica, ar trebui să reţinem următoarele:

2004, Stagiu de practică în Secția de Chirurgie II, Spitalul Județean de Urgență, 1 lună Brăila,

2006, Stagiu de practică în Clinica de Obstetrica și Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, 3 luni, București.

2007, Stagiu de practică în Clinica de Neonatologie, Spitalul Clinic Dr. Panait Sârbu, 1 lună, București.

2010, Stagiu de pregătire, Chirurgie pediatrică, în Secția Chirurgie II, Spitalul Clinic de Urgență pt. Copii Maria S. Curie, 6 luni, București.

2010-2012 (decembrie), Stagiu de pregătire, Secția Chirurgie II, SUUMC, București.

2010-2012 (decembrie),  Efectuate aproximativ 200 de gărzi, în linia a II-a, în Secția Chirurgie II, SUUMC, în regim de VOLUNTARIAT.

2011-2012, Stagiu de pregătire, A.T.I. Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, 2 luni, București.

2012, Stagiu de pregătire, Chirurgie toracică, Clinica de Chirurgie Toracică, Institutul de Pneumoftiziologie M.Nasta, 4 luni, București.

2012, Stagiu de pregătire, Chirurgie vasculară, Centrul Clinic de Boli Vasculare Acad. Vasile Cândea, 4 luni, București.

2012, Stagiu de pregătire, Urologie, Secția de Urologie SUUMC, 3 luni, București.

2012-2015- Stagiu de Chirurgie Generala SUUMC.

2011-2015, Membru al Societății Române de Chirurgie cu participare la ședintele lunare știițifice din luna Noembrie, 2012 pana in prezent.

2011-2015, Membru al Colegiului Medicilor din România.

2015, Membru al Asociatiei Chirurgiei Hepato-Bilio-Pancreatica si Transplant Hepatic

2011, Posibilităţile ablaţiei tumorale în neoplasmul ovarian metastazat peritoneal – comunicare orală. Zilele Spitalului Militar, septembrie .

2011, The efficiency of the invasive procedures in variceal hemorrhage in liver cirrhosis – poster. Conferința de Chirurgie Română Sârbă , Novi Sad, noiembrie.

2011, Eficienţa procedeelor invazive în hemoragia variceală din ciroza hepatică- articol. Medicină modernă Vol.XVIII – lea, Nr.4, CNCSIS B+.

  1. Deconexiunea azigoportală extensivă în controlul sângerării acute şi al profilaxiei secundare în varicele esofagiene din ciroza hepatică cu hipertensiune portală – articol. Medicină internă,Volumul IX- lea, Nr.1, CNCSIS B+.

2012, Tumorile stromale gastrointestinale: între benign și malign – comunicare orală. Al XXVI - lea Congres Naţional de Chirurgie, Timişoara.

2012, GIST: variante de localizare, diagnostic, dimensiuni, tratament, prognostic - comunicare orală. Zilele Spitalului Militar.

Experiență operatorie

Chirurgia stomacului:

– ulcer gastroduodenal

– tumori benigne şi maligne (rezecţii gastrice, antrale, subtotale, totale şi derivaţii gastrice)

Chirurgia hepato-bilio-pancreatică:

– chirurgia chistului hidatic hepatic şi a chistelor seroase (chistectomie, perichistectomie)

– chirurgia tumorilor benigne şi maligne primare/ secundare (rezecţie hepatică atipică)

– chirurgia biliară colecistită acută şi cronică, litiază coledociană (colecistectomie, coledocolitotomie, drenaj Kehr, drenaj transcistic, derivaţii bilio-digestive)

– chirurgia pancreatică pentru tumori benigne, maligne şi pseudochist (rezecţii pancreatice subtotale şi derivaţii biliodigestive)

 Chirurgia splinei – splenectomie pentru:

– traumatisme splenice

– tumori benigne şi maligne

– boli hematologice

Chirurgia intestinului subţire/ rezecţii intestinale segmentare, subtotale, derivaţii intestinale, ileostomă pentru:

– tumori benigne şi maligne

– sindrom aderenţial postoperator

– fistule enterale

Chirurgia colonului – colectomie segmentară subtotală şi totală, hemicolectomie dreaptă şi stângă, derivaţii colice, colostome pentru:

– tumori benigne şi maligne

– ocluzii intestinale

– fistule colice

– complicaţii chirurgicale ale bolii inflamatorii colo-rectale

Chirurgia rectului – rezecţii anterioare de rect, amputaţie de rect, colostome pentru tumori maligne şi benigne;

Chirurgia apendiculară – apendicectomie pentru:

– apendicită acută

– apendicită cronică

– tumori apendiculare

 Chirurgia regiunii ano-perianale:

– boala hemoroidală (ligatura pachetelor hemoroidale, rezecţia hemoroizilor Whitehead-Vercescu, trombectomie)

– fistulă perianală (fistulotomie, fistulectomie)

– fisură anală (dilataţie anală şi sfincterotomie internă)

– chist pilonidal sacrococcigian (incizie-drenaj, rezecţia în bloc a chistului)

– abcese perianale (incizie, drenaj)

 Chirurgia glandei mamare – puncţie – biopsie diagnostică, tumorectomie, sectorectomie, mastectomie simplă sau cu limfadenectomie axilară pentru:

– tumori benigne

– tumori maligne

– mastoza sclerochistică

– abcese mamare

Chirurgia organelor genitale feminine – histerectomie subtotală şi totală, anexectomie, chistectomie pentru:

– fibrom uterin

– tumori maligne de col şi corp uterin

– chist ovarian

– tumori maligne ovariene

– prolaps uterin

– ruptura veche de perineu

– incontinenţă urinară de efort

Chirurgia hepato-bilio-pancreatică:

– chirurgia chistului hidatic hepatic şi a chistelor seroase (chistectomie, perichistectomie)

– chirurgia tumorilor benigne şi maligne primare/ secundare (rezecţie hepatică atipică)

– chirurgia biliară colecistită acută şi cronică, litiază coledociană (colecistectomie, coledocolitotomie, drenaj Kehr, drenaj transcistic, derivaţii bilio-digestive)

– chirurgia pancreatică pentru tumori benigne, maligne şi pseudochist (rezecţii pancreatice subtotale şi derivaţii biliodigestive)

Chirurgia splinei – splenectomie pentru:

– traumatisme splenice

– tumori benigne şi maligne

– boli hematologice

.Chirurgia intestinului subţire/ rezecţii intestinale segmentare, subtotale, derivaţii intestinale, ileostomă pentru:

– tumori benigne şi maligne

– sindrom aderenţial postoperator

– fistule enterale

Chirurgia colonului – colectomie segmentară subtotală şi totală, hemicolectomie dreaptă şi stângă, derivaţii colice, colostome pentru:

– tumori benigne şi maligne

– ocluzii intestinale

– fistule colice

– complicaţii chirurgicale ale bolii inflamatorii colo-rectale

 Chirurgia rectului – rezecţii anterioare de rect, amputaţie de rect, colostome pentru tumori maligne şi benigne;

 Chirurgia apendiculară – apendicectomie pentru:

– apendicită acută

– apendicită cronică

– tumori apendiculare

Chirurgia regiunii ano-perianale:

– boala hemoroidală (ligatura pachetelor hemoroidale, rezecţia hemoroizilor Whitehead-Vercescu, trombectomie)

– fistulă perianală (fistulotomie, fistulectomie)

– fisură anală (dilataţie anală şi sfincterotomie internă)

– chist pilonidal sacrococcigian (incizie-drenaj, rezecţia în bloc a chistului)

– abcese perianale (incizie, drenaj)

Chirurgia glandei mamare – puncţie – biopsie diagnostică, tumorectomie, sectorectomie, mastectomie simplă sau cu limfadenectomie axilară pentru:

– tumori benigne

– tumori maligne

– mastoza sclerochistică

– abcese mamare

Chirurgia organelor genitale feminine – histerectomie subtotală şi totală, anexectomie, chistectomie pentru:

– fibrom uterin

– tumori maligne de col şi corp uterin

– chist ovarian

– tumori maligne ovariene

– prolaps uterin

– ruptura veche de perineu

– incontinenţă urinară de efort

Asiguraţii pot obţine informaţii referitoare la serviciile de care au beneficiat în sistemul public de sănătate

Asiguraţii pot obţine informaţii referitoare la serviciile de care au beneficiat în sistemul public de sănătate

Conform Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAS nr.1416/820/2020, privind aprobarea Normelor metodologice pentru implementarea Legii nr. 165/2019 pentru completarea art. 234 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, începând cu data de 10 august 2020, persoanele care deţin calitatea de asigurat au dreptul de a fi informate, la cerere, de către casele de asigurări de sănătate, cu privire la serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale decontate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de care au beneficiat în anul precedent.

Pentru obţinerea acestor informaţii, persoana asigurată va transmite o cerere tip, care poate fi solicitată la casa de asigurări sau poate fi descărcată de pe site-ul casei de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul, din secţiunea "Informaţii pentru asiguraţi", subsecţiunea "Cetăţeni asiguraţi". Cererea, completată şi semnată de către persoana asigurată sau, după caz, de reprezentantul legal al acesteia, se depune la sediul casei de asigurări de sănătate sau se transmite prin e-mail cu semnătură electronica calificată şi este însoţită, după caz, de copia actului de împuternicire.

În cazul în care asiguratul depune cererea la sediul casei de asigurări de sănătate, se verifică identitatea solicitantului. În situaţia în care solicitantul optează pentru transmiterea solicitării prin intermediul poştei electronice, acesta va completa în cerere o parolă din 8 caractere, necesară accesării răspunsului.

În termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de asigurări de sănătate, asiguratul va primi o listă cu serviciile medicale, îngrijirile la domiciliu, medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, tehnologiile şi dispozitivele asistive prevăzute în pachetul de bază, precum şi serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul FNUASS, întocmită în ordine cronologică, cu precizarea furnizorului care le-a efectuat/eliberat, a datei efectuării/eliberării, precum şi a contravalorii acestora. Informaţiile furnizate vor fi extrase din Platforma informatică a asigurărilor de sănătate.

Biroul de presă

Anomalia de la Tribunal

Anomalia de la Tribunal

Deşi ne aflăm încă în data de 18 august, pe site-ul Tribunalului Călăraşi figurează deja „tipul de soluţie” care urma să fie dată în cadrul şedinţei programată pe 19 august, începând cu ora 09.30. „Amână cauza” este soluţia dată de instanţă în cazul dosarului privind suspendarea executării actului administrativ Ordinul prefectului nr. 240 / 31.07.2020, solicitată de preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă, în calitate de reclamant. Interesant, nu?

În urmă cu o săptămână, instanţa a decis să respingă cererea de preschimbare a termenului de judecată din 19 în 12 august, înaintată de Vasile Iliuţă. „Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată din data de 19.08.2020. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 12.08.2020.” este soluţia dată de instanţă. 

anomalietribunal

Fermierii care ard miriştile şi resturile vegetale pe teren arabil riscă reducerea subvenţiilor sau chiar excluderea de la plată

Fermierii care ard miriştile şi resturile vegetale pe teren arabil riscă reducerea subvenţiilor sau chiar excluderea de la plată

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași, vine în atenția opiniei publice cu informații privind interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.

Cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, enumerate în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Standardul pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile”, prevăzut în Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este încadrat în domeniul ”Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol și stoc de carbon”.

Una dintre cerințele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului GAEC 6 se referă la interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.

Precizăm faptul că arderea mirștilor și a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, crește riscul la eroziune și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării GAEC 6.2. de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Naţională de Mediu şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

Menționăm că, respectarea cerinței GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existența unor indicii privind arderea miriștilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul prevederilor art.91, alin. (1) și (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toată suprafața agricolă a exploatației, coroborate cu cele ale art. 1 și art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificările şi completările ulterioare, “în situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%).

În anul de cerere 2020, totalul suprafeței de teren arabil și pajiști permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerința obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente”, aferentă standardului pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Menținerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile” este de 2031,03 ha.  Din situațiile privind arderile miriştilor sau ale vegetaţiei uscate de pe pajiştile permanente şi a măsurilor luate, transmise lunar de către centrele județe ale APIA, se observă că în lunile februarie, martie și aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafețe arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha și aprilie: 561,99 ha).

Interdicția arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau  reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră și este important ca fermierii să conștientizeze că arderea miriștilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecințe negative asupra solului și mediului înconjurător.

Fermierii trebuie să devină conștienți că intensificarea producerii incendiilor miriștilor și resturilor vegetale pe terenul arabil crește riscul la eroziune a solului și în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră.

Printre acțiunile întreprinse anual de către APIA, IGSU și GNM în cadrul planului comun de măsuri, se enumeră:

-      desfășurarea de controale de specialitate în vederea stopării fenomenului de incendiere a miriștilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile și a pajiștilor permanente;

-      colaborarea în vederea elaborării de materiale informative (afișe, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miriștilor și a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum și a vegetației uscate a pajiștilor permanente în vederea diseminării către populație în cadrul campaniilor de informare public;

-      aplicarea, cu exigență, a măsurilor sancționatorii din domeniile de competență ale celor trei instituții în scopul descurajării persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.

Cantitățile de motorină care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul MADR  nr. 212/28.07.2020.

DIRECTOR EXECUTIV

Florin STOIA

Dublare etapizată a alocațiilor de stat pentru copii. Prima majorare, cu 20 %, aferentă lunii august, va fi făcută în septembrie

Dublare etapizată a alocațiilor de stat pentru copii. Prima majorare, cu 20 %, aferentă lunii august, va fi făcută în septembrie

Guvernul a aprobat majorarea cu 20%, începând cu luna septembrie, a alocației de stat pentru copii, aferentă lunii august, iar pentru perioada 2021-2022, Executivul a prevăzut câte două majorări pe an, în lunile ianuarie și iulie. Toate majorările vor fi făcute din oficiu.

Astfel, începând cu luna august 2020, alocația de stat pentru copiii care au între 2 și 18 ani va crește de la 156 de lei la 185 de lei, iar pentru copiii din grupa de vârstă 0 – 2 ani, precum și pentru cei cu handicap, cuantumul va crește de la 311 la 369 de lei. Impactul bugetar în acest an este de aproximativ 500.000.000 lei.

După cele două creșteri prevăzute pentru anul 2021, cuantumurile alocației vor crește la 242 de lei, respectiv 484 de lei, cu un impact financiar, față de actualul nivel, de 3.470.000.000 lei.

Din luna iulie 2022, alocațiile de stat pentru copii vor fi de 300 de lei, respectiv de 600 de lei, iar impactul bugetar față de anul 2020 va fi de 6.384.000.000 lei.

Actul normativ adoptat de Guvern propune ca din anul 2023 să continue procesul de majorare a cuantumului alocației de stat pentru copii, cu rata medie a inflației anuale.

Din anul 2008 și până în prezent, cuantumul alocației de stat pentru copiii de la 0 la 2 ani sau 3 ani în cazul celor cu handicap a evoluat de la 200 lei în ianuarie 2008 la 300 lei la nivelul lunii aprilie 2019, respectiv 311 lei în ianuarie 2020.

În cazul copiilor cu vârsta între 2 și 18 ani, cuantumul alocației de stat a fost de 32 lei în ianuarie 2008, 40 lei în octombrie 2008, ajungând la 84 lei în iunie 2015 și la 150 lei în aprilie 2019. Anul acesta, în luna ianuarie, cuantumul alocației de stat a fost majorat la 156 lei.

În ceea ce privește cuantumul alocației pentru copiii între 3 și 18 ani cu handicap, acesta a crescut de la 64 lei în ianuarie 2008, la 80 lei în luna octombrie a aceluiași an, 84 lei în ianuarie 2009, 200 de lei în iunie 2015, la 300 lei în aprilie 2019 și la 311 lei în luna ianuarie a acestui an.

Precizăm că în iulie 2020, 3.534.146 de copii beneficiau de alocație de stat, din care 3.141.906 cu vârsta între 2 și 18 ani, respectiv 65.032 copii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani, 322.503 copii cu vârste între 0 și 2 ani și 4.705 copii cu handicap cu vârsta între 0 și 3 ani.

Free Joomla templates by Ltheme