După 27 de ani petrecuți în PSD Oltenița, filială pe care a și condus-o, obținând atâtea performanțe electorale, incluzând aici și două mandate de primar, Petre Țone rămâne în politică, de câteva luni de zile ocupându-se de coordonarea filialei locale a Alianței Pentru Patrie (APP) Oltenița.

În opinia sa, APP este adevăratul PSD, partid despre care spune că deși conduce coaliția de guvernare a cedat de fiecare dată în fața tandemului Iohannis&PNL.

“Am fost abordat de Codrin Ştefănescu să organizez această filială. O să vă ceva care o să vă surprindă. Eu consider APP-ul adevăratul PSD! Dacă o să-mi spuneţi că la Centru, în conducerea PSD, în frunte cu Ciolacu, Grindeanu, Tudose, toţi aceştia sunt pesedişti, am să vă spun că pe lângă faptul că sunt pesedişti mai au şi alte funcţii. E o părere. Iar faptul că mulţi din presa scrisă şi video consideră că Ciolacu a fost în toată această perioadă omul lui Iohannis şi că n-a avut un alt punct de vedere decât cel al preşedintelui...Uitaţi-vă la brambureala din ultima perioadă şi mă refer la facturi. Pai dacă în Ungaria a fost posibilă plafonarea, ce nu e posibilă şi la noi? Nu suntem o țară europeană? Nu ne ghidăm după aceleaşi norme? Nu înţeleg... PSD conduce această coaliţie însă a cedat de fiecare dată. Ei doar au mimat că vor să mărească pensiile, să plafoneze preţurile la energie şi gaze naturale, să micşoreze TVA-ul. Nu s-a realizat nimic din tot ce-au vorbit.”, a declarat Petre Țone care a mai adăugat că dacă Ordonanța 114 gândită de Liviu Dragnea ar fi fost în vigoare românii ar fi dus-o mai bine pentru că și veniturile la bugetul de stat ar fi fost mai mari. “După părerea mea, Liviu Dragnea e un mare patriot. Dacă ar fi rămas în vigoare Ordonanţa 114, oamenii din această ţară, în marea lor majoritate, ar fi dus-o mult mai bine iar veniturile la buget ar fi fost mai mari prin impozitarea băncilor, a multinaţionalelor, prin plafonarea preţurilor pe care Dragnea a cerut-o încă din 2020. Şi atunci, cu inima deschisă am hotărât să organizez această filială. Deocamdată, nu sunt decât vreo 60, 70 de persoane alături de noi, mă refer la adeziuni, dar sunt foarte mulţi care vorbesc şi-l apreciază pe Liviu Dragnea. Din păcate, interzicerea lui pe toate posturile TV importante ne crează şi nouă, în teritoriu, un handicap. Dar mai avem timp. Nu ştiu ce se va întâmplă însă vom face campanie aşa credem noi de cuviinţă, spunându-le oamenilor ce a vrut să facă Liviu Dragnea. Că vom avea sau nu succes, nu ştiu!”, a conchis fostul primar al municipiului Oltenița, Petre Țone.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de lege care prevede că salariul de bază minim brut în domeniul agricol este de minimum 3.000 lei lunar.

Proiectul de lege, adoptat cu 269 de voturi "pentru", 10 "împotrivă" şi şase abţineri, stipulează şi acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară.

"Prin derogare de la prevederile art. 164 (...) din Codul muncii, până la sfârşitul anului 2022, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră. În perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2028, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună", prevede actul normativ.

Potrivit acestuia, perioadele lucrate în sectorul agricol constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

"Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale", conform proiectului adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for legislativ decizional.

Stabilirea salariului de bază minim brut în domeniul agricol la minimum 3.000 lei lunar este prevăzută în programul de măsuri economice şi sociale "Sprijin pentru România", care a fost prezentat luni de liderii coaliţiei de guvernare.

Sursa www.agerpres.ro

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a precizat miercuri, 13 aprilie 2022, că voucherele care vor fi acordate persoanelor vulnerabile şi cele pentru elevi care primesc burse sociale vor avea finanţare atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene.

„A explicat premierul foarte clar. Sunt şi din fonduri europene, şi de la bugetul de stat”. În acest moment, noi nu trebuie să modificăm niciun regulament european, pentru că există axă pe care o putem accesa pentru această zonă. De ce s-a venit cu dublă finanţare? Ca ele să poată fi aplicate cât mai repede, fiind vorba de finanţare din bugetul de stat. În două săptămâni nu este nevoie să obţinem acord de la Comisie să plătim voucherele din banii europeni, pentru că este dublă finanţare, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri. Întâi se vine din bugetul de stat, apoi, după ce domnul Boloş termină toată corespondenţa şi cu acceptul Comisiei, se intră şi pe finanţare cu fonduri europene”, a afirmat preşedintele PSD.

Sursa text si foto www.psd.ro

Senatorul Nicuşor Cionoiu a anunţat că ordonanţa de urgenţă privind actualizarea prețurilor materialelor de construcții, având ca scop deblocarea investițiilor din infrastructură, a fost adoptată de Guvern. În acest sens se va aloca suma de 1,77 miliarde lei pentru compensarea creșterii prețurilor la materialele de construcții și a costurilor cu forța de muncă, diferenţa de până la 5,2 miliarde lei urmând să fie susţinută din fonduri europene.

„Încă o măsură din pachetul Sprijin pentru România, a fost adoptată! Actualizarea prețurilor materialelor de construcții, având ca scop deblocarea investițiilor din infrastructură, a fost adoptată de Guvern.

Se alocă 1,77 miliarde de lei pentru compensarea creșterii prețurilor la materialele de construcții și a costurilor cu forța de muncă, urmând ca diferența până la 5,2 miliarde lei să fie asigurată din fonduri europene. Măsura prevedea lucrările aflate în execuție.

Principala modificare este că noua măsură propusă prevede soluții și pentru contractele aflate în procedură de achiziție și cele în aflate derulare, finanțate din fonduri guvernamentale sau europene.”, se arată în mesajul postat pe pagina personală de senatorul PSD de Călăraşi, Nicuşor Cionoiu.

Președintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a anunțat vineri, 15 aprilie 2022, că proiectul legii offshore a fost depus la Parlament.

„Am depus azi în Parlament, ca lideri ai coaliţiei, legea offshore. Acest proiect deblochează investiţiile din Marea Neagră şi reduce dependenţa de gazul rusesc, oferind României şansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine. Iată că acum, în sfârşit, această lege, care este o prioritate a coaliţiei, este depusă în Parlament, şi avem o majoritate care înţelege importanţa acestor investiţii, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) – 40% (investitorul). Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an şi aici vorbim de o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual – Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Sursa www.psd.ro

Coaliţia de guvernare a convenit, luni, măsurile din pachetul "Sprijin pentru România".

În domeniul economic, coaliţia propune 300 de milioane de euro pentru compensarea creşterii preţurilor, ajutor de până la 400.000 de euro/ firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15% la utilităţi, 200 de milioane de euro pentru investiţiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire, ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor de peste un milion de euro, 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie, decontare de 0,5 lei/litru la preţul final la pompă pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie, ajustarea contractelor de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, în funcţie de creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje, 5,2 miliarde de lei în 2022 sprijin pentru continuarea şi finalizarea contractelor în derulare.

De asemenea, se propune acordarea a 75% din salariu pentru angajaţii în şomaj tehnic până la sfârşitul anului, precum şi continuarea Kurzarbeit - reducerea programului de lucru.

La capitolul agricultură, coaliţia propune un sprijin de care vor beneficia fermierii, IMM-urile şi cetăţenii: 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România, primă de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri, 300 de milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români, salariul minim în agricultură şi industria alimentară - 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţii, 100 de milioane de euro pentru Casa de Comerţ Unirea, integrator de programe naţionale în agricultură.

Beneficiarii măsurilor sociale vor fi românii cu venit mediu sub 600 de lei, cei cu credite la bănci, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu venit minim garantat, elevii cu burse sociale, românii cu salariul minim, angajaţii care primesc tichete de masă şi pacienţii din spitale.

Vouchere pentru alimente de bază de 50 de euro la fiecare două luni vor primi familii cu cel puţin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună, pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, persoanele cu venit minim garantat, persoanele cu dizabilităţi.

Elevii care primesc burse sociale vor beneficia de vouchere de 30 de euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine.

În plus, se prevăd 200 de lei în plus pentru salariul minim, fiind o creştere voluntară scutită de taxe.

Valoarea tichetelor de masă va creşte de la 20,17 lei la 30 de lei, iar norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi va creşte de la 11 la 22 lei.

În ceea ce priveşte protecţia copilului, se prevede creşterea alocaţiei zilnice de hrană de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 de lei/zi, în funcţie de vârstă, majorarea sumelor lunare de care beneficiază copiii şi tinerii din sistemul de protecţie socială pentru unele nevoi personale de la 28 de lei la 150 de lei, creşterea cu 58,5% a sumelor acordate anual copiilor şi tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite, creşterea alocaţiei lunare de plasament de la 630 de lei la 900 de lei, iar în cazul copiilor cu dizabilităţi de la 945 de lei la 1.350 de lei.

La capitolul sprijin pentru familii, coaliţia propune extinderea programului de fertilizare in vitro - numărul persoanelor care pot aplica creşte de la 300 la 5.000 în 2022; pentru tineri şi studenţi - 500 de milioane de lei garanţii pentru credite; programul Family Start - până la 75.000 de lei şi programul naţional Student Invest - până la 50.000 de lei.

Măsurile vizează fonduri naţionale şi europene de 17,3 miliarde de lei (9 miliarde de lei fonduri europene şi 8,3 miliarde de lei de la bugetul de stat).

Sursa text www.agerpres.ro

Sursa foto www.ecopolitic.ro