Senatorul PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu susține că soluția avansată de Partidul Social Democrat în privința carburanțilopr și anume plafonarea a fost menționată la Summitul G7 ca mecanism de intervenție pe piață. Parlamentarul social-democrat are și un mesaj pentru operatorii din piața de carburanți.

“Soluția PSD în privința carburanților și anume plafonarea prețurilor, a fost evocată ca mecanism de intervenție pe piață chiar la summitul G7. Compensarea cu 5 lei la 10 litri, pentru 3 luni, jumătate să fie susținută de către statul român, jumătate de către companii.

Operatorii comerciali din piața de carburanți trebuie să fie conștienți că relația cu Guvernul va înceta dacă beneficiul convenit nu se va regăsi și în prețul final, iar ca urmare se va impune o acțiune fermă din partea instituțiilor abilitate pentru a investiga practicile speculative și anti-concurențiale. La fel s-a procedat și în alte stat precum Germania, Franța, UK, deoarece ajutorul oferit de stat nu s-a regăsit și în prețul final de la pompă.

În cadrul summitul G7, Franța și SUA propun o plafonare a prețului la petrol, pentru a contracara scumpirile generate de invazia Rusă în Ucraina. Această abordare ne arată că și de această dată am venit cu cea mai bună variantă, plafonarea prețurilor la carburanți.”, se arată în mesajul postat pe pagina personală de Facebook de senatorul Cionoiu.

PSD a transmis, joi, că respectă decizia premierului Nicolae Ciucă privind compensarea comună a preţului carburanţilor, dar consideră că alternativa propusă de partid ar fi fost mult mai bună şi, dacă preţurile vor creşte din nou, va reveni cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului comercial.

Social-democraţii amintesc că au prezentat în ultimele zile mai multe soluţii privind "reduceri importante" ale preţului carburanţilor.

"Astăzi, premierul Ciucă a decis varianta unei compensări comune, la care să participe atât statul, cât şi operatorii privaţi, astfel încât preţul carburanţilor să scadă cu 50 de bani. Respectăm decizia premierului, dar credem în continuare că alternativa PSD ar fi fost mai bună şi ar fi condus la rezultate mult mai apropiate de aşteptările românilor", arată PSD într-o postare pe Facebook.

Reprezentanţii acestui partid susţin că metoda compensării a fost aplicată şi în alte state, dar a funcţionat doar pentru scurtă vreme. "În multe alte ţări europene, soluţia compensării a funcţionat doar câteva săptămâni, după care preţurile au revenit şi au ajuns chiar la niveluri mai mari. De aceea, dacă operatorii din piaţă vor creşte din nou preţurile peste ceva timp, atunci PSD va reveni în coaliţie cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului comercial", mai menţionează PSD.

sursa www.agerpres.ro

Mihăiță Beștea l-a pus la punct pe senatorul Ciprian Pandea, după ce președintele PNL Călărași a susținut prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook că “Domnul primar Costinel Milescu, în octombrie 2020, la preluarea mandatului, a găsit zero proiecte cu finanțare europeană”.

“Printr-o postare a lui Ciprian Pandea, cetățenii Municipiului Oltenița au aflat astăzi, cu multă stupoare, că în septembrie 2020 la preluarea mandatului de primar, dl. Milescu "a găsit zero proiecte cu finanțare europeană"

Ce a uitat Ciprian și în mod normal ar fi trebuit să-și amintească, este faptul că în septembrie 2020 echipa PSD condusă de dl. Petrică Țone avea semnate două proiecte cu finanțare europeană și anume: reabilitare si modernizare ambulatoriu spital și reabilitare și modernizare școala Lucian Pavel (școala nr. 2) plus construcție sală de sport.

Singurul lucru adevărat din postarea dl. Pandea este acela că "așteptările oltenițenilor sunt mari"!!!

În rest, multă ipocrizie, având în vedere faptul că la doi ani de guvernare PNL dumnealui ne cere nouă "oltenițenilor" răbdare și înțelegere!

#creditul_dumneavoastră_a_expirat”, a fost mesajul – replică dat de liderul PSD Oltenița, Mihăiță Beștea lui Pandea.

Astăzi, dinspre Oltenița, doar simple vorbe de încurajare. Una din “realizările” notabile ale primarului Milescu este că a pus Spitalul Municipal pe butuci. Omul său de încredere, Cocoșilă, susținut eminamente politic și nu prin prisma capabilităților sale managerile, “îl bușește” deja pe rețele de socializare, de acolo de unde ies la iveală o serie de iregularități comise de Cocoșilă.

Altfel, domnul Milescu și-a lăsat în continuare marile proiecte revoluționare pe hârtie, sperând ca anul viitor prezentarea lor grafică să fie și mai convingătoare.

“PNL Oltenița s-a aflat astăzi la un moment de bilanț, la care am fost prezent, la invitația domnului primar Costinel Milescu. Au fost alături de mine și colegii mei, prefectul Valentin Barbu și deputatul Emil Dumitru.

Oltenițenii trebuie să știe, prin fiecare membru liberal care poate transmite mai departe mesaje, că primăria, zi de zi, în acest mandat, construiește proiecte, atrage finanțări, pentru un viitor sigur al orașului.

Domnul primar Costinel Milescu, în octombrie 2020, la preluarea mandatului, a găsit zero proiecte cu finanțare europeană. Este un adevăr trist. Prin comparație, în celălalt municipiu al județului, în Călărași, administrația liberală a lăsat în urmă proiecte finanțate cu bani europeni de 48 de milioane de euro. La care s-a muncit enorm. Asta face, la Oltenița, echipa domnului primar Milescu, muncește, în fiecare zi, pentru ca viitorul orașului să se așeze pe baze durabile, prin investiții majore, atât din fonduri europene, cât și naționale.

Așteptările oltenițenilor sunt mari, însă cu răbdare, cu înțelegere, portofoliul de proiecte depuse spre finanțare sau deja finanțate al echipei Milescu va dezvolta orașul spre viitorul pe care acesta îl merită și îl așteaptă de foarte mulți ani.”, este mesajul transmis pe pagina personală de Facebook de senatorul Pandea.

În această săptămână, eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, adaptarea finanţărilor europene la nevoile actuale ale statelor membre, ca urmare a impactului generat de războiul din Ucraina, a crizelor preţurilor la energie şi alimente şi a modificărilor făcute recent la bugetul european, ce vizează sprijinirea statelor ce au preluat un număr semnificativ de refugiaţi.

"Crizele pe care le traversăm în prezent şi volatilitatea mediului economic actual fac ca planurile de redresare şi rezilienţă aprobate anul trecut să nu mai corespundă în totalitate nevoilor noastre de astăzi. Fie că vorbim de zona de agricultură sau de sănătate, educaţie sau energie, de pensii sau beneficii sociale, lista de priorităţi s-a schimbat semnificativ pentru multe dintre statele europene.

Este şi cazul României, unde am avut un plan făcut pe repede înainte, cu multe carenţe, alocări de milioane de euro pentru consultanţă şi ţinte care afectează stabilitatea socială a ţării. De aceea, este important ca regulamentul european să permită o flexibilitate mai mare, o optimizare în funcţie de nevoile statelor membre, dar şi o distribuţie echitabilă a fondurilor între domeniile de investiţii şi zonele beneficiare.

Nu în ultimul rând, am militat mereu pentru o alocare semnificativă de fonduri pentru educaţie şi formarea continuă şi am fost autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită minim 10% din fonduri pentru acest domeniu. Mă bucur să constat că majoritatea statelor membre au respectat recomandarea noastră şi că această propunere este preluată şi în acest raport" a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, în intervenţia sa despre planurile de redresare şi rezilienţă, susţinută în plenul legislativului european.

Reprezentantul României în Parlamentul European a contribuit, de altfel, în calitate de raportor alternativ al grupului social-democrat din legislativul european, la procesul ce a dus la modificarea bugetului european astfel încât acesta să includă sume suplimentare pentru statele aflate la frontiera cu Ucraina.

"Am modificat bugetul european pe anul 2022 pentru a ne asigura că există suficienţi bani pentru a face faţă acestor provocări legate de războiul din Ucraina. Fondurile vor acoperi o parte din cheltuielile şi eforturile făcute de statele membre şi vor ajuta la îmbunătăţirea răspunsului european. O atenţie sporită va fi oferită statelor aflate la frontiera cu Ucraina, printre care şi România, pentru a finanţa, spre exemplu, hub-ul umanitar. Nu în ultimul rând, autorităţile locale şi judeţene vor putea beneficia de resurse financiare suplimentare.

Cu toate acestea, ne trebuie un plan concret cu privire la viitoarele nevoi de finanţare şi un sprijin financiar pentru efectele indirecte ale războiului din Ucraina, în mod special asupra statelor din regiune. Aproximativ 40% dintre cetăţenii europeni cred că războiul le-a afectat nivelul de trai şi îşi doresc ca Uniunea Europeană să intervină pentru a menţine preţurile la energie şi la alimente la un nivel acceptabil. Pentru a putea realiza aceste obiective este nevoie de noi resurse europene şi de măsuri urgente" a susţinut eurodeputatul român, Victor Negrescu, în plenul de la Bruxelles.

Europarlamentarul a solicitat de asemenea în intervenţia sa din plen, în care a susţinut conferirea statutului de ţară-candidat pentru Republica Moldova, resurse financiare suplimentare pentru această ţară, în contextul efectelor generate de războiul din Ucraina.

"Eurodeputaţii din toate grupurile politice, şi în mod special cei din România, au spus foarte clar că Republica Moldova merită acest statut alături de Ucraina şi, sperăm, Georgia. Dar parcursul spre aderarea la Uniunea Europeană nu va fi uşor. Vor fi necesare reforme, dar şi resurse financiare europene. Efectele economice şi sociale ale războiului din Ucraina au afectat stabilitatea ţării şi au condus la o presiune foarte mare asupra populaţiei. De aceea, angajamentele financiare ale Uniunii Europene şi ale comunităţii internaţionale trebuie să devină rapid realitate" a completat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu.

Parlamentarii europeni din Comisia pentru Bugete au solicitat în mod repetat, în ultimele săptămâni, revizuirea cadrului financiar multianual şi adaptarea finanţelor europene la nevoile actuale.

Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat s-a reunit luni, 27 iunie 2022, la sediul central al PSD. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a anunțat după reuniune că va începe o perioadă de reconstrucţie a organizaţiilor care nu au obţinut la alegerile locale funcţiile de primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ sau consiliile judeţene.

„Le-am propus colegilor să venim la Consiliul Politic Naţional, să declanşăm alegeri în toate judeţele unde s-au câştigat consiliile judeţene şi primarii municipii reşedinţă de judeţ, rămânând celelalte să intre într-o zonă de reorganizare.”, a spus Marcel Ciolacu.

Sursa www.psd.ro

PSD nu susține proiectul de ordonanță de urgență privind decarbonizarea, inițiat de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care propune închiderea unor capacități de producție pe cărbune până la finalul anului, asta în timp ce restul țărilor europene redeschid centrale pe cărbune pentru a face față crizei energetice. Nu putem accepta ca sute de megawați să dispară peste noapte fără să punem în loc noi capacități de producție. Asta înseamnă să ne trezim rapid în situația de a nu mai avea energia necesară pentru consumul economiei și al populației, fapt care va provoca o criză economică și socială majoră.

PSD consideră că în actualul context România trebuie să rediscute termenele asumate prin PNRR privind închiderea producției pe bază de cărbune, mai ales că liderii Comisiei Europene au anunțat oficial că se poate renegocia întregul capitol referitor la energie din PNRR. De aceea, este nevoie de o reuniune a Coaliției, în care ministrul Energiei trebuie să vină cu o foaie de parcurs predictibilă și să demonstreze că, înainte de a închide ceva, oferă garanții că putem pune altceva în loc. Până atunci, miniștrii PSD nu vor semna ordonanța de urgență privind decarbonizarea!

Precizăm că PSD susține orice demers care are ca scop protejarea mediului, cum sunt investițiile în panouri fotovoltaice, finanțate din bani europeni. Cu toate acestea, nu putem fi de acord cu scoaterea haotică din circuitul agricol a zeci de mii de hectare de teren sub pretextul montării de asemenea instalații. Trebuie găsite soluții de tip dual astfel încât terenurile agricole să poată fi cultivate în continuare. Altfel, producția agricolă a țării va fi grav afectată, iar rezultatul va fi unul singur: vom rămâne fără mâncare!

Altfel spus, vom fi „verzi”, dar de frig și de foame.

Biroul de presă al PSD