Senatorul PNL, Răducu Filipescu, a comentat recent gestul unor colegi primari din propriul partid care au ales să se lase fotografiaţi cu liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, în momentul semnării contractelor de finanţare în cadrul PNDL 2. E vorba de primarii localităţilor Dorobanţu, Luica şi Plătăreşti, fotografiile putând fi admirate pe o reţea de socializare.

Fostul şef al filialei judeţene PNL Călăraşi a precizat că un astfel de moment s-a mai derulat şi în 2014, odată cu apariţia OUG 55 care a dat posibilitatea primarilor să-şi schimbe partidul fără să-şi piardă mandatul însă efectul acelui act normativ consideră Filipescu, a fost aproape zero, primarii liberali, ademeniţi intens de Guvernarea de atunci PSD – UNPR cu demararea unor proiecte locale a căror finanţare se ridica la zeci de miliarde de lei vechi, preferând, cu câteva mici excepţii, să rămână în partid. „Dacă vă aduceţi aminte de perioada de dinainte de Ordonanţa 55 când toată lumea spunea: “Le-a dat bani!” A fost o tehnică foarte isteaţă. I-au umplut de bani pe primari ca să facă proiecte. Mi-a aduc aminte, cu zecile de miliarde. Şi după ce le—au dat banii şi se considera că discuţiile au fost făcute, au pus Ordonanţa 55 pe masă. Şi au plecat 3 inşi: de la Călăraşi, Fundeni şi Sohatu” a spus Filipescu care crede despre primari că sunt băieţi orientaţi care-şi văd foarte bine interesul. „Băieţii se orientează. Aici apare o chestiune foarte interesantă. Ei îşi dau seama că PSD-ul se duce şi în 2020 va veni o altă forţă conducătoare. Şi de ce să plece? Ei sunt isteţi (...) unşi cu toate alifiile. Mănâncă banii şi până în 2020, mai vedem ce se întâmplă.”

Fără să o spună direct, Filipescu a sugerat ideea că pesediştii sunt fraieriţi de primari riscând să rămână doar cu pozele. „De ce să zică primarii că nu au nevoie de bani? Ştiu că Pandea umblă pe la ei, le promite multe... Pandea poate să facă poze cu grupul de primari PNL. N-are decât! Care-i problema?” a continuat Filipescu care a recunoscut că şi liberalii ar fi recurs la astfel de „tehnici” de racolare a primarilor. „Ăsta e stilul! Noi dacă eram în locul lor, nu făceam la fel? Aşa se face azi politică” a conchis Filipescu.

În cadrul conferinţei de alegeri a preşedintelui organizaţiei municipale PNL Călăraşi, desfăşurată pe 3 noiembrie, cei mai apropiaţi colaboratori politici ai primarului Dan Drăgulin, Camelia Croitoru (primvicepreşedinte) şi Valentin Deculescu (membru dar şi vicepreşedinte la nivel judeţean), au decis să absenteze alimentând suspiciuniloe potrivit cărora între ei şi noua conducere a filialei locale ar fi apărut o prăpastie de toată frumuseţea. Grijuliu, ca de obicei, Drăgulin „s-a grăbit” să-i scuze pe cei doi susţinând joi, că Deculescu ar fi fost plecat în concediu iar Croitoru ar fi fost  preocupată de rezolvarea unei probleme personale. „Unul (n.r. Valentin Deculescu) era plecat în concediu iar celălalt (n.r. Camelia Croitoru) a spus că nu poate să vină având o problemă personală” a declarat Drăgulin limpezind astfel misterul. Voi chiar îl credeţi?

În altă ordine de idei, acelaşi Dan Drăgulin a sărit în apărarea lui Deculescu despre care s-a vorbit prin partid că ar fi vrut să candideze la şefia organizaţiei municipale dacă “protectorul” său i-ar fi garantat victoria, dezminţind zvonul. “Eu am fost foarte clar şi am spus că-l susţin pe Viorel. Dacă altcineva ar fi vrut să candideze, nu avea nicio şansă. Sun domn de onoare. Odată ce am vorbit un lucru… Şi omul ăşta (n.r. Viorel Ivanciu) munceşte. Cum să nu-i dau şansa să fie preşedinte?” a intervenit Drăgulin. 

Preşedintele PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că Biroul Permanent Judeţean urma să valideze în dupa – amiaza aceleiaşi zile cererea de înscriere în partid a lui Ilie Mihai din Budeşti. Întreprinzător local, Ilie Mihai este un cunoscut trasesit politic din zonă. În 2008 şi-a încercat norocul la Primăria Budeşti din partea Partidului Conservator însă fără succes. Patru ani mai târziu candida din nou pentru aceeaşi funcţie însă sub sigla defunctului PP-DD. Iar în 2016 s-a aşezat din nou la startul aceleiaşi competiţii, pierzând pentru a 3-a oară, de data asta fiind susţinut de ALDE. Toate cele 3 „întreceri” au fost câştigate de liberala Lucia Lefter.

Intrarea acestuia în PNL, partid pe care de fapt l-a slujit din umbră în toată această perioadă, confirmă două lucruri. Primul, că Lucia Lefter, preferata de până acum a liberalilor, nu va mai fi susţinută de partid în viitoarele bătălii electorale locale iar cel de-al doilea că anul viitor, foarte probabil, vor avea loc alegeri parţiale în Budeşti după ce primarul PMP, fost UNPR, Iorgu Dumitru şi-a prezentat demisia. Se aşteaptă acum verdictul în procesului pe care Iorgu Dumitru l-a intentat Prefecturii Călăraşi, contestând ordinul de încetare a mandatului său emis de prefectul George Iacob. Ilie speră că în urma acestei „mişcări” să-şi maximeze şansele de succes iar a 4-a încercare să fie cu noroc!

Pe 7 noiembrie, senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă a susţinut de la tribuna Senatului o declaraţie politică intitulată “Un proiect urgent: Podul Călăraşi – Silistra”. Campioana declaraţiilor politice a reluat tema privind necesitatea construirii unui astfel de pod în beneficiul „călărăşenilor mei”, subliniind că „proiectul este mult mai important decât simplele interese ale graniţelor unui judeţ din nordul Dunării, fiind un proiect de interes naţional şi chiar internaţional fără nici un fel de exagerare”. Ba mai mult s-a străduit să dea şi consistenţă „compunerii” sale oferind nu mai puţin de 4 argumente care să justifice o astfel de construcţie. Putea să dea şi 10...

Dar ca s-o citesc pe doamna senator, fără nici un fel de exagerare, domnia sa se află într-o mare eroare. Sunt lăudabile eforturile sale de a pune pe picioare un proiect atât de grandios, la care au mai „visat” şi liberalii, prin Răducu Filipescu (2010), Nicolae Dragu (2012) şi Dan Drăgulin (2014), ba chiar şi fostul său coleg de partid, Virgil Diaconu. Acesta şi l-a asumat chiar ca temă de campanie internă prin primăvara anului 2012 când fusese desemnat să reprezinte PSD în bătălia cu rivalul său de la PNL, în cadrul USL, pentru o candidatură la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ. Din păcate, intenţiile nu-s de ajuns!

Tema nu e nouă, pare foarte generoasă însă ea nu se rezumă doar la o simplă declaraţie politică, rostită fie şi de la tribuna Senatului. Ce pare să nu ştie doamna senator Paţurcă este că această „chestiunea” a fost chiar tranşată, dacă pot spune aşa, în 2015 când Guvernul era condus de Victor Ponta iar şefia Ministerului Dezvoltării era asigurată de un social – democrat. Dacă nu mă înşel, Sevil Shhaideh. Ultimul politician care a crezut că va capitaliza voturi importante din partea călărăşenilor, reluând această temă, a fost Aurel Niculae, în primăvara anului 2016, la vremea acea deputat UNPR. Domnia sa a adresat o interpelare ministrului Transporturilor, Dan Costea, solicitându-i să-i pună la dispoziţie documentele ce au stat la baza semnării protocolului dintre Guvernul României şi cel al Bulgariei pentru construcţia podului Călăraşi – Silistra. De asemenea a mai vrut să ştie dacă proiectul va fi sau nu inclus în programul de dezvoltare strategică a României. Răspunsul primit este edificator şi sper să ajungă şi la urechile doamnei senator. „În şedinţa Guvernului Rpmâniei din 15.04.2015 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării Declaraţiei comune între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice şi Ministerul Transporturilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor din Republica Bulgaria privind depunerea în comun a unui proiect în vederea finanţării prin Programul INTERREG V – A România – Bulgaria 2014 – 2020 în scopul elaborării studiului de fezabilitate pentru Podul Turnu Măgurele – Nicopole şi aplicarea ulterioară pentru construcţia acestui pod în cadrul facilităţii „Conectarea Europeană” şi / sau prin utilizarea altor surse de finanţare agreate de comun acord de către ambele părţi unde Ministerul Transporturilor a avut capacitatea de avizator” Deci s-ar putea face un pod dar nu e vorba despre cel dintre Călăraşi şi Silistra. Şi asta întrucât guvernanţii de atunci, colegi actuali ai doamnei senator au oconsiderat că podul Călăraşi – Silistra nu e o urgenţă iar o construcţie similară s-ar putea face „în patria” lui Dragnea. Acum, e imposibil de crezut că doamna senator, chiar de la înălţimea funcţiei sale de vicelider al grupului PSD din Senat, are suficientă forţă încât să convingă actualul Cabinet PSD – ALDE că şi podul de la Călăraşi merită un astfel de sacrificiu financiar. Din acest motiv, cred că doamna senator Paţurcă a preferat mai degrabă să deguste o ciorbă mereu reîncălzită decât să surprindă prin intermediul unei Declaraţii politice o problemă, nu doar „urgentă” ci şi perfect rezolvabilă.

Acum între noi fie vorba, spre deosebire de "predecesorii" săi, menţionaţi mai sus, Roxana Paţurcă ar putea să facă podul. Pentru că este mai tânără!

Iată mai jos textul integral al acestei Declaraţii politice

“Un proiect urgent: Podul Călărași – Silistra!

Doamnelor şi domnilor,

Subiectul pe care îl abordez astăzi este, cu siguranță, unul de interes național, nu doar local, chiar dacă, în calitatea mea de senator de Călărași aș putea îndrepta interesele proiectului, în primul rând către această zonă. Practic, însă, acest proiect este mult mai important decât simplele interese ale granițelor unui județ din nordul Dunării, fiind un proiect de interes național și chiar internațional, fără niciun fel de exagerare!

Despre ce ar fi vorba? Păi, în ultima vreme, în cadrul acțiunilor de dezvoltare a căilor de comunicație din Europa, cele două țări (România și Bulgaria) mult văduvite, de-a lungul timpului, tocmai de aceste spații de transport au cautat și caută soluții, interesul fiind comun. Dintre variantele prezentate până acum (două existente, iar cel de la Ruse necesitând modernizare în primul rând) toate studiile de fezabilitate au generat interesul către posibilitatea de trecere, peste Dunăre, în zona Călărași – Silistra. De ce este atât de important acest pod? Din mai multe motive.

Să le luăm pe rând:

1. Singura cale de comunicare dintre zona asiatică și marginea estică europeană către sudul continentului!

Este cunoscută dezvoltarea traficului din zona țărilor aflate la începutul anilor ’90, în sfera de influență a fostei Uniunii Sovietice, astăzi țări independente și dornice, la rândul lor, de dezvoltare. În primul rând – Ucraina, dar nu numai! Pentru a ajunge în zona de sud a continentului, în primul rând în Turcia și Grecia, toate mijloacele de transport care vin din zona extremului estic al continentului trebuie să se abată pe la Giurgiu – Ruse să străbată mult aglomerata zonă a capitalei României, București ca să nu mai vorbim despre condițiile dificile de transport existent în această zonă. Prin realizarea podului de la Călărași – Silistra practic s-ar elimina toate aceste inconveniente, atât pentru transportatori, iar pe de altă parte ar fi eliminată o cantitate uriașă de mijloace de transport care nu ar mai aglomera trecerea de la Giurgiu – Ruse!

2. Cea mai rapidă cale de acces pentru turismul către Marea Neagră!

Este evident faptul că tot mai mulți turiști sunt interesați de accesul în sezonul estival la plajele Mării Negre din România și Bulgaria pentru accesul la aceste zone, în primul rând atât al locuitorilor din zona balcanică fără ieșire la mare, dar, mai ales, al celor din nord- estul Europei. Calea de trecere de la Silistra ar scurta și ca distanțe, dar mai ales – ca timp accesul la litoralul romanesc și bulgăresc! De altfel, în formule de prezentare ale acestui pod, în studiile de fezabilitate s-a vorbit despre cel mai scurt și accesibil drum către Albena!

3. Posibilitățile nebănuite de dezvoltare atât pentru România cat și pentru Bulgaria!

Nu este o noutate că această temă a fost și în interesul noilor factori de răspundere ai zonelor administrate din Bulgaria – România, zone riverane Dunării având un potențial excepțional care, din păcate, nu a fost și nu este exploatat suficient! S-au făcut și seriale de televiziune în care s-a atras atenția asupra lipsei de interes și a faptului că nu sunt folosite la modul real – cu adevărat excepțional, toate aceste avantaje ale Dunării! Atât în zonele de sud ale României, dar și nordul Bulgariei, un asemenea pod ar aduce un potențial de dezvoltare foarte mare, atât prin potențialele investiții, dar mai ales, prin numărul uriaș de treceri care s-ar realiza, prin interesul accesării în această zonă care ar deveni una dintre cele mai interesante din sud-estul Europei!

4. Podurile peste Dunăre – o prioritate pentru România!

În ultima vreme s-a vorbit foarte mult despre podul de la Brăila, o investiție excepțională și extrem de necesară, într-o zonă în care Dunărea are ambele maluri în interiorul României. Cu atât mai mult podul de la Călărași – Silistra poate atrage factori de interes excepțional pentru că de data aceasta interesul de dezvoltare este pentru două țări aparținând Uniunii Europene chiar ale celor două țări care, de ani mulți se zbat pentru îndeplinirea condițiilor de integrare europeană!…

Sunt doar câteva dintre motivele care fac necesară o astfel de investiție despre care s-a tot vorbit, din păcate, fără a se trece la fapte concrete, de-a lungul ultimilor ani. Mai mult de atât, o pot spune fără tendința de a greși că subiectul acesta a fost abordat îndeosebi în perioada campaniilor electorale! Și odată cu trecerea alegerilor respective el a fost abandonat! Rămânând un simplu subiect de campanie bun de abordat la … alegerile viitoare! Ori, noi acum ne găsim în situația în care nu suntem sub presiunea alegerilor, din contră, este o perioadă în care lansarea acestui subiect extrem de important contează, mai ales că acum există interes pentru stabilirea de finanțări pentru podurile care fac trecerea între România și Bulgaria. Iar aici nu este vorba despre concurenta cu alte orașe riverane atâta timp cat zona Călărași – Silistra este cea mai apropiată de zona de nord-est a Europei, văduvită de posibilitățile de trecere în toată această perioadă de zeci de ani, când dezvoltarea transporturilor a fost una extrem de puternică. Dar cea a rețelelor rutiere a rămas, cu foarte mult in urma!

Cred că sunt motive importante pentru ca subiectul acesta să fie abordat într-o întâlnire la care invităm reprezentanții autorităților din ambele țări ( unii s-au mai întâlnit, dar – atenție –fără implicarea directă a Parlamentului României!) ceea ce eu doresc să fac alături de colegii mei din Județul Călărași, dar și de alți parlamentari din alte zone care ar putea beneficia, cu siguranță, de dezvoltarea unei asemenea căi de acces care, să nu uităm, este foarte apropiată și de un alt punct de referință al transportului rutier romanesc, Autostrada Soarelui ce face legătura între capitala României – București și importantul port al Mării Negre – Constanța!

Din toate aceste motive vă invit să ne îndreptăm către acest subiect, cu speranța că vom și reuși atâta timp cat buna credință și interesul pentru … interesele zonelor pe care le reprezentăm trebuie să fie unele viabile!

Așa sa ne ajute Dumnezeu!…“

Preşedintele PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, s-a referit în ultima conferinţă de presă susţinută joia trecută la sediul partidului, la „situaţia politico – juridică” a colegului său, Vasile Iliuţă, sugerând ideea că preşedintele Consiliului Judeţean ar putea urma exemplul lui Ludovic Orban, actualul preşedinte al partidului, care în mai anul trecut a demisionat atât din funcţia de primvicepreşedinte al PNL cât şi de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor după ce procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru o faptă de corupţie. „Momentan (n.r. Vasile Iliuţă) este suspendat din toate funcţiile. Ştiţi că există în statut...ca toţi cei trimişi în judecată trebuie să se retragă din funcţiile de conducere ale partidului. (...) Şi domnul Orban s-a retras când era ales în calitate de parlamentar, aşa că.... E un exemplu.” a spus Drăgulin.

Drăgulin dovedeşte limpede că bâlbâie în faţa Statutului partidului care spre ştiinţa domniei sale a fost aprobat de Congresul Extraordinar al PNL și Convenția Națională Extraordinară a PDL întrunite în ședință comună în data de 26 iulie 2014 și modificat în ședințele Consiliului Național al PNL din 23 mai 2015, 11 decembrie 2015, 8 octombrie 2016, 4 martie 2017, Congresul PNL din 17 iunie 2017 și Consiliul Național din 07 octombrie 2017.

Articolele 26 şi 28 din cadrul Capitolului Sancţiuni clarifică în bună măsură „golurile” impardonabile afişate de actualul lider al organizaţiei judeţene PNL Călăraşi.

Dar s-o luăm pe rând.

Vasile Iliuţă a fost suspendat de către Biroul Executiv Naţional din funcţia politică, de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene PNL Călăraşi, după ce procurorii i-a deschis dosar penal in rem pentru că a fost oprit în trafic în urmă cu vreo 2 săptămâni de un echipaj al Poliţiei Rutiere, în Călăraşi, iar acesta ar fi plecat înainte ca poliţiştii să-i pună vreo întrebare. E bănuit că ar fi fugit de testarea cu aparatul etilotest.

Dacă ne raportăm la art. 26. 1. lit d. din Statutul PNL, Vasile Iliuţă e departe de momentul retragerii sprijinului politic întrucât nu deţine în administraţia publică locală, respectiv Consiliul Judeţean, o funcţie numită ci una aleasă. Domnia sa a fost candidat pe lista PNL pentru Consiliul Judeţean la localele din 2016, de unde a fost ulterior ales preşedinte. Iar punctul f al aceluiaşi articol, 26.1 precizează că suspendarea calității de membru intervine în cazul condamnării în primă instanță de judecată. Art. 26. 2 subliniază şi situaţiile în care un membru PNL poate fi exclus din partid!

Domnul Drăgulin poate citi în linişte, calm, mai jos, articolele 26 şi 28 din cadrul Statutului PNL. S-ar putea să aibă şi o revelaţie!

Pe de altă parte, domnul Drăgulin, în mod voit sau nu, confundă merele cu perele provocând o diversiune de toată frumuseţea. Domnia sa ar fi trebuit să ştie că actualul său preşedinte, Ludovic Orban a fost trimis, în mai 2016, în judecată, sub control judiciar, de procurorii DNA pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite după ce a cerut unui om de afaceri 50 de mii de euro ca sprijin financiar în campania electorală pentru alegerile locale. Într-adevăr la vremea respectivă Orban care între timp a fost achitat la prima instanţă, a demisionat atât din funcţia de primvicepreşedinte al PNL dar şi de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Culmea, ultima funcţie a ocupat-o după ce un alt coleg de-al său, Dan Motreanu, vicepreşedinte al Camerei, fusese trimis în judecată în toamna anului 2015 de procurorii DNA tot pentru fapte de corupţie. Analogia cu Ludovic Orban, în ceea ce-l priveşte pe Vasile Iliuţă, nu poate fi catalogată decât ca fiind tendenţioasă dacă nu chiar ticăloasă. Preşedintele Consiliului Judeţean, n-o fi vreun sfânt, dar e limpede că în cazul de faţă, n-a săvârşit vreo faptă de corupţie şi din câte ştiu n-a fost trimis în judecată. Darămite, sub control judiciar!

Tot joi, Drăgulin a anunţat că intenţionează să poarte o discuţie atât cu senatorul Răducu Filipescu cât şi cu preşedintele CJ, Vasile Iliuţă, cu scopul de a pune capăt disputelor dintre cei doi, în cadrul unei şedinţe de lucru a BPJ, programată în după – amiaza aceleiaşi zile. „După părerea mea, e o discuţie care nu-şi mai are rostul. Astăzi o să vorbesc cu amândoi, oficial (...) Răbdarea mea are o limită. În curând se vor lua decizii. Mai multe, ce să vă spun?!” s-a lăudat Drăgulin. Doar că autoritatea sa în faţa celor două „nuci” tari s-a topit în startul şedinţei.

Sursele noastre susţin că şedinţa n-a durat decât vreo 30 minute, tot timpul fiind alocat unor chestiuni organizatorice. Nici măcar un minut n-a fost alocat acestei chestiuni inflamante care lasă urme adânci pe imaginea partidului, în plan local. Lucru confirmat a doua zi vineri chiar de una din părţile incriminate, senatorul Filipescu. „Preşedintele (n.r. Dan Drăgulin) n-a deschis discuţia. Nici nu cred că o va deschide vreodată. Să mă pondereze pe mine Drăgulin? Hai să fim serioşi!” a răspuns Filipescu la întrebarea dacă Dan Drăgulin a deschis subiectul în cadrul şedinţei.

Din păcate pentru sine, Dan Drăgulin a devenit liderul partidului la nivel judeţean într-un moment extrem de prost. Sau de tensionat, tot un drac! A nimerit fix în mijlocul unei furtuni pe care nu o poate stăvili în ciuda declaraţiilor sale optimiste. Filipescu şi Iliuţă sunt într-adevăr doi oameni politici, nu neapărat şi maturi, care ştiu foarte bine de ce se ceartă în spaţiul public. În plus, au de partea lor, nu doar oameni ci şi câte un trecut care le conferă statutul de lideri şi care nu acceptă să fie “urecheaţi”, cel puţin în cazul lui Filipescu, de un discipol.

Dacă totuşi Dan Drăgulin vrea cu adevărat să devină preşedinte al partidului, atunci să pună mâna pe Statutul partidului să-l citească până îl înţelege şi să-l aplice inclusiv în cazul celor doi. Pe cât e de simplu, pe atât e de…greu.

Statutul Partidului Naţional Liberal

3E. Sancțiuni

Art. 26

1. În cazurile prevăzute de Statut și Codul Etic, membrilor PNL li se poate aplica, după gravitatea faptei, una dintre următoarele sancțiuni:

1. atenționare;
2. avertisment;
3. suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcțiile deținute;
4. retragerea sprijinului politic pentru reprezentanții PNL care dețin funcții numite în administrația publicălocală și centrală împotriva cărora a început urmărirea penală. Sancțiunea va fi aplicată de către forul de conducere competent cu privire la funcția ocupată de către membrul PNL în cauză;
5.  în cazul membrilor care ocupă funcții de conducere în interiorul partidului, suspendarea din funcție se aplică de drept în cazul dispunerii măsurilor de arestare preventivă sau de arest la domiciliu, precum și în cazul condamnării în primă instanță. Acestă sancțiune se aplică și membrilor care se află în situația descrisă la momentul adoptării prezentelor prevederi. BEx al organizației din care face parte persoana suspendată va constata acest lucru;
6. suspendarea calității de membru, în cazul condamnării în primă instanță de judecată; suspendarea se aplică de drept și se constată de către Biroul Politic al organizației din care face parte persoana condamnată;
7. demiterea din funcții ocupate în structura partidului;
8. excluderea din partid.

2. Sancțiunea excluderii unui membru PNL se poate aplica în una din următoarele situații:

a) a încălcat grav și în mod repetat prevederile Statutului și ale Codului Etic, aducând atingere valorilor și principiilor stabilite prin Programul Politic al Partidului;

b) a încălcat deciziile și hotărârile organismelor de conducere ale partidului și, prin aceasta, a adus prejudicii majore îndeplinirii unor obiective politice importante.

Art. 28

1. Sancționarea membrilor ce ocupă funcții la nivel județean, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăște de către BPJ, pentru sancțiunile prevăzute la Art. 26 alin.1 lit. (a) și (b), respectiv de către CDJ, la propunerea BPJ sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancțiunile prevăzute la Art. 26 alin. 1. lit. (c), (d),(e), (f), (g) și (h).

2. În astfel de situații CDJ se convoacă în cel mult 30 de zile de la data propunerii.

3. Hotărârea de sancționare se comunică celui sancționat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.

Liberalii călărăşeni vor ieşi luni, 20 noiembrie, în stradă, pentru a susţine moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Tudose intitulată "PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă", depusă vineri la Parlament de PNL şi USR. Moțiunea a fost semnată de 148 de parlamentari PNL, USR, PMP, precum și de deputații neafiliați, Sorin Cîmpeanu și Daniel Constantin.

Membrii şi simpatizanţii PNL Călăraşi vor participa şi la un miting urmând ca de la ora 18.00 când se va citi textul moţiunii în Parlament, lideri locali ai partidului să prezinte în faţa sediului prefecturii o sinteză a acesteia.

Atât în plan local cât şi naţional, PNL a demarat o campanie de informare a cetățenilor pentru a crea o presiune socială asupra parlamentarilor pentru votarea moțiunii de cenzură.