Liberalii n-au mai avut nici chef dar nici bani să mai iniţieze un sondaj de opinie în Olteniţa aşa că l-au desemnat joi, prin vocea lui Drăgulin, pe Dumitru Pană să reprezinte partidul în competiţia pentru Primărie. În vârstă de 66 de ani, Pană este consilier local municipal, ocupând totodată şi funcţia de preşedinte al filialei locale PNL.

Desemnarea lui Pană pune astfel capăt speranţelor lui Costinel Milescu, fost primar între 2004 şi 2012, care credea că va fi susţinut de Filipescu în bătălia cu Ţone. Cu uşa închisă în nas şi la ALDE, cel care în tinereţe a cochetat cu fosta Securitate, fie îşi va încerca norocul ca independent, fie va căuta o altă susţinere pe care i-ar putea-o conferi partidul lui Petrov, PMP. Vom vedea!

Dumitru Pană este al 4-lea liberal după Constantin Ceauşu (2000), Lucian Pavel (2004) şi Cristian Căpraru (2016) care din 1992 încoace candidează sub sigla PNL pentru Primărie. În 1996, liberalii l-au susţinut pe ţărănistul Sima Rodin, în cadrul CDR, în 2008 au fost alături de Costinel Milescu (PNŢCD) iar în 2012, au mers alături de Petre Ţone (PSD), în cadrul USL.

Rezultate obţinute de candidaţii PNL

2016. Cristian Căpraru – 2.38 de voturi (21,06%). S-a clasat al 3-lea după Petre Ţone (PSD / 3909 voturi – 40,41%) şi Cristinel Onofrei (ALDE / 2191 voturi – 22,65%)

2004. Lucian Pavel – 1767 voturi (15,74%). S-a clasat pe 3 după Ştefan Dumitru (PSD / 4471 voturi – 39,84%) şi Costinel Milescu (Partidul Acţiunea Populară / 1908 voturi – 17%)

2000. Constantin Ceauşu – 293 de voturi (2,51%). S-a clasat pe locul 9.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu a făcut marţi ceea ce ştie cel mai bine. Să mai ia un împrumut de pe pieţele externe, în cuantum de 3 miliarde de euro! Desigur, la o dobândă de pe piaţă de 2,04%, mai mare decât a Bulgariei, Poloniei şi chiar a Greciei.

„Domnul Cîţu este un pericol pentru România şi trebuie oprit. În 3 luni, PNL s-a împrumutat 40 miliarde lei. Şi mai grav este că, prin împrumuturile făcute, dl Cîţu a sabotat, în mod deliberat, capitalul românesc.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi care a mai adăugat „Cele mai multe împrumuturi s-au făcut în moneda euro, ceea ce a condus la creşterea dobânzilor cu efecte negative puternice în special la nivelul IMM-urilor, care, ştiţi bine, peste 90 % sunt firme româneşti. Totodată, a pus presiune pe cursul valutar, obligând BNR să arunce pe piaţă 1,3 mld. euro din rezerva valutară pentru a apăra leul. Toate acestea sunt costuri pe care le vom suporta noi, cetăţenii, nu dl. Cîţu care a şi spus că ”ei nu vin cu bani de acasă”. Problema cea mai mare însă rămâne: unde se duc banii, dle Cîţu? În autostrăzi nu sunt, aţi tăiat finanţările la toate şantierele începute de PSD. În dezvoltare locală nu sunt, aţi tăiat 30 mld. de la fondurile comunităţilor locale. În programele de investiţii lansate de PSD nu sunt. Aţi închis StartUp Nation. Aţi oprit Prima Casă. Aţi anulat programul pentru staţiunile balneare. Aţi tăiat finantarea pentru construcţia de grădiniţe cu profil sportiv. Şi lista poate continua. Nici în spitale nu sunt. Aţi tăiat şi aici bugetul. Nici la şcoli sau programe educaţionale, unde avem cel mai mic buget ca pondere în PIB din ultimii ani. Deşi vorbiţi de România Educată!”

Tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenţia Domeniile Statului în suprafaţă de 50 de hectare, a scris, marţi, pe Facebook, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

"Pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1 din PNDR "Instalarea tinerilor fermieri", vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta şi care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafaţă de 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri", susţine Oros pe pagina sa de socializare.

Puţini, probabil, ştiu sau şi-a amintesc că iniţiativa a fost depusă în Parlament la finele anului 2015 de către 6 deputaţi PNL, printre semnatari numărându-se şi actualul preşedinte al Consiului Judeţean, Vasile Iliuţă, membru al Camerei Deputaţilor în mandatul 2012 – 2016. „Mă bucur să văd că inițiativa mea "50 de ha de la ADS pentru tinerii fermieri" prinde viață. Astfel, tinerii fermieri vor beneficia în acest an de terenuri concesionate de la Agenția Domeniile Statului în suprafață de 50 de hectare, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1 din PNDR - Instalarea tinerilor fermieri. Rod bun!” este mesajul postat pe contul personal de Facebook de Vasile Iliuţă.

Monitorul Oficial a publicat marți, 22 noiembrie 2016, modificările făcute în Legea 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Modificarea vizează introducerea unui nou articol în lege care stabilește ca tinerilor sub 40 de ani, absolvenți de ai învățământului cu profil agricol, să li se atribuie o suprafață de 50 ha cu condiția să-și înființeze o fermă.

Concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinație agricolă, libere de contract, în suprafață maximă de 50 de hectare, apaținând domeniului public și privat al statului, aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme; în situația în care suprafețele de terenuri disponibile sunt mai mici decât cele solicitate, se aplică procedura concurențială reglementată de prezenta lege.

Gabi Şişman, pensionar, dar înzestrat cu un simţ al „mişcării” ieşit din comun a devenit într-un timp extrem de scurt un adevărat Globe – Trotter politic. Fostul şef al IPJ Călăraşi din perioada 1998 – 2000 (pus şi atunci politic în funcţie de PNŢCD!) s-a perindat, în mai puţin de un an, prin 3 partide politice!

În mai 2019, aşa cum se vede şi în poză (jos), stătea la masa ALDE alături de Tăriceanu, unde a sperat să pună mâna pe conducerea organizaţiei judeţene, apelând chiar şi la o cerere de înscriere în partid fictivă. Din păcate, nu i-a reuşit aşa că n-a pierdut vremea şi s-a orientat spre PSD. Prin septembrie, aşa cum se vede şi din fotografia de mai jos era alături de social – democraţi pe străzile Călăraşiului (se distinge undeva mai în spate discutând cu consilierul judeţean Haralambie Popescu). Dar, aşa cum îi stă bine călătorului, nici aici n-a făcut prea mulţi purici ajungând la... PRO România. În urmă cu vreo 2 zile, a fost surprins la Borcea alături de conducerea interimară a partidului, lăsând impresia că e om de bază în filiala condusă de Răzvan Meseşeanu (foto sus). Şi pentru că ne aflăm într-un an electoral n-ar fi exclus să-l vedem „poimarţi” şi prin alte partide politice. Scriu aici şi acum că următoarea destinaţie va fi PMP Călăraşi!

Aşadar, până acum, trei partide în mai puţin de un an, ceea ce pare într-adevăr o performanţă greu de egalat.

Probabil că vă întrebaţi de ce se plimbă într-una colonelul (r) Gabi Şişman? Egzistă nişte explicaţii. Păi, probabil s-o fi plictisit p-acasă şi atunci vrea să socializeze. Mai bei o cafea pe la partid, mai schimbi o parolă cu unul, mai tragi de limbă pe altu’, trece ziua mult mai uşor. Ori e interesat de vreo funcţie politică iar aceasta să-l ajute apoi să intre în administraţie. Cine ştie, poate o  avea omu’ pensia mică, insuficientă pentru nevoile sale zilnice. Sau e trimis cu treabă de băieţii deştepţi dar şi nevăzuţi şi după ce-şi termină misiunea pleacă fără să-şi mai ia şi rămas bun.

Nu-i un capăt de ţară. Prin politică mişună, de ani buni, fel de fel de oameni. Dar cu genul ăsta de politicieni, n-ai cum să câştigi voturile călărăşenilor în vară!

Senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi a lansat pe contul personal de Facebook o întrebare legitimă pentru ministrul Finanţelor, Florin Cîţu care a reuşit o performanţă realmente istorică. Să împrumute în numele României, până acum suma de circa 40 de miliarde de lei la costuri înfiorătoare. “Unde ajung banii pe care-I împrumutaţi, domnule Cîţu?”, este chestiunea iar răspunsul e aşteptat cu sufletul la gură de o ţară întreagă.

“Domnul Cîțu, deja înscris pe lista miniștrilor de tristă amintire ai Finanțelor, se împrumută. Atenție - nu se împrumută România, se împrumută domnul Cîțu.

De ce spun asta? Simplu: pentru că banii pe care îi împrumută domnul Cîțu, vremelnic ministru al Finanțelor, nu sunt dirijați către prioritățile țării și nici pentru interesele românilor. Banii împrumutați de domnul Cîțu nu au ajuns nici la bugetul de pensii, pentru că, nu-i așa, liberalii au constatat că pensionarii huzuresc și benchetuiesc de atâta bogăție pe care le-o oferă pensia, dar nu au ajuns nici la bugetul de salarii, pentru că liberalii au constatat că funcționarii publici sunt prea bine plătiți și că majorările salariale au fost nejustificate.

Paradoxal, dar banii nu au ajuns nici la Educație, pentru că ministrul de resort a declarat că nu are ce face cu banii, așa că i s-a alocat cel mai mic buget posibil, și nici către Sănătate, pentru că liberalii au constatat că spitalele sunt deja supra-dotate și pacienții ies mai sănătoși decât în prima lor tinerețe din spitalele românești.

Mai mult, banii pe care vremelnicul ministru de tristă amintire îi împrumută nu au ajuns nici la construcția de autostrăzi, întrucât toate lucrările au fost oprite de către liberalii care au constatat că România are autostrăzi prea multe, prea drepte și prea lungi, dar nu au fost dirijați nici către construcția de case pentru tineri, întrucât onor premierul Orban a constatat că tinerilor le stă mai bine în casa părintească sau prin străinătate decât în casa lor.

Îmi permit să-i adresez o întrebare publică domnului ministru de la Finanțe: stimate domnule ministru, într-o Românie normală, așa cum a devenit țara în numai 3 luni de guvernare liberală, unde au ajuns cele 40 de miliarde de lei pe care i-ați împrumutat?

Dacă răspunsul este legat de gaura neagră de la buget și de greaua moștenire, îl rog să nu se mai obosească să-mi răspundă. Deja placa aceasta o auzim de prea mut timp, iar sumele pe care le-a împrumutat domnul Cîțu au depășit de mult deficitul pe care îl pretextase pentru a face aceste împrumuturi.” este mesajul transmis de parlamentarul călărăşean. 

Liderul consilierilor PSD din Consiliul Local Călăraşi, Marius Dulce susţine că n-a ascuns niciodată în partid intenţia de a-şi încerca încă o data şansele la Primăria Călăraşi. PSD Călăraşi va declanşa în curând un nou sondaj la capătul căruia va fi stabilit candidatul partidului pentru Primăria municipiului reşedinţă de judeţ.

Domnule Dulce, în cadrul conferinţei de desemnare a delegaţilor la Congres, ce a avut loc duminică la Călăraşi, în faţa liderilor interimari ai partidului, s-a vorbit în mod explicit de organizarea unui sondaj la nivelul municipiul Călăraşi în urma căruia să fie stabilit candidatul PSD pentru Primăria municipiului reşedinţă de judeţ. Din câte ştiu, a mai avut loc un astfel de sondaj şi în toamna anului trecut, în preajma prezidenţialelor. Aş vrea să vă întreb cât de “important” va fi de data asta acest sondaj care să surprindă cel mai bun contracandidat al actualului deţinător al mandatului.

Aşa cum am mai spus, da, sunt de acord cu toate sondajele. Sunt de acord de asemenea să susţin şi pe acel coleg care în sondaj ar fi mai bine plasat decât mine. Totodată reafirm intenţia de a candida la Primăria Municipiului Călăraşi şi am pretenţia ca toţi să mă susţină dacă voi primul în sondaj. La fel, voi proceda şi eu dacă altcineva e pe primul loc.

Acum se va face un nou sondaj însă mie mi-e neclar un pic întrucât vor fi “măsuraţi” aceeaşi oameni. Deci nu s-a mai nimic schimbat nimic în ecuaţie, şi în consecinţă nu vor fi modificări majore. Adică din septembrie până în ianuarie nu ştiu cât de mult s-au schimbat procentele în ceea ce ne priveşte.

În dese rânduri, până acum, v-aţi exprimat intenţia de a candida. Nu mai e un secret pentru nimeni…

Am spus destul de clar, am o obligaţie morală faţă de toţi cetăţenii acestui oraş să candidez. Sunt călărăşean, îmi doresc ca acest oraş, aşa cum am mai spus-o, să evolueze într-o zonă foarte bună de confort. Aşa cum am văzut în ultimii ani, nu prea s-a mai făcut nimic. În afară de 2-3 investiţii, şi alea destul de piperate, nu prea s-a mai făcut ceva. Aici fac referire, cu precădere la B-dul Nicolae Titulescu. Titulescu. Într-un fel arăta în fotografii, altfel e situaţia din teren.

Îmi amintesc că de la bun început v-aţi exprimat îndoielile cu privire la oportunitatea derulării acestei investiţii.

Aşa e, nu am fost de acord şi vă spun şi de ce. Nu începi dezvoltarea unui oraş din centrul său şi laşi, în plan secund, periferia. Laşi cartierele mărginaşe, pur şi simplu, în noroaie. Este foarte bine că actualul Executiv a ţinut cont de intervenţiile noastre pentru că am reuşit astfel să primeze finanţarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare în Cartierul Mircea Vodă. Şi tot nu au fost finalizate.

Cu banii care s-au investit pe B-dul N. Titulescu s-ar fi terminat lucrările din cartierul Mircea Vodă, şi în felul acesta nu mai aduceam noroiul de pe străzile care au rămas neasfaltate în oraş. Aşa, plătim în plus pentru întreţinerea drumurilor, pentru Urban care adună mai mult praf, mai mult noroi. Şi poluarea e mai mare pentru că noroiul se transformă în praf pe care-l inhalăm cu toţii.

Deci nu este bine să dezvoltăm oraşul de la centru spre periferie ci invers de la margine spre interior pentru a termina odată cu aceste zone care nu au încă  acces la utilităţi.

Şi în Cartierul Livadă, la fel. Am insistat să ducem canalizare, apă curentă pentru că nu există încă şi apoi să asfaltăm şi acolo. Degeaba asfaltăm o stradă şi alte 3 le lăsăm cu noroi pentru că vom căra noroiul de pe cele 3 pe cea asfaltată şi o transformăm tot într-o zonă noroioasă. Nu vom avea deloc un confort.

Totodată sperăm că şi pe strada Locomotivei să se introducă reţeaua de canalizare. Să demareze cât mai repede lucrările la acea canalizare. Slavă Domnului!, că nu a plouat că altfel…

Probleme similare sunt şi Cartierul Măgureni…

Acelaşi lucru. Aşa cum am promis în 2016, ne-am bătut de fiecare dată iar dovadă sunt intervenţiile noastre repetate din Consiliul Local. Am spus că trebuie făcută canalizare menajeră şi pluvială în Cartierul Măgureni pentru că acolo nu se poate interveni cu nimic: nu poţi asfalta, nu poţi face trotuare. Într-un final, văd că Executivul a reuşit să iniţieze licitaţia, nu ştiu însă când îi vor demara şi lucrările.

Să revenim la anul 2016. Aţi plecat atunci cu procente puţine dar finalmente v-aţi clasat pe locul 2, la o distanţă de nici două mii de voturi de Drăgulin şi de maşinăria politică din jurul său. Ce au însemnat ăştia 4 ani pentru dumneavoastră?

Foarte mult.

Suficient încât să mai adăugaţi şi alte voturi la zestrea din 2016?

Cu siguranţă! Oamenii au reuşit să mă cunoască, să vadă cine este Marius Dulce. Nu mi-am dorit acest scaun pentru mine. Îmi doresc ca împreună cu toţi cetăţenii să construim ceva util, ceva frumos pentru oraş. După părerea mea, doar împreună cu călărăşenii putem face lucruri deosebite.

Mă uit la Parcul Florilor, de fiecare data când e înecat de apă, de gheaţă, nu poţi să circuli prin zona respectivă şi nimeni nu face nimic. Aşa cum am spus că îl facem, nu s-a făcut...

Deci trebuie să facem ceva pentru călărăşeni. Şi, ce este important, trebuie să construim dar la costuri rezonabile. Mie mi se par totuşi costurile acestor investiţii preconizate destul de mari.

Revin la B-dul N. Titulescu, pe o stradă de 840 de m să dai 7 milioane de lei? Acum întreb când a fost bine: când au venit, în Consiliu, cu un preţ de 9 milioane şi ceva de lei sau cu 7 milioane şi ceva de lei? Subliniez, puteam termina cu această sumă şi Cartierul Mircea Vodă  iar de 2 ani am fi demarat şi canalizarea în Măgureni.  

Acum investiţiile sunt şi mai scumpe pentru că ele sunt rodul unor împrumuturi bancare costisitoare. Mă refer la dobânzile care trebuie plătite.

Nu mai vorbim că se fac numai pe împrumuturi bancare. În 2016 îmi spunea domnul primar că nu sunt de acord cu fondurile europene. O prostie, niciodată am spus că nu sunt de acord cu atragerea de fonduri europene. Dimpotrivă! Sunt pentru atragerea de fonduri europene în zone sustenabile. Să luăm nişte fonduri europene pentru care o să plătim destul de scump la un moment dat?

N-am nimic cu Poşta Veche, e un contract semnat din 2015, acum toată lumea se bate pe el. Nici acum nu-i definitivat, poate în 2020, da. Ideea era: ce facem cu această Poştă Veche? Pentru că în următorii 5 ani, trebuie s-o întreţii iar costurile de întreţinere vor fi foarte mari.

În plus această investiţie, din ce am înţeles, nu poate aduce o plus valoare, trebuie creat ceva care să genereze venituri şi atunci, o să avem nevoie de forţă de muncă, o să avem investiţii de făcut în interior, tot timpul costuri de întreţinere care vor fi foarte mari şi nu ştim de unde Primăria va scoate aceşti bani cu care să finanţeze aceste costuri de întreţinere. Mai mult, ca să grăbeacă finalizarea lucrărilor, s-au luat 6 milioane de lei din împrumut. De ce? De ce atâta grabă când puteam să aşteptăm tragerile normale pe fonduri europene astfel încât să nu îndatorăm Primăria. Cele 6 milioane de lei se transformă în 6 milioane şi ceva din pricina dobânzilor pe care le vom plăti. Şi atunci cum facem? Cum lucrăm?

Iată chestiuni asupra cărora trebui să ne aplecăm cu toată responsabilitatea. Şi din acest motiv, consider că e momentul să fac ceva pentru aceşti cetăţeni ai oraşului şi împreună cu ei să construim sănătos în această urbe la care ţinem cu toţii foarte mult!

Mulţumesc.