PSD este de acord cu preşedintele PNL, Florin Cîţu, că România are nevoie de o economie puternică pentru a putea face faţă provocărilor generate de războiul din Ucraina.

În acest sens, trebuie să acţionăm asupra cauzelor principale, respectiv asupra creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, care au cel mai puternic impact negativ asupra economiei naţionale. Prin urmare, PSD îi transmite preşedintelui PNL că trebuie să-i solicite colegului său de partid care conduce Ministerul Energiei să prezinte urgent proiectul de ordonanţă de urgenţă privind stoparea creşterii preţurilor din piaţa de energie din România. Adoptarea acestui act normativ este esenţială pentru consolidarea economiei naţionale.

Uniunea Europeană şi-a exprimat deja acordul ca statele membre să adopte măsuri de reglementare în piaţa de energie şi gaze naturale. Aşadar, nu mai există niciun obstacol pentru intervenţia cu fermitate în domeniul energiei, în vederea protejării economiei naţionale şi a consumatorilor casnici.

PSD aminteşte că a prezentat cu săptămâni în urmă mai multe soluţii pentru combaterea creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale, iar multe dintre acestea au fost agreate la nivelul Guvernului şi al Coaliţiei de guvernare. Este deci important ca partenerii liberali să prezinte, în regim de maximă urgenţă, actul normativ pentru implementarea acestor soluţii.

Biroul de Presă al PSD

Deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă, a scris astăzi pe contul personal de Facebook că România nu trebuie vârâtă în război, subliniind că armata a primit mai mult de 2% din PIB în ultimii 6 ani.

“Armata a primit mai mult de 2% din PIB în ultimii 6 ani. A fost o medie de cel puțin 5 mld. euro, la care s-au adăugat credite de angajament de alte 10 mld. euro, în fiecare an. De când este Iohannis președinte, iar actualul premier șef al Apărării, România a făcut plăți de peste 15 mld. euro pentru echipamente și tehnică militară. Am achiziționat avioane F-16 Falcon printr-un program început în urmă cu peste 10 ani, iar astăzi nu suntem în stare să ridicăm mai mult de 5-6 aparate de la sol.

România a pierdut de trei ori mai mulți militari pe teritoriul national decât în teatrele de operații. Nu avem nevoie de război. În fiecare moment militarii noștri sunt expuși riscurilor unor accidente. Multe se și întâmplă. Din cauza tehnicii și echipamentelor învechite, a insuficienței fondurilor necesare instruirii sau pur și simplu a ordinelor și dispozițiilor lipsite de realism și discernământ. Militarii din teatrele de operații au fost avansați post-mortem. Cei din țară sunt doar victime colaterale ale unui sistem care cultivă corupția și abuzul de putere.”, se arată în mesajul postat pe Facebook.

Recent, de la tribuna Parlamentului, deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă a susținut o declarație politică cu privire la criza energetică, provocată în opinia sa artificial pe care România o traversează. De ce și cine sunt vinovații?, explică parlamentarul călărășean.

“Declaraţia mea politică se referă la perioada de criză pe care o traversăm. Este vorba de criza energetică, care, în opinia mea, este o criză provocată artificial.

România are producţie de gaze, este al doilea mare producător de gaze, după ţările Nordului.

România, în urmă cu 4-5 ani, exporta energie electrică 3.000 MWh. Am ajuns să importăm 2.000 MWh.

România a fost dusă deliberat în această criză profundă de statul român, prin reprezentanţii săi - şi facem trimitere la Virgil Popescu, care, practic, de când este ministru de resort, a diminuat în mod deliberat creşterea de gaze, energie electrică şi hidrocarburi. Avem, dacă vreţi, 30% aproape diminuare la producţia de gaze din exploatare, 20% la energie electrică, 5% la hidrocarburi.

Nu mai spun că au închis capacităţi de producţie care practic asigurau independenţa energetică a României.

Vă dau un exemplu extrem de clar.

Un apropiat al domnului Popescu, de la Constanţa, a cumpărat 200 de hectare, repet, 200 de hectare, cu preţul de 20.000 de euro, la o termocentrală, Halânga, din judeţul Dâmboviţa, totul cu, dacă vreţi, complicitatea statului român. Acolo sunt infracţiuni, DNA ar trebui să intervină.

Problema de fond este extrem de simplă - nu plafonarea, nu compensarea. Acolo e mai mult o maimuţăreală. Sigur că, pe undeva, se mai diminuează. Trebuie să revenim la piaţa reglementată.

În 2020, producătorii erau pe profit şi vindeau - repet, vindeau - gazele cu 15 euro - un megawatt/oră şi 25 de euro - un megawatt/oră curent electric.

Acum s-au majorat preţurile de 200-300 de ori.

Fermierii români sunt în faliment.

Trebuie cu prioritate să implementăm câteva măsuri:

1. Demiterea ministrului Virgil Popescu;
2. Crearea unui mix energetic. Avem 4 tipuri de energie - avem Hidroelectrica, avem Nuclearelectrica, avem Termoelectrica şi hidrocarburi.

Nuclearelectrica şi Hidroelectrica ar trebui să preia toate celelalte companii de stat, printr-un memorandum al Guvernului care să mandateze acţionarii şi conducătorii respectivi să fuzioneze, şi atunci putem să creăm un mix, un coş valoric de energie.

Dacă nu facem lucrul acesta, pe ţara noastră în cel mai scurt timp scrie faliment. Falimentul este, ştiţi cum e, introdus chiar de către noi, de către cei care suntem la guvernare, prin oamenii pe care îi avem puşi în instituţiile-cheie din domeniul energiei, pentru că, repet, majoritatea sunt cu capital de stat.

Restul sunt discuţii din acestea, doar trageri de timp. Oamenii plătesc facturi, avem capacităţi de producţie care se închid.

M-au contactat din Călăraşi foarte mulţi - NUTRICOM Olteniţa - care practic sunt puşi în imposibilitatea de a-şi achita facturile.

Dacă nu intervenim rapid cu aceste urgente reglementări - sigur, trebuie dat afară Popescu, care este trădător, în opinia mea - vom falimenta cu toţii. Nici aici, în Parlament, nu vom mai avea curent electric, ca să intervenim la microfon.”, a susținut deputatul Dumitru Coarnă.

Pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean din 2 martie s-a aflat şi Hotărârea privind repartizarea sumelor din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean Călăraşi, în procent de 6% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Judeţului Călăraşi, pe unităţi administrativ teritoriale pe anul 2022 şi estimări pentru anii 2023 – 2025, hotărâre care anul trecut a dat mari bătăi de cap majorităţii PSD din Consiliu. De fiecare dată, prefectul de atunci dar şi de acum al judeţului, Valentin Barbu, liberal pur sânge, a atacat, desigur cu ordin recepţionat de la partid, la instanţa de contencios administrativ toate hotărârile votate în acest sens, pe motiv că sumele nu erau împărţite corect, adică proporţional cu procentul deţinut de cele două partide PSD şi PNL, la nivelul UAT-urilor din judeţ. „Minunea” s-a întâmplat totuşi în ultima zi permisă de lege, 17 decembrie 2021, când ordinul primit de la partid a fost decisiv iar primarii au putut să intre în 2022, mai bogaţi cu vreo 6 milioane de euro (toţi, nu fiecare în parte!), bani care se regăsesc în fondul de rezervă. Dacă vă mai amintiţi câţiva primari PSD au şi pichetat atunci sediul Prefecturii, disperaţi că nu pot primi bruma de bani, necesari ca aerul pentru supravieţuire!

În acest an, pornind de la parteneriatul guvernamental, PSD şi PNL pare că s-au înţeles destul de bine, suma de 26.398.000 lei fiind împărţită aproape frăţeşte. Concret, pentru cele 27 de primării, PSD mizează pe suma de 13.200.000 lei iar PNL, pe 12.598.000 lei. Diferenţa de 600 de mii de lei a fost repartizată primăriei Budeşti, condusă, mai degrabă de un simpatizant PNL decât de un membru PPU-sl.

De la „bucate” a fost în schimb tăiată cu totul Primăria Oraşului Lehliu Gară. Ar fi şi o explicaţie, cel puţin una de natură subiectiv-politică. După ce a demisionat din PNL, undeva pe la începutul anului, primarul Iulian Iacomi, de acum independent, şi-a manifestat discret intenţia de a se reîntoarce în PSD, prima sa dragoste, însă socoteala sa de acasă nu s-a mai potrivit cu cea din târg. Prin acel „zero” din dreptul oraşului Lehliu Gară, liderii social-democraţi i-au dat, de fapt, un semnal clar că nu-l vor alături de ei.

Cel mai probabil, Iacomi nu va sta cu mâinile în sân şi va face uz de toate căile legale pentru a pune şi oraşul Lehliu Gară pe lista UAT-urilor care au primit bani din fondul constituit la nivelul CJ Călăraşi. Rămâne de urmărit care va fi reacţia prefectului în acest caz. Va ataca Hotărârea în contencios, aşa cum a procedat pe parcursul anului trecut, nemulţumit fiind din cauza modului arbitrar de împărţire a banilor sau se va supune disciplinei de partid, adică va sta frumuşel în banca lui, respectând cu sfinţenie ordinul de la „împărăţie”? Ca orice dilemă, îi va da multe bătăi de cap!

Repartizarea sumelor din fondul constituit la dispoziţia CJ Călăraşi în procent de 6% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, în anul 2022: 26.398.000 lei

1. PSD: 13.200.000 lei (50,00%)

1.500.000 lei: Călăraşi

450.000 lei: Fundulea, Căscioarele, Chirnogi, Ciocăneşti, Crivăţ, Curcani, Dragoş Vodă, Frumuşani, Fundeni, Gălbinaşi, Grădiştea, Gurbăneşti, Ileana, Independenţa, Lupşanu, Mânăstirea, Nana, Perişoru, Roseţi, Săruleşti, Ştefan Vodă, Ulmeni, Valea Argovei, Vasilaţi, Vîlcelele, Vlad Ţepeş.

2. PNL: 12.598.000 lei (47,73%)

1.400.000 lei: Olteniţa

700.000 lei: Borcea, Modelu

608.000 lei: Spanţov

600.000 lei: Dragalina, Mitreni

570.000 lei: Ştefan cel Mare

540.000 lei: Jegălia

520.000 lei: Dor Mărunt

500.000 lei: Alexandru Odobescu

450.000 lei: Dorobanţu

440.000 lei: Chiselet

430.000 lei: Cuza Vodă, Frăsinet, Lehliu

420.000 lei: Plătăreşti

380.000 lei: Radovanu

350.000 lei: Sohatu

340.000 lei: Dichiseni, Nicolae Bălcescu, Unirea

310.000 lei: Belciugatele

300.000 lei: Luica, Şoldanu, Tămădău Mare, Ulmu

3. PPU-sl: 600.000 lei (2,27%)

600.000 lei: Budeşti

4. Independent: Lehliu Gară: 0 lei

Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat Comisarului European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, în cadrul unei întâlniri avute la Strasbourg, motivele pentru care România trebuie primită de urgență în spațiul Schengen și a solicitat sprijinul Comisiei Europene ca aderarea țării noastre să fie supusă la vot în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne. Acesta a clarificat și elementele ce țin de un eventual vot negativ, iar rezultatul este că România poate supune la vot aderarea la Schengen fără teama de o nouă evaluare. Un alt aspect important discutat a fost legat de criza refugiaților din Ucraina și măsurile pe care Uniunea Europeană le-a luat pentru a sprijini statele membre aflate la frontieră.

“Am prezentat argumentele pentru o integrare de urgență a României în spațiul Schengen. Pe lângă faptul că respectăm toate criteriile de mulți ani, eforturile țării noastre în contextul crizei din Ucraina demonstrează că putem asigura protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Doamna Comisar, Ylva Johansson, membră a Partidului Social-Democrat din Suedia, s-a declarat o susținătoare a aderării României la Schengen, mulțumind încă o dată românilor pentru modul în care gestionează criza refugiaților din Ucraina. Comisia Europeană va trimite în România sute de angajați Frontex și tehnică specifică pentru a sprijini securizarea frontierelor și este dispusă să asiste România, dar și Republica Moldova, în acest sens. Ne-am propus ca împreună să facem demersuri active pentru realizarea acestui obiectiv în baza unui calendar prestabilit.

Cu această ocazie, am clarificat și mitul susținut de unii conform căruia un vot negativ în Consiliu înseamnă o nouă evaluare. România poate supune la vot aderarea la spațiul Schengen fără să se teamă de o nouă evaluare în cazul unui vot negativ. Țara noastră urmează să fie evaluată din nou, doar după aderarea la spațiul Schengen, în baza noilor normative aprobate în procesul de reformă a acestei zone. România a intenționat de zeci de ori să supună la vot aderarea la spațiul Schengen, dar de fiecare dată a retras solicitarea din cauza acestei temeri de reevaluare. Este timpul ca România să meargă până la capăt pentru obținerea acestui deziderat și să solicite un vot în Consiliu”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

După ce a reușit în mandatul trecut să obțină susținerea a peste 50.000 de români pentru a solicita aderarea României la Schengen, generând sprijinul oficial al Parlamentului European, eurodeputatul social democrat a lansat campania #RomâniiMerităÎnSchengen în cadrul căreia va purta discuții cu toți oficialii europeni care pot influența această decizie. Următorul Consiliu de Justiție și Afaceri Interne în care se poate discuta acest subiect va avea loc în iunie.

Biroul de Presa al PSD

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a solicitat comisarului european pentru Energie instituirea unui mecanism comun de achiziție a gazelor pentru stocurile strategice, printr-o procedură de urgență asemănătoare celei pentru adoptarea, la debutul pandemiei, a cadrului european de achiziție în comun a materialului sanitar necesar. Totodată, eurodeputatul român a cerut Comisiei Europene stabilirea unui nivel minim de stocare a gazelor, pentru securizarea aprovizionării cu gaz.

”Se impune reformarea de urgență a Regulamentului privind piața gazelor naturale – Regulamentul (UE) 2017/1938 - astfel încât să se poată acționa în timp util. Deocamdată, achiziția comună este propusă în cadrul Pachetului legislativ privind gazele naturale, a cărui adoptare poate dura câteva luni. Avem, însă, nevoie ca achiziția comună să devină operațională până la începutul iernii, altfel UE riscă să fie supusă volatilității prețurilor și unei posibile penurii energetice. În condiții normale, mecanismul propus de Comisie ar putea intra în funcțiune pentru iarna 2023-2024, dar, din păcate, nu mai avem acest răgaz. Trebuie acționat cu celeritate. De aceea, nu putem lega mecanismul de achiziție comună de adoptarea Regulamentului referitor la piața gazelor naturale”, a declarat Dan Nica, coordonator al eurodeputaților Grupului S&D din Comisia pentru Industrie, Energie și Cercetare.

Europarlamentarul social-democrat a subliniat, în solicitarea adresată comisarului Kadri Simson, că situația de urgență cu care se confruntă UE din punct de vedere energetic obligă la măsuri comune, ferme și imediate. Dan Nica a precizat că statele membre trebuie să fie obligate să asigure un nivel minim de stocare până la data de 30 septembrie a fiecărui an, astfel încât să se poată asigura aprovizionarea cu gaze, pentru iarnă, a consumatorilor casnici și industriali.

Biroul de Presa al PSD

sursa foto www.monitoruldegalati.ro