Senatoarea PSD de Călăraşi, Roxana Paţurcă, de profesie cadru didactic, a subliniat prin intermediul unei postări pe contul personal de Facebook că ultimele modificări aduse Legii Educaţiei Naţionale, votate ieri în Senat, vin în sprijinul administrațiilor publice locale și contribuie la asigurarea bunului mers al instituțiilor de învățământ.

“Sunt extrem de încântată pentru că modificările la Legea educației naționale numărul 1/2011 pe care le-am inițiat alături de colegii mei din Senatul României au fost adoptate.

Astfel, la articolul 105, alineatul (2), lit. e) și h) se modifică și vor avea următorul cuprins:

e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin (1) și pentru transportul școlar;

h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare, centre de excelență organizate în cadrul sistemului de învățământ;

De asemenea, la articolul 105, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

(4) Prin bugetul consiliilor locale pot fi aprobate cheltuieli cu reparații curente , respectiv de natura obiectelor de inventar, cu încadrarea în bugetul alocat.”

Aceste modificări vin în sprijinul administrațiilor publice locale și contribuie la asigurarea bunului mers al instituțiilor de învățământ. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care au contribuit la adoptarea acestui articol prin care Legea educației naționale face un pas înainte prin luarea în considerare a situațiilor dificile care apăruseră în anumite localități din țară și care trebuiau rezolvate la nivelul Parlamentului.” a scris pe contul de Facebook parlamentarul călărăşean.

Luni, 15 aprilie, a fost promulgată Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2018, prin care se modifică şi se completează Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Unul dintre iniţiatorii acestor modoficări este senatoarea, Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi care a şi declarat pentru www.arenamedia.ro „Este o iniţiativă extrem de importantă pentru toţi salariaţii din sistemul public. De altfel, aceste modificări la lege au avut în vedere tocmai eliminarea diferenţelor încă existente în cadrul sistemului de salarizare. În acest sens, s-a ţinut cont şi de importanţa activităţii depuse de categoriile de personal beneficiare, de complexitatea atribuţiilor, dificultatea formării unor categorii de experţi, interdicţiile la care sunt supuşi prin lege unii funcţionari dar şi răspunderea asumată pentru activitatea desfăşurată în funcţiile de conducere. În plus, s-a avut în vedere şi încurajarea salariaţilor cu funcţii de execuţie de a se implica în actul de conducere. Până acum, din cauza diferenţelor mici de salarizarte, s-a constatat că dispare motivarea pentru unele persoane ce ocupă funcţii de execuţie de a ocupa funcţii de conducere, aspect ce afectează funcţionalitatea unor instituţii”

Majorările salariale adoptate de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi reglementate prin Legea de aprobare a OUG nr.41/2018, sunt suplimentare faţă de drepturile acordate de această ordonanţă începând cu anul 2018.

Principalele reglementări introduse:

1. Personalul didactic din învăţământul special integrat, precum şi din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi din structurile coordonate, monitorizate şi evaluate de către acestea - majorare cu 15% a salariului de bază.
2. Personalul didactic de conducere din învăţământul superior (rector, prorector, decan, prodecan, director de departament) şi din învăţământul preuniversitar (inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, director casa corpului didactic, inspector şcolar de specialitate, inspector şcolar, director şi director adjunct unitate de învăţământ) - un spor de suprasolicitare neuropsihică, de 10% din salariul de bază.

Personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere din învăţământul special şi special integrat beneficiază de ambele drepturi, raportate la salariul de bază stabilit potrivit legii.

3. Menţinerea drepturilor salariale în situația în care, în urma promovării sau avansării în gradaţie rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradaţie.
4. Persoanele care desfăşoară activitate de expertiză criminalistică în cadrul INEC şi ocupă funcţii de conducere – majorare a salariului de bază cu 10%, iar cele care ocupă funcţii de execuţie – majorare a salariului de bază cu 5%. Majorarea salarială se suportă din venituri proprii.
5. Personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului - un spor de până la 15% din salariul de bază, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare (reglementarea anterioară era de până la 10%).
6. Reintroducerea funcţiei de bucătar calificat, al cărui nivel de salarizare se aplică numai personalului care ocupă această funcţie şi este absolvent al unei şcoli profesionale de bucătari, al unui liceu de profil sau al unor cursuri de calificare specifice.
7. Pentru personalul de cercetare cu studii superioare din unităţile clinice, din institutele şi centrele medicale, care este confirmat în gradele profesionale corespunzătoare funcţiilor de medic/medic dentist primar, specialist şi rezident – aplicarea nivelului salarial pentru unităţi clinice prevăzut de lege pentru anul 2022.

Prin aceste modificări s-a avut în vedere eliminarea din diferenţele încă existente în cadrul sistemului de salarizare. S-a ţinut cont şi de importanța activității depuse de categoriile de personal beneficiare, de complexitatea atribuţiilor, dificultatea formării unor categorii de experți, interdicțiile la care sunt supuşi prin lege unii funcţionari, dar și răspunderea asumată pentru activitatea desfășurată în funcțiile de conducere. În practică, din cauza diferenţelor mici de salarizare, s-a constatat că dispare motivarea pentru unele persoane ce ocupă funcţii de execuţie de a se implica în actul de conducere, aspect ce afectează în mod grav funcționalitatea unor instituții.

Liderul ALDE, Călin Popescu - Tariceanu îl compară pe procurorul general Augustin Lazăr cu eroul comunist Vasile Roaită, ucis în timpul protestelor de la Atelierele CFR Griviţa, care a primit numeroase onoruri şi despre care s-a descoperit ulterior că fusese infiltrat de Siguranţă printre muncitori pentru a-i spiona. "Lupta de clasă s-a emancipat: unii primesc onoruri abia după ce se află ca erau slugile sistemului odios", remarcă Tăriceanu care a continuat “Cum să premiezi un procuror care a călcat în picioare cele mai elementare drepturi ale luptătorilor anticomunişti?”

“Ne-am fi aşteptat din partea preşedintelui actual al ţării, care se declară anticomunist, să sancţioneze imediat la aflarea acestei veşti situaţia de la Ministerul Public şi să-l revoce pe domnul Lazăr. Din păcate, nu face acest lucru şi nici nu dă semne că l-ar preocupa câtuşi de puţin.” e de părere şi preşedintele interimar al ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a mai precizat “Această atitudine pare una de complicitate cu ceea ce s-a întâmplat înainte de 1989 şi nu vrem să consimţim şi noi la această complicitate. După toate dezvăluirile apărute în spaţiul public cu privire la activitatea sa ca procuror în timpul regimului ceauşist, Augustin Lazăr nu poate să mai ocupe funcţia de Procuror General al României.”

Fostul viceprimar al municipiului Călăraşi, Virgil Dumbravă s-a referit într-un interviu acordat www.arenamedia.ro şi la starea parcărilor publice şi rezidenţiale subliniind că „eforturile” autorităţilor locale în acest an, potrivit proiectului de buget, sunt ca şi inexistente.

Am văzut că investiţiile pentru parcările din jurul blocurilor parcă s-a oprit. Până la urmă vorbim de o sursă de bani pentru Primărie.

Revenim la faptul că m-au plagiat cu acest regulament. Este regulamentul făcut de mine, muncit de mine şi de echipa din primărie pentru că nu l-am făcut singur. Eu am propus ca banii care se strâng din închirierea locurilor de parcare prin Hotărâre de Consiliul Local să se folosească apoi pentru amenajarea altor parcări. Nu s-a vrut acest lucru. Deocamdată pentru aceste puţine parcări, banii, cine ştie?, unde se duc. Nu se duc pentru amenajarea altor parcări. Vii, te lauzi în faţa călărăşenilor că faci parcări, le marcăm, le închiriem şi, în fond, oprim această investiţie... Ceea ce se întâmplă cu parcările rezidenţiale e aproape un nimic. E departe de ceea ce ar trebui să fie. Eu v-am arătat, făcusem şi un semn cu Primăria Municipiului Călăraşi cu numărul parcării, era un loc acolo unde apărea cât s-a plătit, chitanţa cu care s-a plătit. Domnule, făceam ceva! Acum....

Am văzut că nici parcări publice cu plată nu există în oraş. Desigur, sumele obţinute  ar fi devenit venituri pentru Primărie.

Din nefericire parcările publice sunt puţine în Călăraşi. Nici una nu e cu plată.

Vedeţi cum s-ar putea face rost de bani?

O parcare publică de exemplu este la Spitalul Judeţean, nu poţi să introduci acest sistem de plată acolo. Singura parcare, singurul loc unde se poate introduce plata este de la 5 Călăraşi până aproape de Panduri. Acolo poţi să introduci plata şi este bine să faci lucrul acesta pentru că cetăţeanul în loc să-şi parcheze maşina în spatele blocurilor, seara o lasă acolo. Aţi văzut câte maşini sunt „uitate” acolo având în parbriz anunţul „de vânzare”, ele nu au ce căuta acolo. Acest lucru este inadmisibil. Îmi aduc aminte că am făcut un loc de a parca astfel de maşini de vânzare, pe str. Sloboziei, spre Bâlci există o parcare lungă, specială.

La fel, şi în faţa stadionului dacă vă amintiţi, pe B-dul Republicii. Şi acea parcare a fost construită tot pentru a „găzdui” acolo maşinile „de vânzare”.

Şi asta este adevărat. Repet, erau 3 persoane la acest serviciu în primărie, acum sunt 12 şi găsim maşini spre vânzare în faţa Pieţei Big, unde este iar o parcare publică, găsim pe Bucureşti, la stadion şi nu se încasează niciun leu. Impresia mea este că Drăgulin a scăpat, total din mână, Primăria.

Aveţi impresia că înainte era mai cooperant cu dumneavoastră, cu viceprimarii?

Atunci era o altă poveste pentru că Drăgulin nu era şeful meu de partid. Nu era şeful de partid nici al lui Dulce şi asta a contat enorm.  Noi de la început am spus eu sunt de la ALDE, Dulce de la PSD, dumneavoastră de la PNL, haide-ţi să facem echipă! Niciodată nu a putut să vină să-mi spună „asta nu o faci sau te duci şi faci asta”. Nu a îndrăznit să facă lucrul acesta pentru că nu putea. Ştiţi foarte bine că viceprimarul este ales şi el, nu este subordonat. Viceprimarul nu poate fi dat afară de primar. Dar, nouă nu putea să ne impună sau să ne interzică ceva pentru că aşa ar fi vrut el.

Acum este simplu, toţi sunt din acelaşi partid. Viceprimarii primesc comandă nu numai pe linie administrativă, primesc şi comandă politică.

Mulţumesc.

Consilierul local PSD, Marius Dulce critică maniera în care Executivul Primăriei Călăraşi a iniţiat campania de “peticire” a străzilor din municipiu declarând că problemele nu se pot rezolva doar cu o roabă de asfalt. “Din punctul meu de vedere, nu este o soluţie să duci câte o roabă de asfalt la fiecare om în parte. Cu banii pe care-i dăm în fiecare an Serviciului Pavaje Spaţii Verzi, pentru divizia de asfaltare, ar fi trebuit să asfalteze cu un covor uniform şi rezolvau o problemă. Marea problemă nu e că se acoperă gropile peticind ici – colo ci că se că pun într-o parte, sună cineva şi apoi se mută în altă parte, în alt colţ al oraşului şi nu am avem continuitate. Nimeni nu cuantifică timpii morţi, cu privirea la deplasarea acestor unităţi ca să rezolve o problemă dintr-o zonă în alta” a declarat pentru www.arenamedia.ro Marius Dulce, liderul consilierilor PSD din Consiliul Local municipal Călăraşi..

Deputatul PSD de Călăraşi, Sorin Vrăjitoru, membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor a declarat sâmbătă că a fost deschisă o sesiune de depunere de proiecte pe Submăsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernozarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice, în sumă de 200 de milioane de euro făcând un apel la fermierii călărăşeni să acceseze astfel de fonduri. „Săptămâna trecută a avut loc în prezenţa domnului Liviu Dragnea şi a ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, inaugurarea staţiei de repompare 388 de la Ciocăneşti şi cu această ocazie vreau să vă aduc la cunoştinţă că este deschisă o sesiune de depunere de proiecte pentru infrastructura principală şi secundară în irigaţii, în valoare de 200 de milioane de euro. E vorba de Submăsura 4.3. Fermierii călărăşeni pot să acceseze această importantă „măsură” pentru sistemul de irigaţii” a spus Vrăjitoru.

Submăsura 4.3. Investiţii pentru dezvoltarea, modernozarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de restructurare a modului de administrare şi utilizare a infrastructurii de acces  și de adaptare a infrastructurii de acces la noua structură agricolă şi forestieră, precum şi folosirea eficientă a infrastructurii utilizabile.

OBIECTIVELE submăsurii 4.3.:

• · Modernizarea infrastructurii de irigații;

BENEFICIARII:

• · Organizații/federații ale utilizatorilor de apă, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole în conformitate cu legislația în vigoare

SPRIJINUL NERAMBURSABIL va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și nu va depăși:

• · 1.000.000 Euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune(SPP);