Dan Barna a afirmat că USR are o relație firească cu PNL, precizând că cel mai interesant obiectiv pentru țara noastră este ca românii să aleagă în turul al doilea la prezidențiale între Klaus Iohannis și candidatul Alianței USR-PLUS, oricare va fi el. Întrebat cum se va diferenția de Klaus Iohannis în turul al doilea la prezidențiale, liderul USR a răspuns: „Vor fi două scenarii pe care le vom dezbate în campanie și în momentul acela dacă voi fi eu, vom vedea dacă voi fi eu sau domnul Dacian Cioloș, vom vedea și care sunt elementele de viitor pe care le vom propune României”.

Dacian Cioloș a anunțat, la finalul Consiliului Național al PLUS, că a fost decis ca prezidențiabilul partidului să fie ales prin vot electronic de către toți membrii formațiunii, în perioada 22-27 iulie. Ulterior vor fi negocieri cu USR pentru a decide candidatul Alianței la prezidențiale.

„USR, în speță „Noua Securitate”, și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale în persoana lui Dan Barna. Însă, 99% dintre discuțiile produse de congresul USR țin de pantofii lui Dan Barna, de referirile la filmele SF-fantasy sus pomenite și de confuzia cu pilula albastră, care, oricum, trimitea cu gîndul și la celebra pastilă de potență, alt subiect de glumițe.” a comentat pentru www.arenamedia.ro vicepreşedintele ALDE Călăraşi, Laurenţiu State, care a continuat “Cu aceste dezbateri amuzante, Barna & comp și-au atins cu brio scopul: au ținut și încă țin afișul în presă, și-au consolidat reputația de partid care nu înțelege deloc spațiul politic și social românesc. Am asistat la un simulacru aproape fără precedent de politică, cel puțin la un asemenea nivel, al unui partid care se consideră reprezentantul unei părți importante a românilor.”

State apreciază că atât USR cât şi PLUS vor mima, încă o dată după alegerile europene, democrația. “De ce spun asta? Odată ales Cioloș de PLUS, să zicem, înseamnă că unul dintre cele două partide trebuie să sfideze voința propriilor membri, exprimată la cel mai înalt nivel – congres, respectiv alegeri interne - și să susțină un alt candidat. Concluzia ar fi că cele două partide se confruntă cu probleme majore în acest moment, încă departe de rezolvare, și că cele două foruri organizate nu au decît menirea de a-l forța, fiecare, pe celălalt să cedeze într-un război al candidaturilor. Asta ar putea semnifica și disensiuni între forțele plasate în spatele celor două grupări-marionetă, USR și PLUS. Fie că e vorba de serviciile secrete fie, mai grav, de anumite cancelarii străine, de unde și povestea cu axa Londra-Washington.” a conchis liderul ALDE Călăraşi.

Comitetul Executiv Naţional (CExN) al PSD a decis ca social-democraţii să aibă un candidat propriu la alegerile prezidenţiale, au precizat, pentru AGERPRES, surse participante la reuniune.

Un alt subiect discutat în cadrul CExN este cel legat de remanierea guvernamentală.

Înainte de reuniunea social-democrată, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat că şi-a depus mandatul în faţa premierului.

Execuţia bugetară pe trim. 2 al acestui an relevă faptul că bugetul de pensii a înregistrat un excedent de 218.029.188 lei. „PSD reușește în doar doi ani de guvernare să aducă bugetul de pensii de la minusuri uriașe, la plus (de la -15 miliarde de lei în guvernarea Cioloș, la +218 milioane în prezent). Din 2007, bugetul de pensii nu a mai fost pe excedent. Este efectul transferului contribuțiilor, o măsură criticată vehement de PNL. Așadar SUNT BANI DE PENSII, fără probleme! “ a declarat pentru www.arenamedia.ro senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv PSD Călăraşi care a continuat „Excedentul bugetului de pensii este cea mai bună dovadă care desființează manipularea Opoziției că n-ar fi bani de pensii. Această minciună prin care PNL își pregătește justificarea plafonării sau tăierii pensiilor în eventualitatea unei veniri la guvernare, trebuie să înceteze. Ar fi un gest de minimă decență și considerație la adresa părinților și bunicilor tuturor românilor!

Paţurcă a mai adăugat că decizia asumată de PSD privind transferul contribuţiilor de la angajat la angajator s-a dovedit benefică în ciuda criticilor Opoziţiei. “Această cea mai bună situație a bugetului de pensii din ultimii 12 ani este rezultatul deciziei guvernului PSD în privința transferului contribuțiilor de la angajat la angajator, dar și a creșterii numărului de salariați și a majorării salariilor. Măsura a fost atunci criticată cu vehemență de PNL. Iată însă că după 2 ani se văd roadele bune ale acelei decizii.” a conchis Roxana Paţurcă.

Potrivit datelor furnizate de MFP, cel mai mare deficit la bugetul de pensii a fost înregistrat în 2015, de 18.363 mil. lei. În 2018, acesta a scozut la 4.728 mil. lei.

Liderul PRO România Călăraşi, Răzvan Meseşeanu, a declarat recent că municipiul reşedinţă de judeţ are nevoie de lucrări de modernizare a infrastructurii însă a precizat că ar fi abordat o altă prioritizare dacă s-ar fi aflat la conducerea Primăriei. „Eu aş fi priorotizat altfel ceea ce se întâmplă acum în Călăraşi. Este necesar ce se întâmplă dar, repet, aş fi prioritizat altfel. Bunăoară, n-aş fi început în 10 locuri, în acelaşi timp” a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, Meseşeanu care a continuat „Eu, de pildă, m-aş fi concentrat numai pe cartierul Mircea Vodă dar aş fi anunţat oamenii încă de la începutul campaniei, de când aş fi candidat. Le-aş fi spus cetăţenilor „Fraţilor, dacă vreţi să mă votaţi, să ştiţi că o să fac în fiecare an 2 străzi sau un bloc de locuinţe, etc!”. Adică nu vreau să creez iluzii. M-aş fi axat pe calitatea lucrărilor. În multitudinea asta de lucrări apar şi nemulţumiri pentru că nu există o verificare asupra a ceea ce se lucrează şi se închide. Dacă vă uitaţi, multe lucrări se închid, avem senzaţia că se finalizează dar după o anumită perioadă, din cauza condiţiilor de slabă calitate, mai necesită câte o nivelare. Ori din acest punct de vedere nu e în regulă.”

Meseşeanu a mai susţinut că dacă actualul primar, Dan Drăgulin, va reuşi să finalizeze investiţiile demarate până în februarie anul viitor, atunci şansele sale de a mai obţine un mandat cresc considerabil. „Dacă primarul va reuşi cu echipa pe care o manageriază să finalizeze tot ceea ce a început până la nivelul lunii februarie, anul viitor, opinez că va fi destul de greu să fie învins. De ce spun asta? Pentru că lumea uită. Mai ales că noi vrem ca lucrurile să fie făcute azi pe mâine” a conchis Meseşeanu.

Coordonatorul filialei judeţene PRO România Călăraşi, Răzvan Meseşeanu, a susţinut recent că în urma Delegaţiei Naţionale, ce a avut loc pe 9 iunie, s-a decis ca partidul să nu facă alianţe la nivel naţional nici cu PSD, nici cu PNL. „La Delegaţia Naţională a PRO România, desfăşurată pe 9 iunie, s-a stabilit prin vot, să nu facem alianţe cu PSD şi cu PNL. Pe plan local, e prea devreme să vă spun ce idei vom avea” a precizat Meseşeanu.

Iată mai jos şi alte decizii asumate de membrii Delegaţiei Naţionale a PRO România, din 9 iunie:

1. Abrogarea OUG 114 cu păstrarea prevederilor pe care mediul de afaceri și autoritățile locale le consideră pozitive.
2. Aplicarea integrală a legii 223/2015 - pensiile militare nu sunt pensii speciale
3. Reformarea Ministerului Afacerilor Interne - schimbarea doamnei ministru Carmen Dan și îmbunătățirea capacității poliției de frontieră în perioada vacanțelor pentru a evita cozile, soluționarea incidentelor de la Valea Uzului, stabilirea responsabilii pentru incidentele din 10 august.
4. Programul Operațional Infrastructură Mare să treacă de la discuții teoretice la semnarea a 5 contracte : cele 3 spitale regionale și cele doua autostrazi (autostrada Moldovei Iasi - Targu Mures și autostrada Pitesti-Sibiu)
5. Implementarea legii privind votul electronic – PRO România a depus o propunere, trebuie discutată împreună cu celelalte propuneri si implementata pana la Alegerile Prezidentiale
6. Alegeri pentru primari și președinții de consilii județene în 2 tururi
7. Renunțarea la forma actuală a Fondului Suveran – România are nevoie de un astfel de fond, dar nu in forma construita de Vâlcov - Teodorovici.
8. Modificarea rapidă a legii finanțării partidelor politice – sumele primite ca subventie trebuie sa revina la nivelul dinainte de 2018 (o reducere de aprox 90%)

Alte decizii:

• propunerea PRO România pentru funcția de comisar european este Corina Crețu - doar in acest fel avem certitudinea obtinerii pentru candidatul român a functiei de vicepresedinte al Comisiei si un portofoliu relevant
• PRO România va semna pactul proeuroepean propus de președintele Klaus Iohannis.
• PRO România își propune să devină al treilea grup parlamentar din Camera Deputaților urmand sa coopteze in perioada urmatoare inca (cel putin) 4 deputati
• în primul weekend din septembrie PRO România va avea congres și va desemna candidatul la prezidențiale
• ulterior desemnării candidatului la prezidențiale PRO România va face și alegeri județene în filiale.

Atunci când vine vorba de propagarea manipulărilor şi minciunilor pe Facebook, postacii de la PNL Călăraşi sunt de fiecare dată prompţi, făcându-şi pe deplin datoria indiferent de zi dar şi de momentul zilei.

Sâmbătă seară, de pildă, mai întâi pe contul oficial al organizaţiei judeţene PNL Călăraşi (ora 19.56) şi apoi pe cel al organizaţiei de tineret TNL Călăraşi (22.07) a apărut următoarea postare „Senatorii PSD şi ALDE au respins, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari #PNL prin care pensiile speciale erau eliminate.

În favoarea proiectului au votat 20 de senatori (PNL și USR), 52 au fost împotrivă (PSD și ALDE) şi 8 s-au abţinut (UDMR).

#RomâniiTrebuieSăȘtie”

Aceeaşi isterie ieftină pe care au aplicat-o şi în iarnă, chestiunea de atunci privind majorarea alocaţiilor pentru copii. Mă mir de data asta că n-au fost aduşi în faţa plutonului public de execuţie parlamentarii călărăşeni ai ciumei roşii. Ca să fie din nou arătaţi opiniei publice şi înfieraţi cu vădită mânie…liberală.

Dar pentru că #RomâniiTrebuieSăȘtie” şi adevărul, haideţi să vedem împreună filmul acestei manipulări de joasă speţă. Trag de 2 lei speranţă că liberalii vor înţelege şi de data asta ceva.

Primul moment s-a consumat pe 12 februarie 2019 când 4 parlamentari PNL (deputaţii, Cristian Buican şi Gigel Ştirbu, respectiv senatorii, Romulus Bulacu şi Florin Cîţu) au înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare Proiectul de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu. Surpriză! Şase zile mai târziu, adică pe 18 februarie, propunerea a fost retrasă de iniţiatori. De ce? De bine ce era redactată, probabil!

Băieţii însă sunt consecvenţi şi revin pe 19 februarie cu o nouă solicitare către B.P. al Camerei Deputaţilor privind dezbaterea, de data asta, a Propunerii legislative pentru eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al pachetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, membrii corpului diplomatic şi consular al României, membrii Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.

Dar până să ajungă să fie dezbătută în plenul Senatului, propunerea celor 4 parlamentari PNL a primit numai avize negative din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Consilului Superior al Magistraturii, Comisiei de Constituţionalitate, Comisiei de Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei de transport şi infrastructură, toate „structuri” îndreptăţite de tehnica legislativă să-şi spună opinia. De ce oare?

Mai departe. A venit şi ziua dezbaterii în plenul Senatului, prima Cameră sesizată, programată miercuri, 19 iunie. Iată că şi postacii PNL nu-s chiar atât de operativi. O astfel informaţie atât de „preţioasă” s-o livrezi în spaţiul public după exact 24 de zile, se presupune că şi la PNL se cam doarme-n bocanci!

Ni se mai precizează în postarea cu pricina că „În favoarea proiectului au votat 20 de senatori (PNL și USR), 52 au fost împotrivă (PSD și ALDE) şi 8 s-au abţinut (UDMR).” Pe site-ul Senatului, altă mâncare de peşte. Pentru propunerea legislativă au votat 15 senatori, 45 au fost împotrivă, fiind înregistrate doar două abţineri!

Dar filmul va continua în toamnă. Pentru că respinsă de Senat, propunerea legislativă a fost transmisă Camerei Deputaţilor spre dezbatere. Estimaţi vreun verdict?

Tema eliminării pensiilor speciale, subiect nesperat de manipulare ]n spa’iul virtual, n-a fost abordată în acest legislativ doar de liberali. Astfel de iniţiative care dau bine la electorat au fost abordate şi de parlamentarii USR şi PMP.

Pe 11 decembrie 2017, 33 de deputaţi şi senatori (32 de la USR şi un deputat neafiliat) au depus la Senat o propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor special, fiind respinsă pe 26 martie 2018. În cazul Pl – X nr. 166 / 2018, a rămas ca deputaţii să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.

Puţin mai mult succes au avut parlamentarii PMP. Anul acesta, pe 6 februarie, Senatul a adoptat tacit proiectul de lege iniţiat de Băsescu&Co, depus pe 12 noiembrie 2018, care abrogă prevederile cu privire la pensiile speciale ale parlamentarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului auxiliar din instanţe şi Avocatului Poporului. Nu şi ale magistraţilor, că nu se poate! "La data intrării în vigoare a acestei legi se abrogă prevederile cu privire la pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, pensiile de serviciu ale Curţii de Conturi, pensiile de serviciu ale membrilor corpului diplomatic şi consular al României, indemnizaţiile pentru limită de vârstă ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor de pe lângă acestea şi personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale Avocatului Poporului", stipulează proiectul. Şi această propunere legislativă va intra, cândva, în dezbatere la Cameră. Ce şanse are? Apreciaţi şi voi!

Sigur că toate pensiile speciale ar trebui eliminate dar cum vor putea parlamentarii, indiferent de culoarea politică, să finalizeze un astfel de demers legislativ, în condiţiile în care încă din 2010, CCR a afirmat, în motivarea deciziei prin care a stabilit că eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor este neconstituţională, că propunerea este în contradicţie cu articolul din legea fundamentală care prevede că judecătorii sunt independenţi şi că se supun numai legii?

Opoziţia bate apa-n piuă, considerînd că în faţa unor astfel de „teme” românul devine frustrat şi furios din cauza PSD şi ALDE. Nimic mai fals!

PNL ştie prea bine că pensiile speciale nu pot fi eliminate, mai ales cele care-i vizează pe judecători şi procurori la care se închină ca la nişte icoane în ciuda abuzurilor evidente. Poate cel mult impozitate, lucru de care vor ţine cont şi rivalii lor de moarte de la PSD ori ALDE.

În schimb, liberalii n-au afişat încă acea „determinare” specifică şi în ceea ce priveşte „pensiile speciale” (de fapt indemnizaţii la limită de vârstă!) de care se vor bucura aleşii locali, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ, primarii şi viceprimarii, potrivit noului Cod Administrativ, intrat în vigoare din 5 iulie. Nicio înjurătură, nimic! Ce credeţi, le convin astfel de privilegii?

Dar care e realitatea? Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii mai 2019, de 9.303 persoane, în creştere cu 14 persoane faţă de luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Cei mai mulţi, respectiv 3.790, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Pensia medie în cazul acestora a fost de 18.180 lei (18.150 de lei în aprilie), din care 16.997 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 849 de persoane. Pensia medie era de 5.531 lei, din care 3.367 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 806 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.451 de lei (2.694 lei de la bugetul de stat).

Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.452 pensionari, iar pensia medie se ridica la valoarea de 10.875 lei, din care 7.694 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 604 persoane, media fiind de 7.747 lei, din care 4.335 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.802 pensionari, pensia medie fiind de 4.233 lei, din care 2.554 lei suportaţi din bugetul de stat.