Intenţia PNL de a declanşa alegeri anticipate înainte de data de 1 septembrie 2020 reprezintă cea mai mare farsă electorală pregătită de un partid politic după Revoluţia din 1989.

Declaraţiile din ultima perioadă ale reprezentanţilor PNL indică faptul că scopul real al alegerilor anticipate este de a obţine votul cetăţenilor înainte de termenul la care Guvernul ar trebui să crească punctul de pensie şi salariile din învăţământ, conform legilor în vigoare, adoptate în guvernarea PSD.

Singurul motiv care explică insistenţa privind alegerile anticipate este că, în acest fel, PNL ar putea obţine un cec în alb din partea cetăţenilor, ce i-ar permite ulterior să anuleze majorările de pensii şi salarii, fără a suporta costul electoral al unei astfel de măsuri.

Biroul de presă al PSD

Guvernarea PNL continuă agresiunea la adresa românilor pe tema pensiilor, consideră deputatul, Sorin Vrăjitoru, vicepreşedinte PSD Călăraşi care a continuat “După ce ani de zile au acuzat cu nu sunt bani de pensii, deși erau, după ce au refuzat îndelung să-și asume creșterea cu 40% a pensiilor începând cu septembrie 2020, liberalii conduși de Orban revin la scenariul pensionării la 70 de ani și reiau teoria creșterii contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii. PNL ignoră realitatea că în România nu se poate mări vârsta de pensionare. Sub nici o formă, nici măcar ca opțiune!”

În România speranța de viața este de 75 de ani, față de media UE de 81 de ani. Prin urmare, orice comparație cu Uniunea Europeană trebuie să pornească de la această diferență. “Prin insistența cu care tot readuc în spațiul public teoria pensionării la 70 ani, PNL demonstrează că este complet rupt de realitate și în afara oricărei logici umane.” a mai adăugat Vrăjitoru.

În opinia sa, “majorarea anunțată de ministrul finanţelor, Florin Cîțu de la Pilonul I la Pilonul II de pensii, de la 3,75% cât e în prezent, la 6% în 2021, reprezintă un mod de subminare al sistemului public de pensii în favoarea alimentării business-urilor private, aspect evidențiat clar de marile sindicate. Este un nou cadou făcut corporațiilor care administrează privat fondurile din Pilonul II. Anterior au eliminat obligația acestora de a-și majora capitalul social, astfel încât să existe garanții suficiente pentru banii de pensie ai românilor. În caz de faliment, statul va trebui să acopere gaura, adică tot românii care contribuie cu taxe și impozite! Iar riscul este cu atât mai mare cu cât guvernarea PNL a eliminat posibilitatea opțiunii între Pilonul I și Pilonul 2 pe care guvernarea PSD legiferase. Acum este din nou obligatorie cotizația și către Pilonul 2 de pensii, administrat privat.”

Vasile Iliuţă, a declarat joi că va candida, în vară, pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean din partea PNL, subliniind că decizia desemnării candidaţilor partidului va fi luată în cadrul BPN, în februarie, în urma unui sondaj de opinie. „În primul rând vreau să vă spun că voi candida pentru al doilea mandat şi vă spun încă de pe acum că nu am niciun risc să-l recâştig. Ştiu că sunt destule discuţii, provocări, bârfe, astea toate vin din partea celor care au gestionat judeţul timp de 12 ani şi au lăsat lucrurile, aşa cum ştiţi, încurcate, toate făcute praf.” a spus în cadrul unei conferinţe de presă Vasile Iliuţă care a continuat. „Voi candida din partea PNL. Asta nu e dorinţa unuia sau altuia ci a BPN-ului, deci a conducerii partidului, la nivel naţional. Acolo se vor valida candidaturile, în luna februarie. Se vor face sondaje de opinie. Nimeni n-o să fie primar de municipiu de reşedinţă sau preşedinte de Consiliu Judeţean decât în urma unui sondaj de opinie. Astea-s regulile la nivelul Partidului Naţional Liberal.”

Actualul lider al CJ Călăraşi a mai adăugat că dacă partidul îi va cere să candideze pentru Primăria Călăraşi se va conforma deciziei acestuia. „Mă voi conforma aşa cum spune partidul. Să nu cumva să credem că cineva face regulile. Regulile le face partidul iar la nivel naţional decide BPN ciine şi unde va candida. Dacă partidul mă va trimite la Primărie, atunci mă voi duce la Primărie. Şi în acest caz, la Consiliul Judeţean, cred că va fi o rocadă, adică Dan Drăgulin la Consiliul Judeţean” a conchis Iliuţă.

Camelia Ghiveciu a devenit din 20 decembrie 2019, potrivit Hotărârii Consiliului de Administraţie nr.16, vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate înlocuindu-l în funcţie pe Răzvan Vulcănescu.

Vicepreşedinte a OFL Călăraşi, Ghiveciu a intrat în CA al CNAS pe 27 noiembrie 2019, potrivit Deciziei 457 a Primului Ministru.

De-a lungul timpului, Camelia Ghiveciu a mai ocupat funcţia de preşedinte – director general al CJAS Călăraşi (aprilie 2008 – aprilie 2009) şi de manager interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi  (mai – decembrie 2016).

Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă, a comentat joi desemnarea în funcţia de prefect al judeţului a generalului de brigadă cu o stea (r), Marian Stoica, spunând despre acesta că e un „model” care vine dintr-o zonă unde disciplina era cuvântul de ordine. „E. Ok. E un fost militar de carieră. A condus Jandarmeria Călăraşi, Jandarmeria Argeş, a fost înaintat la gradul de general de brigadă. E un model! Un om care poate să arate că vine dintr-o zonă cu mare disciplină.” a spus Iliuţă.

Interesant e că nici până astăzi cele două Hotărâri de Guvern privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Călăraşi de către George Iacob, respectiv exercitarea cu caracter temporar prin detaşare în condiţiile legii a funcţiei publice de prefect al judeţului Călăraşi de către Marian Stoica nu au fost încă publicate în Monitorul Oficial, deşi şedinţa de Guvern în cadrul căreia au fost adoptate s-a desfăşurat luni, 6 ianuarie.

Pentru funcţia de subprefect, Iliuţă a susţinut că propunerea PNL este Nicu Dumitru, inspector şef adjunct al ITM Călăraşi, deşi prin partid încă se mai vehiculează şi numele lui Ion Stan, între timp ajuns director al Direcţiei Agricole a Judeţului Călăraşi, susţinut puternic de senatorul Răducu Filipescu.

Partidul Social Democrat condamnă maniera Guvernului PNL de a aloca fondurile pentru infrastructură, după culoarea politică a celor care au iniţiat sau au dezvoltat proiectele. Este un act iresponsabil de vendetă politică şi un atentat la interesele naţionale şi ale comunităţilor ce ar beneficia de respectivele proiecte.

Printre lucrările de infrastructură care au suferit cele mai drastice tăieri de fonduri se numără:

* Podul peste Dunăre de la Brăila, unde s-au alocat pentru 2020 mai puţin de 20% din sumele folosite în anul precedent;

* Centura municipiului Bacău, respectiv primul segment din Autostrada Moldovei, care a primit pentru 2020 doar un sfert din sumele alocate în 2019;

* Autostrada Sebeş - Turda, unde Guvernul PNL a prevăzut pentru acest an doar 30% din fondurile utilizate în 2019;

* Drumul Expres Craiova - Piteşti unde actualul guvern a alocat doar 97 milioane de lei, în condiţiile în care costurile totale de execuţie sunt de 2 miliarde lei.

Alte proiecte ce vor fi blocate ca urmare a subfinanţării sunt centurile de la municipiile Timişoara, Satu Mare, Rădăuţi, Autostrada Râşnov - Cristian, Autostrada Timişoara - Moraviţa şi modernizarea liniilor de cale ferată Bucureşti - Giurgiu, Cluj Napoca - Oradea, Mogoşoaia.

Biroul de presă al PSD