Președintele PRO România, Victor Ponta, a prezentat duminică, 1 noiembrie, primele două măsuri din planul pentru ieșirea din criză: venitul minim de criză pentru persoane fizice și sprijinul economic de criză pentru companii.

„Cred că este important să le spunem oamenilor ce câștigă ei după 6 decembrie, ce câștigă politicienii știm. Mi-am propus să venim cu două măsuri foarte clare, foarte simple, care se aplică pe tot anul 2021 și care merg țintit către oamenii care au nevoie de sprijin și către firmele care au nevoie de susținere. Aceste două măsuri vor fi condițiile PRO România pentru a vota în noul Parlament un guvern”, a declarat președintele PRO România.

Una dintre cele două măsuri este intitulată venitul minim garantat și presupune asigurarea, pentru fiecare român, a cel puțin 2000 lei lunar și 1500 lei/membru de familie.

„Oamenii cu venituri mici trebuie să știe că există programe concrete, foarte clare, foarte simple, care să-i ajute să treacă peste anul 2021. Propunem asigurarea unui venit minim de criză, care să asigure fiecărui român cel puțin 2000 lei lunar și 1500 lei/membru de familie. Acest venit minim se calculează ca diferență dintre venitul realizat și nivelul garantat menționat și se acoperă în proporție de 50% prin bani și 50% prin tichete valorice”, a explicat liderul PRO România.

Cea de a doua măsură prezentată astăzi de președintele PRO România este denumită sprijinul economic de criză și se adresează IMM-urilor, firmelor cu capital privat și capital românesc.

”Noi venim cu trei măsuri foarte concrete și clare pe care orice întreprinzător în această țară le poate simți. În primul rând, și aici este vorba despre HORECA și producătorii din industria alimentară, cota de TVA redusă de la 9 % la 5% – este un sprijin concret. Acești 4% reprezintă, de fapt, nu doar niște bani, ci și un sprijin, psihologic dacă vreți, pentru sectoarele cele mai afectate de această criză.  A doua facilitate este eliminarea pentru 2021 a impozitului pe profit specific, impozitul pentru microîntreprinderi, taxele și impozitele datorate pentru activele corporale neutilizate din cauza restricțiilor și interdicțiilor administrative. Al treilea lucru, extrem de important, este să acoperim minimum 50% pentru chiriile aflate în plată pe perioada nefuncționării din cauza restricțiilor.  Nu este normal să lăsăm firmele mici să lupte în procese cu proprietari care le spun ”nu ne interesează că v-au închis, plătiți-ne chiria!”. Este o bătălie inegală și trebuie să intervenim să salvăm aceste firme” , a explicat președintele PRO România.

Victor Ponta susține că există o singură condiție esențială pentru toate aceste firme ca să beneficieze de sprijin, și anume să păstreze în cursul anului 2021 același număr de persoane angajate.

”Propunerea noastră, ca partid, este ca oamenii și firmele să nu fie abandonate în 2021, să acționăm de la 1 ianuarie să facem sisteme extrem de simple și extrem de ușor de aplicat în practică. Și dacă facem asta, din 2021 putem să construim”, a concluzionat Victor Ponta.

Sursa text si foto www.proromania.ro

Constantin Bîrcă (44 de ani), candidatul aflat pe poziția secundă pe lista pentru Camera Deputaților, propusă de PSD Călărași spune că agricultura românească are un mare potențial de creștere. Obiectivul major al viitoarei guvernări PSD este ca fermierii români să primească aceleași subvenții ca și omologii lor din ‘spațiul” Uniunii Europene.

În altă ordine de idei, Bîrcă susține că PSD Călărași poate câștiga și alegerile parlamentare iar rezultatele săi plaseze pe social – democrații călărășeni pe primele locuri în topul intern al partidului.

Domnule Bîrcă, sunteţi o prezenţă relativ nouă, cel puţin în cadrul PSD Călăraşi. Ați fost nominalizat de colegii dvs. pentru poziția a 2-a pe lista pentru Camera Deputaților. De unde să începem discuția cu dvs.?

Constantin Bîrcă: Cred că cel mai bine ar fi cu o scurtă prezentare.

Vă rog!

Constantin Bîrcă: Sunt din judeţul Călăraşi, mai exact din comuna Dor Mărunt. Liceul Agroindustrial, profil veterinar l-am făcut aici, în Călăraşi, Apoi am absolvit Facultatea de Medicină Veterinară la Bucureşti, la zi. Ca şi activitate profesională am început tot în Călăraş,i la Institutul de Cercetări şi Culturi Irigate Mărculeşti. Viaţa m-a adus din nou la Bucureşti, la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ilfov, unde am fost inspector de stat. Apoi am ajuns la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor , am fost consilier. Începând din 2006, am ajuns la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În ultimii 12 ani am ocupat funcţii de conducere, ultima fiind, de 10 ani, director general adjunct în cadrul acestei instituţii. Sigur, activitatea mea s-a desfăşurat în acest sector. Un sector spun eu, important la nivel naţional şi nu numai cu particularitate Călăraşiul fiind un judeţ preponderent agricol. În urmă cu 3 ani de zile, ca să o scurtăm, am considerat că ar trebui să fac şi altceva, să mă reîntorc la Călăraşi. Lucru pe care l-am făcut şi sunt astăzi aici în această postură, şi anume cea de candidat al Partidului Social Democrat în Călăraşi, pentru o funcţie de deputat. Sigur, acum 3 ani de zile am ales să construim ceva la Călăraşi, şi anume un proiect ambiţios la momentul acela, nimeni nu ne-a dat încredere dar noi, o mână restrânsă în frunte cu domnul preşedinte Vasile Iliuţă pe care îl cunosc de mult timp, pe care îl respect, apreciindu-i activitatea atât profesională cât şi cea politică. Cu sprijin de la Bucureşti am luat-o pas cu pas, am încercat şi am reuşit se pare, să readucem PSD-ul la Călăraşi pe primul loc.

După cum vedeţi s-a reuşit cu multă muncă să câştigăm atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria, şi 27 de localităţi în judeţul Călăraşi. Spun că avem prima şansă la alegerile din 6 decembrie. Cred că şi de data aceasta vom ajunge în fruntea clasamentului la nivel naţional, mă refer la PSD.

E clar că vă pricepeți la agricultura. Aţi spus că preţ de 10 ani şi jumătate aţi condus APIA în calitate de director adjunct. Care ar fi problemele agricultorilor? Cum le veţi susţine din Parlamentul României? Îmi imaginez că veţi activa în Comisia pentru Agricultură şi sunt convins că aveţi şi o serie de soluţii pentru a îmbunătăţi şi mai bine activitatea lor.

Constantin Bîrcă: Aveţi dreptate. După cum ştiţi, în momentul acesta la nivelul Ministerului Agriculturii funcționează cele două Agenţii de Plăţi, mă refer la APIA şi AFIR, două instituţii fundamentale în absorbţia fondurilor europene, pe agricultură. Specialiştii din cadrul acestor două instituţii împreună cu personalul tehnic din cadrul ministerului lucrează în momentul acesta la noua Politică Agricolă Comună. Toată această activitate, regulamentele noi pe care le vom folosi în noua perioadă, sunt aprobate, sunt urmărite îndeaproape de specialiştii din Camera Deputaţilor, din Comisia de Agricultură. Un cuvânt important asupra implementării regulamentelor în legislaţia naţională o au parlamentarii membri ai acestei comisii. Sigur, acum dintotdeauna, încă de la înfiinţarea acestei agenţii, APIA a reuşit să aibă o absorbţie de peste 98% în fiecare an, începând cu campania din 2007 pentru că în acel an s-au dat primele subvenţii agricultorilor din România. Treptat lucrurile s-au complicat, dar această instituţie a făcut faţă cu brio tuturor provocărilor pentru că, nu vă ascund, în 2007 aveam 4 măsuri de sprijin pentru fermieri, ajungând astăzi să avem peste 100 de măsuri. Deci situaţia s-a complicat dar lucrurile merg, şi merg chiar foarte bine.

Pe lângă toate acestea, un rol foarte important l-a avut şi îl are Ministerul Agriculturii. E adevărat că trebuie să ţinem cont şi trebuie să spunem lucrurilor pe nume, contează foarte mult conducerea Ministrului Agriculturii.

V-aş da câteva exemple, şi nu întâmplător mă refer la anii 2018-2019 când ştim, în acea perioadă ministrul agriculturii era domnul Petre Daea. Acest om, chiar dacă nu mai este la prima tinereţe, a pus mult suflet şi avut o dăruire cum rar mi-a fost dat să văd. Lucrurile astea nu le spun gratuit, se văd rezultatele muncii domniei sale şi bineînţeles ale tuturor colegilor din minister şi cele două agenţii. V-aş spune că agricultura a beneficiat de proiectele acestui om, mă refer aici la „Programul tomata” care fost un program de succes numai că acest program trebuia multiplicat şi la alte legume: ardei, castraveţi, etc, pentru că fermierii nu trebuie nedreptăţiţi: dacă tu cultivi roşii, beneficiezi de program, dacă, cultivi castraveţi nu beneficiezi. Fermierii trebuie încurajaţi toţi, indiferent de ce aleg să facă. Sigur, multe programe, finanţarea lor venind pe de-o parte din bugetul naţional dar şi din fonduri europene. Cârcotaşii vor spune, bine, bine dar dacă o parte din bani vin din bugetul naţional, unde este marea minune pe care acest om a realizat-o. Vreau să vă spun că în acea perioadă toţi directorii aveam programul de guvernare al PSD însuşit, astfel încât obiectivele să fie atinse la timp, d eîndată şi fermierii să fie mulţumiţi. Sigur, în primul rând, Ministerul Agriculturii în acea perioadă a beneficiat de un buget cum nu s-a mai văzut până atunci. Mă refer la un buget pentru toate aceste măsuri, „Programul tomata”, ajutorul pentru achiziţionarea lânii dar mai ales pentru reabilitarea sistemului de irigaţii la nivel naţional.

După ’89, niciun alt partid care s-a perindat pe la guvernare nu a avut această ambiţie şi nu a făcut nimic în sensul de a reabilita sistemul de irigaţii. Ministerul Agriculturii, în perioada respectivă, a avut toate fondurile necesare conform programării la dispoziţie. Banii erau în bugetul Ministerului Agriculturii iar rezultatele se văd nu numai în judeţul Călăraşi, pe care bănuiesc că le ştiţi, dar şi în celelalte judeţe care au beneficiat înainte de’89 de aceste sisteme de irigaţii.

Cel puţin Călăraşiul în acest an s-a confruntat cu o secetă care a dat mari bătăi de cap fermierilor. Din punct de vedere legislativ, ce credeţi că s-ar putea întreprinde, sau care credeţi că ar fi măsurile care ar trebui luate imediat ca să evităm pe viitor astfel de situaţii. In afară de irigaţii... poate trebuie încurajat producătorul, fermierul să investească în condiții avantajoase, poate e nevoie de scutiri de impozite şi taxe ca să poată investi în reţelele de irigaţii. Ce aveţi în vedere? Ce are PSD în program din acest punct de vedere. Cu vremea nu te joci. Totul se rezumă la bani până la urma urmei.

Constantin Bîrcă: Aşa este. Se pot face rapid în perioada imediat următoare, şi cred că dacă PSD-ul va ajunge la guvernare, lucrurile pe care urmează să vi le spun, chiar se pot întâmpla. Dacă am vorbi de irigaţii, ar trebui să vă spun că o problemă cu care se confruntă fermierii noştri este cea legată de mentalitate, pentru că sunt reticenţi la asociere. Că vorbim de asociaţii în diferite sectoare, legume-fructe, creşterea animalelor dar şi celebrele U.A.I.-uri, fără ca fermierii care exploatează suprafeţe agricole în judeţul nostru şi în celelalte judeţe, dacă nu înţeleg că trebuie să se asocieze în aceste U.A.I.-uri astfel încât să reprezinte o voce prin reprezentanţii lor să poată ajunge la Ministerul Agriculturii să negocieze să-şi spună dorinţele şi bineînţeles să beneficieze de fondurile care vor fi puse la dispoziţie domniilor lor.

Deci singur nu se poate.

Constantin Bîrcă: Nu, exclus, la momentul acesta tot ce s-a putut face legat de sistemul de irigaţii se referă la reabilitarea canalelor magistrale şi a staţiilor de pompare. Celelalte canale, canalele adiacente care sunt pe terenurile fermierilor intră în grija fermierelor respectivi şi aici lucrurile pot demara într-un sens pozitiv prin fonduri care trebuie puse la dispoziţia fermierilor sub formă de credite sau sub alte forme, ajutoare de minimis, astfel încât apa să nu ajungă doar pe canalele magistrale ci până acolo unde este nevoie iar irigaţiile din anii următori să poată ajuta fermierii astfel încât producţiile să fie, de ce nu?, cele din 2018-2019 când ştiţi foarte bine că am avut cele mai mari producţii la cultura porumbului şi floarea soarelui.

Fermierul care vrea să-și vândă produsele, se va mai ruga de supermaket-uri “să-l găzduiască”?

Constantin Bîrcă: În urmă cu 3 ani de zile am mers prin mai mult de jumătate de ţară, m-am întâlnit cu fermieri, mai ales în zonele legumicole şi în zonele unde se cultivă viţă de vie, sectorul viti-vinicol. Vreau să vă spun că fermierii au fost receptivi la măsurile pe care le-am prezentat dar, v-am spus şi mai devreme, sunt sceptici la asociere. Ori dacă fermierii nu vor înţelege... ar trebui să mergem aproape de ei, să le explicăm în continuare că fără a se asocia în asociaţii de legume-fructe, n-au nicio şansă să pătrundă în supermarketuri. Pentru că hipermarketurile, magazinele mari de unde marea majoritate a românilor îşi achiziţionează produsele necesare vor o predictibilitate, vor să ştie pe câte produse se pot baza de la un anumit fermier, asociaţie, societate, PFA, indiferent de forma sub care îşi desfăşoară activitatea, trebuie să ştie că primesc într-o anumită zi cantitatea, calitatea pe care fermierii o pot aduce şi bineînţeles să se înţeleagă şi la preţul de vânzare a acestor produse.

Poate să fie viitorul deputat Constantin Bîrcă un sprijin real pentru agricultori?

Constantin Bîrcă: Eu cred că da, şi nu vă ascund faptul că din 2007, v-am spus că fermierii au primit subvenţii în agricultură numai că cuantumul acestor subvenţii a fost mult mai mic decât cuantumul subvenţiilor pe care le primeau fermierii din celelalte ţări europene. Şi aici trebuie lucrat, şi anume cuantumurile până în 2027 , când se va termina noua politică agricolă comună la care se lucrează în prezent, să fie egali. Subvenţia primită de un fermier român să fie aceeaşi cu cea primită de un fermier din Belgia, Olanda, şi din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Cred că acest lucru se poate realiza doar printr-o muncă în echipă. Cred că pentru noul Parlament, şi mă refer la Camera Deputaţilor, atât cât îmi cunosc colegii, vor ajunge şi ei, sunt candidaţi, cu expertiză, oameni care într-o echipă a PSD şi bineînţeles a celorlalte partide care vor să se alăture acestei echipe, cred că rezultatele vor fi nu bine, ci foarte bune pentru fermierii din România.

Mulţumesc!  

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Ciprian Pandea, prima propunere a PNL Călărași pentru Senatul României la parlamentarele din 6 decembrie susține că Ministerul Lucrărilort Publice, Dezvoltării și Administrației, prin Compania Națională de Investiții (CNI) va investi în 5 unități de învățământ din județul Călărași.

“CNI investește în 5 unități de învățământ din județul Călărași! Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a completat lista sinteză a obiectivelor care vor fi finanțate prin subprogramul ”Unități și instituții de învățământ de stat”, numărul obiectivelor aflate pe această listă din județul Călărași ajungând la 5, astfel:

Comuna Dor Mărunt: Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Școlii gimnaziale nr. 1, sat Dor Mărunt, comuna Dor Mărunt

Comuna Dorobanțu: Reabilitare, modernizare și dotare grădinița cu program normal sat Dorobanțu, comuna Dorobanțu

Comuna Dragalina: Construire internat și cantină în cadrul Liceului Tehnologic Duiliu Zamfirescu”

Comuna Grădiștea: Reabilitare, modernizare, extindere și dotare la Clădirea Liceului Tehnologic Constantin George Călinescu

Comuna Modelu: Construire grădiniță cu program prelungit, sat Modelu, comuna Modelu” a scris pe Facebook Pandea care a conchis “Voi sprijini, în calitate de senator, continuarea investițiilor guvernamentale în infrastructura educațională călărășeană de către Guvernarea PNL”.

Senatorul Lucian Iliescu, candidatul PMP Călărași pentru Senatul României la alegerile parlamentare din 6 decembrie a anunțat vineri pe pagina personală de Facebook că a depus la Biroul Permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și adoptării propunerii legislative privind aprobarea obiectivelor de investiții Drum expres București – Oltenița și Drum expres Drajna Nouă – Călărași. Iliescu a solicitat chiar dezbaterea în procedură de urgență a propunerii legislative. “Azi, am depus proiectul de lege privind drumul expres București-Oltenița și Drajna Noua-Călărași. Banii vor fi alocați din bugetul Ministerului Transporturilor, iar termenul de execuție va fi de patru ani de la data promulgarii prezentei legi.” a scris Iliescu pe Facebook.

Membru al Grupului “Neafiliați”, Lucian Iliescu și-a început mandat pe 26 iunie 2019 ocupând locul lăsat vacant al lui Traian Băsescu, devenit între timp europarlamentar.

Dumitru Coarnă, președintele Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România, va deschide lista PSD Călărași pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Voce critică la adresa “puterii”, Coarnă a vorbit în interviul de mai jos de obiectivele sale din Parlament dacă va obține mandatul de deputat. În opinia sa, în această moment cea mai gravă problemă cu care se confruntă țara o reprezintă problema economică.

Domnule Coarnă, prima întrebare nu e de ce doriţi să candidaţi ci de ce aţi optat pentru PSD Călăraşi.

Dumitru Coarnă: Răspunsul corect este datorită lui Vasile Iliuţă, pe care-l știu de 20 de ani. E omul care m-a convins. Pe mine m-a convins! Pentru că am observat ce a făcut în primul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean. Îl cunosc de când era primar la Vâlcelele, practic, întotdeauna, a administrat bine, a fost în sprijinul cetăţeanului iar oamenii l-au respectat pentru lucrul ăsta. A fost motivul fundamental pentru care am optat pentru PSD Călăraşi şi Vasile Iliuţă.

Sunteţi un actor de seamă în lupta pentru apărarea drepturilor sindicaliştilor, acum veţi intra în Parlamentul României şi va trebui să luptați pentru apărarea drepturilor şi libertăților tuturor cetăţenilor.

Dumitru Coarnă: Da, e o provocare destul de mare. Am cântărit enorm de mult pentru că în ultimii 10 ani, de când sunt la nivel înalt în activitatea sindicală, am avut posibilitatea să văd şi să evaluez toate disfuncţiile care sunt în sistemul public şi privat în ceea ce priveşte forţa de muncă. Pentru că este, dacă vreţi, un conflict destul de mare între capital şi forţa de muncă. Dacă privim sincer şi simplu pe contractele individuale de muncă, o să vedeţi că aproape sunt o treime pe salariul minim brut. Sunt anumite drepturi pe care legea le prevede dar angajatorul nu le respectă, etc. N-aş vrea să purtăm acum o discuţie tehnică. Dar discuţia tehnică va fi în Parlament. Eu o să încerc să echilibrez acest raport între forţa de muncă şi capital pentru că nu întâmplător ne pleacă forţa de muncă calificată. Pleacă pentru că în zonele respective, în zonele din Vest, Germania, Italia, Spania, sunt plătiţi la valoarea lor. Munca lor e corect apreciată, corect plătită. Şi atunci, oamenii preferă să meargă acolo, departe de casele lor, de familiile lor şi aici avem un alt dezastru social şi economic. E un întreg angrenaj între social, economic, acum avem şi această criză sanitară. Lucrurile trebuie privite în acest angrenaj. Dacă le separi, va fi un dezastru!

Care ar fi cea mai mare problemă cu care se confruntă acum România?

Dumitru Coarnă: Problema economică. Mă uitam astăzi pe date şi făceam nişte comparaţii cu 2018, 2019. Dacă privim deficitul, de la 3,3% ajungem la 10%, dacă privim datoria publică, veţi vedea că a crescut de la 35 și va ajunge la 45%, la sfârşitul anului.

Dacă priviţi şomajul, de la 3,3%, ne ducem la 6-7%. Deci cea mai mare problemă, e problema economică, desigur şi în acest context sanitar social şi economic. Uitaţi-vă că măsurile pe care Guvernul PNL le-a luat, practic, afectează sistemul în mod direct. Tot ceea ce înseamnă sistem economic şi social pentru că în opinia mea, acest virus există dar trebuia tratat altfel. Cu alt tip de responsabilitate, nu cu această abordare hei-rupistă. Sunt depăşiţi de situaţie acum şi practic încearcă prin mijloacele de comunicare în masă să ne transmită anumite informaţii false ca să se protejeze pe ei. Până la urmă, dacă suntem raţionali şi privim structural şi pragmatic tot ceea ce se întâmplă, o să vedeţi că altele sunt soluţiile pe care ar fi trebuit să le dispună, cu costuri mai puţine dar cu eficienţă maximă.

Şi totuşi, guvernanţii vă contrazic. Ei spun că au luat cele mai bune măsuri în acest context...

Dumitru Coarnă: E greu să intri într-o polemică, nefiind specialist. Dar priveam sistemul de referinţă şi chiar vorbeam cu colegul meu, dl. Bîrcă, înainte de interviu, eu aş fi optat pentru modelul suedez. Soţia mea este profesor pentru învăţământul primar. Nu poţi să faci şcoala online cu un copil de 6,7,8,9 ani. Să fim oameni serioşi... Soţia îmi spunea, acum are clasa a 3-a, că tot ce a muncit anul trecut în ceea ce priveşte, dacă vreţi, caligrafia...Trebuie să-i pui copilului pixul în mână. Nu poţi să faci şcoala online. Aş fi optat pentru învăţământul clasele I-VIII, faţă în faţă. Liceu şi facultate, desigur, alt nivel, altă abordare, aş fi optat pentru online. Şi atunci aveam şi spaţii deschise. Din martie, când am avut criza profundă şi acea stare de urgenţă până în septembrie, nu au făcut nimic. S-au trezit pe 15 septembrie că începe şcoala. Şi au început să ne mintă la televizor că... uitaţi-vă ce a zis doamna Anisie.

Dar, eu vreau să fac o campanie pozitivă, vreau să transmit mesaje pozitive. Noi venim în sprijinul oamenilor. Tot efortul meu, al colegilor mei, al PSD va fi în sprijinul cetăţenilor ca să eliminăm aceste disfuncţii din salariile din privat, să eliminăm abuzurile pentru că până la urmă oamenii trebuie să privească cu încredere. Am fost prin câteva localităţi, eu ştiu care e gândul celui de dincolo de politică. Oamenii sunt profund dezamăgiţi. Şi pentru mine-i o situaţie nouă, o ipostază total nouă. Venit din zona sindicală, din zona unde tot timpul am privit cu un ochi critic, aici trebuie să mă adaptez. Înţeleg perfect ceea ce transmite omul, emoţional vorbind. La nivel de comunicare, el spune ceea ce vrei tu să auzi dar oamenii înţeleg foarte bine şi de aceea apar acele decepţii, absenţa de la vot, etc. Practic, în ultimii 30 de ani, politica a dezamăgit profund. Şi atunci există acest recul, această apărare faţă de politică, de fuga de a face politică. Şi eu am avut refuzul ăsta. Şi eu mă gândeam, nu intru, vor fi probleme, vor fi critici. Critica nu mă deranjează, ci răutatea. Critica e constructivă, dar să nu acţionăm cu răutate, cu violenţă. Atenţie mare pentru că suntem într-o situaţie extrem de delicată. Am văzut manifestări ale oamenilor din politică, ale celor din Parlament care sunt extrem de periculoase la nivel declarativ. Practic se crează sau se acutizează conflictele. Lucrul ăsta trebuie să fie evitat pentru că societatea e extrem de divizată şi polarizată. Şi atunci mesajele astea violente nu fac decât, să incite şi avem astfel de exemple în stradă unde mesajul transmis a avut şi un efect în fapt.

Mi-amintesc că începând cu 2010 şi până în 2012, aţi fost unul dintre criticii vehemenţi ai lui Traian Băsescu şi al regimului său. Credeţi că regimul Iohannis seamănă cu regimul Băsescu?

Dumitru Coarnă: Da, are puncte de asemănare extrem de pregnante. Am analizat în profunzime, mă uitam pe date pentru că cifrele indică... Să vă spun ceva, toată această încrâncenare de a face alegeri pe 6 decembrie, mie-mi spune că în spatele acestei decizii există nişte măsuri de austeritate. Ei sunt conştienţi că în martie 2021, dacă s-ar fi amânat alegerile, pentru că existau soluţii legale, nici STS-ul nu-i mai scotea. Înţelegeţi ce vă zic...

O altă dezamăgire. Am fost la Sectorul 1, prezent lângă fostul primar Tudorache. Dezamăgirea e profundă. Toată lumea a văzut cum instanţa de judecată a validat o fraudă. Ce încredere să mai ai în vot? Deci toată lumea a văzut cum băieţii ăia se plimbau prin secţia de votare cu procurorul în frunte, care-i conducea la fraudă, iar instanţele de judecată au validat frauda. Şi atunci e extrem de greu, în această perioadă să-i explici omului simplu de ce să vină la vot. Eu îi îndemn să vină la vot pentru că prezenţa masivă la urne diminuează această posibilitate de a frauda.

Europarlamentarul Victor Negrescu, inițiator al campaniei naționale pentru introducerea salariului minim european, salută publicarea de către Comisia Europeană a propunerii privind introducerea noului mecanism la nivelul Uniunii Europa.

Propunerea executivului european prevede apariția salariului minim în toate statele europene, crearea unor mecanisme de dialog social eficiente și recomandă raportarea la salariul mediu național a salariului minim din fiecare stat membru, asigurându-se astfel condiții salariale decente pentru toți europenii, reducerea decalajelor și o evoluție graduală și predictibilă privind nivelul de trai la nivel european.

“Inițiativa introducerii salariului minim european a venit din partea familiei social democrate încă din anul 2014. De altfel, măsura a făcut parte din programul candidaților noștri pentru șefia Comisiei Europene, Martin Schulz și Frans Timmermans, și a fost pentru prima dată evocată la București cu ocazia evenimentului organizat împreună cu candidatul PES, de către PES activists România, în cadrul campaniei din 2014. Sunt bucuros că suntem tot mai aproape de realizarea acestui deziderat și pot spune astăzi că în mod cert vom avea un salariu minim la nivel european. Conceptul se referă la principiul conform căruia pentru o muncă egală trebuie un salariu egal, decent, peste tot în Europa, iar pentru implementarea sa vor exista fonduri suplimentare, în special pentru IMM-uri, pentru a asigura o tranziție ușoară. Le mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut în această privință, în mod special partenerilor sociali, și miilor de persoane care au semnat petiția inițiată de noi și care a fost depusă la Parlamentul European”, a declarat eurodeputatul social democrat Victor Negrescu.

Partidul Social Democrat și PES activists România au lansat în luna ianuarie o campanie națională privind introducerea salariului minim la nivel european, susținută activ de partenerii sociali, care a avut ca menire să sprijine eforturile Partidului Socialiștilor Europeni și ale comisarului Nicolas Schmit pentru introducerea salariului minim european. Suplimentar, social democrații au depus la nivelul Parlamentului României o serie de modificări legislative menite să introducă în legislația națională propunerile făcute la nivel european.

Sursa www.psd.ro