Eşecurile repetate în privinţa întocmirii unui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care să corespundă criteriilor impuse de Comisia Europeană, gravele erori de conţinut şi mai ales corupţia masivă care a stat la baza întocmirii proiectului trimis la Bruxelles impun demiterea urgentă a ministrului Cristian Ghinea.

Orice parlamentar care se opune corupţiei şi care doreşte ca banii europeni să nu umfle conturile sponsorilor politici, ale consultanţilor prieteni şi ale sinecuriştilor de casă, poate face astăzi dovada bunei sale credinţe votând pentru moţiunea simplă a PSD.

- Consultanţa de 133.000 de euro de persoană pe zi este un act clar de corupţie!

- Alocarea doar pentru consultanţă a 10% din fondurile cuprinse în PNRR este nu doar un jaf masiv, ci corupţie pandemică de-a dreptul!

- Încredinţarea directă a peste jumătate de miliard de euro unei companii abia înfiinţate este un act premeditat de corupţie pentru tunul financiar pe care l-au pregătit prin PNRR!

Numai pentru aceste exemple flagrante de corupţie clară, iresponsabilitate şi incompetenţă ministrul Ghinea trebuie să plece!

Biroul de presă al PSD

Comisia Europeană a găsit zeci de nereguli în proiectul PNRR transmis de Guvernul României, proiect realizat de ministerul condus de useristul Cristian Ghinea. După ce în mandatul trecut a provocat daune României în privinţa absorbţiei fondurilor europene, fiind numit de toată lumea ministrul ZERO, dl Ghinea s-a întors la minister să distrugă şi PNRR.

Nu putem să înţelegem de ce, în continuare, premierul Cîţu şi PNL susţin acest ministru incompetent şi complet depăşit de situaţie. Nu au suficiente dovezi că dl Ghinea nu e pus acolo să servească intereselor României, ci unor alte interese numai de el ştiute?

Cu foarte mare greutate şi cu o foarte mare întârziere, România a transmis Comisiei Europene documentul ce cuprinde Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Laudele de sine ale domnului Ghinea nu i-au impresionat pe oficialii europeni, care au depistat dovada incompetenţei acestui ministru. În vreme ce alte state se pregătesc să primească bani pentru proiectele din planurile de redresare transmise Comisiei Europene, România este pusă la colţ din cauza greşelilor din documentul trimis de dl Ghinea.

Ne aflăm într-o situaţie cu adevărat critică. Dacă lucrurile vor continua în acelaşi fel, iar România nu va putea să acceseze fondurile prin PNRR anul acesta, ne vom trezi că nu mai avem timp să contractăm sumele totale cuprinse în PNRR. Şi asta din cauza exclusivă a lui Cristian Ghinea. Cum va fi tras la răspundere Ghinea pentru acest nou eşec al său în calitate de ministru al fondurilor europene?

Riscăm să ajungem ruşinea Europei cu acest ministru ZERO barat al fondurilor europene!

PNRR a fost folosit de domnul Ghinea nu pentru binele românilor, ci pentru binele firmelor de consultanţă pe care le-a angajat în proiect şi cărora, probabil, le-a promis 2 miliarde din banii cuveniţi României prin PNRR.

Domnule Cîţu, domnilor Barna şi Cioloş, câte rateuri trebuie să mai dea dl Ghinea pentru a înţelege că trebuie să îl schimbaţi?

Consiliul Naţional al ALDE

“Vom rata un an din absorbția banilor în PNRR!”, susține senatorul PSD, Nicușor Cionoiu care mai adăugă că Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al românilor ci al prietenilor ministrului Ghinea, făcut praf până și de Comisia Europeană din cauza deficiențelor constatate în urma “lecturării” ultimei versiuni a PNRR-ului, considerată și oficială.

“În timp ce ministrul Ghinea susține că totul este perfect în ceea ce privește PNRR, deși era conștient de observațiile dezastruase trimise de oficialii comisiei, România riscă să fie ultima țară din UE căreia i se aprobă PNRR-ul.

Acest plan ar fi trebuit aprobat până la finalul lunii iulie, însă adevărul este că va fi aprobat abia la finalul lui septembrie. Prin urmare, alte țări vor primi miliarde din prefinanțare, în timp ce Ghinea încă va mai sta să corecteze planul pe baza zecilor de observații primite de la Comisie.

PNRR-ul nu mai este al românilor, este al vostru, al grupului vostru de partid și al prietenilor domnului Ghinea!

Ministrul Cristian Ghinea a dovedit încă o dată că excelează în ZERO, zero interes, zero implicare, zero fonduri, doar banala fugă de răspundere!!!”, este mesajul postat sâmbătă pe pagina personală de Facebook de senatorul social – democrat.

Pe 14 aprilie a.c., senatorul PSD de Călăraşi, Nicuşor Cionoiu a transmis ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă interpelarea având ca obiect „Îmbunătățirea condițiilor de navigație între gura de intrare de la Dunăre pe brațul Borcea și Portul Călărași”.

Iată ce răspuns a primit parlamentarul călărăşean

„Stimate domnule senator

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Senat și înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul cu nr. 2908/DRP/2021, având ca obiect: "îmbunătățirea condițiilor de navigație între gura de intrare de Ia Dunăre pe Brațul Borcea și Portul Călărași”, vă comunicăm următoarele:

Zona de intrare de la Dunăre pe Brațul Borcea km 100, spre portul Călărași la km 90, a constituit permanent o problemă pentru navigație. Acest fenomen se datorează colmatării brațului Borcea, ca efect al aluviunilor aduse de Dunăre, astfel formarea a trei puncte critice în aval, între gura de formare a Brațului Borcea și Portul Călărași. Astfel în situatia apelor mici se înregistrează adâncimi insuficiente de navigație în zonele Km 99, Km 97 și Km 93.

O altă cauză o reprezintă realizarea Canalului Siderca, desprins din Brațul Borcea, care a captat permanent un volum mare de apă din debitut de apă al Brațului Borcea, în detrimentul segmentului navigabil rămas în aval, spre Portul Călărași.

Din cauza închiderii Combinatului Siderca, nemaifiind cerinţe privind asigurarea condiţiilor de navigație, acest segment al Brațului Borcea între Km 100 și Km 90 nu a mai fost activat până în anul 2006, când A.F.D.J. - R.A. Galați a reluat activitatea de dragaj în această zonă. Din cauza situației geomorfologice existente, lucrările de dragaj s-au derulat foarte greoi, cu utilaje tip graifere montate pe instalații plutitoare și dragi fluviale de mici dimensiuni pentru spargerea acestor praguri. Această situație s-a dovedit favorabilă doar pe termen scurt, dar nu s-a menținut, deoarece de la an la an s-a constatat că fenomenul de colmetare pe cale naturală a acestui braț secundar al Dunării a dus rapid la deteriorarea condițiilor de navigație, necesarul de dragaj fiind mult majorat față de situația inițială.

Astfel, începând din anul 2006, AFDJ RA Galați a dragat în zona de intrare pe Braț Borcea și până în Portul Călărași un volum de circa 500.000 mc, dar, după cum am precizat mai sus doar lucrările de dragaj nu au rezolvat și nu vor rezolva singure această problemă.

Pentru rezolvarea acestei situații, AFDJ RA Galați a recomandat ca una dintre soluțiile pentru reactivarea portului Călărasi să fie realizarea unor lucrări de calibrare a gurii de intrare a Brațului Borcea, de la Dunăre (Km 372) și de regularizare a segmentului cuprins între km 100 - km 90.

Activarea Brațului Borcea de la Km 372 Dunăre, ar fi oportună doar până în Portul Călărași, deoarece în aval de acesta proiectul nu își justifică fondurile. Brațul Borcea în aval de Portul Călărasi și până Ia Km 68, unde se intersectează cu Brațul Bala, nu oferă condiții de navigație, iar pentru asigurarea acestora pe această zonă sunt necesare fonduri și cheltuieli ulterioare imense, atât pentru asigurarea cât și pentru menținerea acestora.

Pentru rezolvarea problemelor invocate, este necesară identificarea unei finanțări din fonduri externe care să acopere toate costurile privind analizarea oportunității realizării acestor proiecte, studiile de fezabilitate, proiectarea, avizările, analizeLë cost beneficiu, consultanți, etc., precum și execuția lucrărilor hidrotehnice specifice, care împreună cu un program de dragaj de întreținere să asigure condiții de navigație pentru orice nivel al apei și pe toată perioada anului,

În schimb, activarea acestei căi secundare în varianta realizării unor lucrări hidrotehnice de mare amploare poate avea ca efect mărirea debitului de apă pe Brațul Borcea în detrimentul sectorului aval de Dunăre, unde în prezent AFDJ Galați derulează, între Km 375 (Călărași) și Km 175 ( Brăila ), un proiect care prevede execuția pe fonduri europene nerambursabile, în două etape, a unor ample lucrări hidrotehnice, pe sectorul principal al Dunării. Acesta, odată finalizat, va avea ca efect îmbunătățirea condițiilor de navigație în acest sector de Dunăre și va avea ca efect secundar, asigurarea debitului necesar de apă de răcire pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.

În cadrul proiectului ”Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, între Călărași și Brăila, km 375 - km 175" s-au executat lucrări hidrotehnice pe brațul Bala, respectiv un prag de fund și un dig de dirijare, care la nivele mici ale apelor Dunării să devieze debitul de apă de pe brațul Bala pe Dunărea Veche, un dig de dirijare a precum și lucrări de dragaj ale bancului de nisip format la km 344 (Caragheorghe), astfel încât acest prag de fund, combinat cu lucrări de regularizare și dragaj de întreținere să asigure și să mențină adâncimi de navigație pentru navele și convoaiele fluviale cât și debitul pentru apa de răcire pentru Centrala Nucleară de Ia Cernavodă.

În prezent, lucrările de dirijare a curenților și cele privind protecțiile de mâluri între Km 346 și km 342 sunt finalizate, pragul de fund este realizat parțial urmând ca pe viitor să se realizeze un alt complex de lucrări hidrotehnicer care împreună cu cele existente să asigure îmbunătățirea condițiilor de navigație, conform Recomandărilor Comisiei Dunării.

De asemenea o variantă alternativă pe care o consideram viabilă, o constituie realizarea unui canal navigabil artificial orientat din aval spre amonte pentru a se preîntâmpina fenomenul de colmatare care să asigure legătura dintre Dunăre și Portul Călărași, canal ce a fost gândit înainte de perioada decembrie 1989, care a fost început dar nu a fost finalizat. O altă soluție ar fi ca toate entitățile din portul Călărași să-și dezvolte dane de operare proprii la Dunăre în zona km 375, situație care ar asigura permanent condiții de navigație cât și adâncimi la dane pentru operarea mărfurilor .

Problema actuală o constituie și lipsa acută a utilajelor de dragaj din partea societăților care execută lucrări de dragaj pentru A.F.D.J. - R.A. Galați. În situația perioadelor cu scădere accentuată a nivelurilor apelor Dunării, care generează efecte negative asupra adâncimilor minime existente la toate punctele critice, utilajele de dragaj existente sunt coordonate să efectueze cu prioritate lucrări de dragaj pentru zonele pe care se desfășoară navigație la nivel internațional, în ritm susținut pe Dunăre, asigurând adâncimi de navigație pe Coridorul 7 PAN EUROPEAN, și în concordanță cu Recomandările Comisiei Dunării privind obligativitatea asigurării gabaritelor șenalului pe sectorul principil al Dunării între Viena și Brăila.

În acest sens, Administrația Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galați a întreprins demersuri în vederea creșterii capacității de întreținere a șenalului navigabil, prin achiziția a două drage fluviale autopropulsate, absorbant-refulante, în valoare de 60.983.900 lei, exclusiv TVA, finanțate de la bugetul de stat, care vor fi finalizate în luna martie 2022 și vor fi apte să înceapă dragajul.

Pentru a face față acestei situații, A.F.D.J. - R.A. Galați în calitate de autoritate de cale navigabilă, în limita bugetului alocat pentru activitatea de dragaj, deru(ează lucrări de menținere și asigurare a adâncimilor pe șenalul navigabil la punctele critice din sectorul principal al Dunării fluviale, între Km 845.5 si Km 610, precum și între Călărași( km 375) și Brăila, în vederea asigurării fluenței traficului de mărfuri pe ruta Dunăre - Canal Dunăre Marea Neagră - Agigea, Constanța. De asemenea, sunt situații, când datorită unor perioade cu regim hidrologic critic când adâncimile sunt sub 25 dm recomandați de Comisia Dunării,

AFDJ RA Galați a intervenit și pe sectorul aflat în administrarea părții bulgare, cu aceleași utilaje cu care draghează și pe sectorul românesc al Dunării.

Toate aceste măsuri excepționale privind activitatea de dragaj sunt luate pentru a asigura un trafic normal al navelor de mărfuri și pasageri. Soluționarea navigației în punctele critice va fi îmbunătățită în viitor și prin finalizarea proiectului „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul Călărași (km 375) -Brăila" și începerea unui proiect similar pe sectorul comun româno - bulgar.

Menționăm că pentru perioadele hidrologice dificile, cu dese anomalii hidrometeorologice, respectiv cu cote sub nivelele multianuale înregistrate, navigația în sectorul Dunăre km 375 - km 345 - Km 243 se desfășoară pe ruta Bala (km 346) – Borcea (krn 68)- Giurgeni Vadu Oii - Cernavoda/Brăila și nu pe ruta Dunăre - Braț Borcea - Călărași - Giurgeni Vadu Oii - Cernavoda/Brăila între Km 372 - Km 243.

În concluzie, lucrările de dragaj se desfășoară cu prioritate pe sectorul românesc al Dunării, pe căile principale de navigație, între km 845,5 și Bara Sulina; concentrându-se în special pe acele zone cu reale probleme, cu trafic intens de mărfuri și pasageri și de interes național și internațional, net superior față de sectorul secundar invocat, respectiv intrare din Dunăre, Km 372, Braț Borcea - Port Călărași, unde din informațiile noastre există trafic naval la nivel local, cu frecvență foarte redusă.

Menționăm că, AFDJ RA Galați împreună cu AFDJ- ACN Călărași, atât la nivel central cât și la nivel local, sprijină permanent autoritățile orașului Călărași precum și operatorii economici prin realizarea periodică de măsurători hidrografice, semnalizare plutitoare și costieră cu transmiterea informațiilor către navigatori pe site-ul instituției cât și brin emiterea de avize pentru realizarea unor obiective economice și turistice pentru orașul Călărași. De exemplu AFDJ RA Galați a emis avize de principiu pentru proiectele "Dezvoltarea turistică a Brațului Borcea- Călărași -port turistic de agrement” și "Îmbunătățirea siguranței navigabilitații pe Dunăre în regiunea transfrontalieră Călărași - Silistra '

Totodată, vă informăm că A.F. D.J. - R.A. Galați caută permanent soluții privind asigurarea și îmbunătățirea condițiilor de navigație între intrarea de Ia Dunăre a Brațului Borcea până în portul Călărași, în funcție de bugetul alocat și de utilajele de dragaj existente și sperăm că între timp prin punerea în aplicare a unei soluții alternative menționate mai sus să se rezolve permanent această problemă.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Cu stimă,

MINlSTRU,

CĂTĂLIN DRULĂ”

Iată mai jos şi textul integral al interpelării adresate de senatorul Cionoiu ministrului Cătălin Drulă

„Stimate domnule ministru,

Brațul Borcea reprezintă un important motor de dezvoltare a județului Călărași, cu real potențial de creștere, atât în plan economic, cât și turistic, a municipiului reședință de județ, prin existența Portului Călărași.

O serie de entități economice importante au ales să facă investiții semnificative în zona municipiului Călărași, tocmai prin prisma existenței posibilității de a efectua transport fluvial al materiilor prime, respectiv al produselor finite.

În conformitate cu Ordonanța nr.22/29 ianuarie 1999, administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare au obligația de a utiliza peste 50% din total venituri obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Imposibilitatea navigării în condiții bune pe Brațul Borcea scade semnificativ veniturile Portului Călărași, prin urmare, și fondurile de investiții. Astfel, lucrările de dragare devin indispensabile Brațului Borcea.

Din păcate, cele două decenii de nerealizare a lucrărilor de dragare a canalului navigabil generează, pe perioade semnificative din an, imposibilitatea utilizării șenalului navigabil dintre Portul Călărași și gura de acces pe brațul principal.

Totodată, pentru preîntâmpinarea unor viitoare colmatări, considerăm necesară demararea unui proiect amplu de calibrare a gurii de intrare a Brațului Borcea de la Dunăre (km 372) și de regularizare a segmentului cuprins între km 100 și km 90.

Senator PSD,

Nicușor Cionoiu”

PSD îi solicită premierului Florin Cîţu să înceteze imediat cu dezinformarea grosolană privind aşa-zisa creştere a puterii de cumpărare, bazată pe raportările profund viciate ale Institutului Naţional de Statistică. Românii nu o duc mai bine şi nici nu au cum să o ducă mai bine având în vedere îngheţările de venituri şi creşterea explozivă a preţurilor la alimente, carburanţi şi energie.

Este absolut neverosimilă raportarea INS, invocată de premierul Cîţu, privind aşa-zise creşteri spectaculoase de salarii de 35-45% în domenii afectate foarte puternic de pandemie, cum ar fi industria HORECA, industria auto, industria mobile etc.

Această imagine complet deformată rezultă din faptul că INS a comparat "mere cu pere", respectiv salariile plătite în aprilie 2021 au fost raportate indemnizaţiile de şomaj tehnic acordate în perioada de carantină de anul trecut, deşi acestea reprezentau doar 75% din salariul de bază, fără sporuri şi bonusuri.

De altfel, chiar în comunicatul INS se precizează că datele raportate au un grad scăzut de "acurateţe, fiabilitate, completitudine şi comparabilitate". Faptul că premierul foloseşte aceste date viciate de contextul pandemiei, pentru a se împăuna public cu un fals succes al guvernării reprezintă o tentativă ticăloasă de manipulare a opiniei publice.

PSD solicită INS să-şi revizuiască metodologia de calcul, astfel încă să ţină cont de contextul cu totul special din perioada de carantină şi să reflecte cu o înaltă "acurateţe, fiabilitate, completitudine şi comparabilitate" evoluţia câştigului salarial şi a puterii de cumpărare din România.

Biroul de presă al PSD

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că sâmbătă, 12 iunie 2021, începe campania electorală aferentă alegerilor locale parţiale din data de 27 iunie 2021.

Campania electorală pentru alegerile locale parţiale se încheie sâmbătă, 26 iunie 2021, la ora 7:00.

Reamintim că regulile privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi controlul finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt statuate de Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare şi Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 2/04.06.2021 privind aprobarea Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale parţiale din data de 27 iunie 2021.

AEP a venit în sprijinul competitorilor electorali prin elaborarea Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale parţiale din data de 27 iunie 2021, care a fost publicat pe site-ul https://finantarepartide.ro/ la secţiunea DOCUMENTE UTILE.

Toate informaţiile cu privire la desfăşurarea alegerilor locale parţiale din data de 27 iunie 2021 pot fi accesate pe site-ul https://partiale2021.roaep.ro

Direcţia comunicare