Ordonanţa privind Codul administrativ a fost adoptată tacit în Senat
Featured

Ordonanţa privind Codul administrativ a fost adoptată tacit în Senat

Senatul a adoptat, miercuri, în mod tacit, OUG privind Codul administrativ, astfel că autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ-teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de minimum 20% de reprezentare.

Nota de adoptare tacită pentru acest act normativ, pentru care termenul de dezbatere şi vot în prima cameră sesizată s-a împlinit pe 29 septembrie, a fost citită, miercuri, în plen, de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu.

În actul normativ se prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective.

Prin Codul administrativ sunt stabilite proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte pentru un membru al Guvernului în aceste cazuri poate avea loc o singură dată, termenul premierului pentru propunere fiind de cinci zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui, zece zile.

Actul normativ adoptat tacit mai stabileşte proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărâre a instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.

În Codul administrativ se prevede că atestarea domeniului public se va face prin hotărâre de consiliu local sau judeţean, şi nu prin hotărâre de guvern, aşa cum este în prezent.

Actul normativ clarifică, de asemenea, statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

 

Şedinţa Birourilor permanente reunite, suspendată din lipsă de cvorum. M. Ciolacu: Am crezut că este o grabă de a scăpa această ţară de pesedişti şi de acest guvern
Featured

Şedinţa Birourilor permanente reunite, suspendată din lipsă de cvorum. M. Ciolacu: Am crezut că este o grabă de a scăpa această ţară de pesedişti şi de acest guvern

Şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului a fost suspendată, marţi seară, din lipsă de cvorum.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a anunţat că, în aceste condiţii, nu a putut fi stabilit calendarul dezbaterii moţiunii de cenzură depuse de Opoziţie.

"Nu s-au putut întruni Birourile permanente pentru a lua hotărârile privind calendarul şi programul moţiunii. Mâine vom convoca din nou. Eu am crezut că este o grabă de a scăpa această ţară de pesedişti şi de acest guvern şi am constatat că cele cinci partide au lipsit de la şedinţă. În această seară, cu certitudine, nu (se citeşte moţiunea - n.r.) pentru că nu s-a făcut acest cvorum", a afirmat Marcel Ciolacu.

Întrebat cum răspunde acuzaţiei Opoziţiei că şedinţa Birourilor permanente reunite a fost programată "seara, ca hoţii", Ciolacu a spus: "Nu este încă noapte. Au depus moţiunea la ora 18,00, cu o oră şi jumătate după ce s-a terminat programul atât din Senat, cât şi din Cameră, dar staff-urile - şi de la Secretariatul general din Senat, şi din Camera Deputaţilor - au avut amabilitatea să stea până la această oră pentru a veni minunata moţiune. Tot noi să fim vinovaţi că au depus moţiunea pe înserate, ca să nu spunem noaptea. Dar putem propune mâine, la 7,00, un Birou permanent reunit pentru ca să nu fie noaptea, să fie dis-de-dimineaţă. Nu! Este o mascaradă. Nu au un lider. Se şi vede acest lucru. Se joacă cu această moţiune".

El a mai afirmat că de la "lucrurile foarte clare că, 'domnule, trebuie să depunem moţiunea', 'să scăpăm ţara', 'e un dezastru', dânşii (Opoziţia - n.r.) nici nu participă ca să facem calendarul (moţiunii - n.r.). Vom vedea mai departe cum participăm fiecare la această mascaradă".

Ciolacu a arătat că a fost programată şedinţa Birourilor permanente reunite marţi seară pentru că a înţeles din declaraţiile liderilor Opoziţiei "că este o urgenţă, ţara are probleme majore", iar PSD nu vrea "să încurce această problemă".

"S-a anunţat din timp că vom face acest Birou permanent reunite după depunerea moţiunii. Eu, de la PSD, nu ştiam când se depune moţiunea. Dânşii ştiau foarte bine când o depun şi că urmează un Birou permanent reunit, pentru că acesta este procedura parlamentară", a mai spus Ciolacu.

El nu a exclus posibilitatea ca moţiunea să fie dezbătută în weekend. „Repet. Am crezut că este o urgenţă să scăpăm ţara asta, nu că nu putem munci sâmbăta, nu putem... În Constituţie, zilele sunt constituţionale, nu lucrătoare sau nelucrătoare".

Opoziţia a depus marţi moţiunea de cenzură!
Featured

Opoziţia a depus marţi moţiunea de cenzură!

Moţiunea de cenzură, iniţiată de Opoziţie la adresa Guvernului Dăncilă, a fost depusă marţi în Parlament.

Moţiunea, intitulată "Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!", are 237 de semnături de la parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de la parlamentari PSD.

"Moţiunea este semnată de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, UDMR, PRO România, ALDE, doi deputaţi ai minorităţilor naţionale, patru parlamentari PSD şi un deputat independent. Pentru toată aroganţa, pentru toată incompetenţa şi toată răutatea cu care au guvernat, votul pentru căderea acestui guvern profund anti-naţional este un act necesar din partea oricărui parlamentar de bună-credinţă. Semnăturile confirmă angajamentul unei majorităţi parlamentare pentru demiterea acestui guvern", a scris, pe Facebook, prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan, imediat după depunerea moţiunii de cenzură.

Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată de Parlament sunt necesare 233 de voturi.

Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Sursa www.agerpres.ro

Senatorii au decis creşterea valorii tichetelor de masă de la 15 la 20 de lei
Featured

Senatorii au decis creşterea valorii tichetelor de masă de la 15 la 20 de lei

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa plenului de miercuri, propunerea legislativă pentru modificarea Legii 165/2018, care prevede creşterea valorii tichetelor de masă de la 15 la 20 de lei.

Iniţiatorii, un grup de deputaţi PSD, susţin că valoarea actuală a unui tichet de masă, de 15,18 lei înainte de impozitare, nu este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz a cărei valoare medie este de 21,4 lei.

Potrivit social-democraţilor, valoarea pe zi a tichetului de masă din România este printre cele mai mici din Europa.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

Senatul a adoptat proiectul referitor la taxarea pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei
Featured

Senatul a adoptat proiectul referitor la taxarea pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, iniţiativa legislativă prin care sunt taxate pensiile speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar ceea ce depăşeşte 10.000 de lei, cu 50%. În favoarea actului normativ au votat 76 de senatori şi 16 s-au abţinut.

Propunerea legislativă prevede instituirea unei taxe pe veniturile reprezentând pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi şi statute speciale.

Proiectul privind taxarea pensiilor a fost amendat chiar de către iniţiator, astfel încât componenta din pensii bazată pe principiul contributivităţii să nu fie taxată.

Un alt amendament, propus de senatorul UDMR Tanczos Barna şi adoptat de Comisia de buget-finanţe şi de plen, prevede că şi pensia şefilor de stat intră sub incidenţa proiectului de lege.

"Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii, pentru un număr de 9.312 beneficiari de pensii de serviciu în plată la sfârşitul lunii iunie 2019, din total sume cuvenite în cuantum de 105.706.216 lei, partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat bazată pe contributivitate reprezintă aproximativ 16,9%, iar cea fără contributivitate, suportată de la bugetul de stat, reprezintă aproximativ 83,1%. Se constată că în cazul pensiilor mai mari de 10.000 lei lunar componenta bazată pe necontributivitate este dominantă comparativ cu cea bazată pe contributivitate", se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme