Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul privind abrogarea recursului compensatoriu. S-au înregistrat 272 voturi ''pentru'' şi 5 abţineri.

Proiectul de lege a fost iniţiat de PNL, fiind comasat cu cel al USR.

Deputaţii au adoptat, la propunerea Ministerului de Justiţie, un amendament potrivit căruia vor beneficia de efectele recursului compensatoriu persoanele condamnate începând cu 24 iulie 2012 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

"Prevederile art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi", prevede textul adoptat.

Sursa www.agerpres.ro

Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a dat, în unanimitate, un raport de admitere unui proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, prin care începând cu 1 ianuarie 2020 supraacciza la carburanţi operată din cursul anului 2017 va fi eliminată.

De asemenea, Comisia a decis ca de la 1 ianuarie 2020 să fie eliminată supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial, în vederea aplicării unei baze de calcul pentru contribuţiile sociale şi a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate în funcţie de salariul realizat şi nu în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară.

Proiectul, iniţiat de 53 de parlamentari liberali, va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

sursa www.agerpres.ro

Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

El a precizat că Iohannis a obţinut 6.509.135 de voturi valabil exprimate, iar Dăncilă - 3.339.922, potrivit rezultatului final la alegerile prezidenţiale.

Preoţescu a menţionat că la BEC au fost înregistrate toate procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

sursa www.agerpres.ro

Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă iniţiată de senatorul PSD Eugen Teodorovici care prevede că reţinerea şi neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor la bugetul de stat se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani.

Nota de adoptare tacită pentru acest act normativ, pentru care termenul de dezbatere şi vot în prima Cameră sesizată s-a împlinit pe 6 noiembrie, a fost citită, în plen, de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu.

Deşi proiectul are raport de admitere cu amendamente din partea Comisiei de buget a Senatului, prin care se eliminase reglementarea potrivit căreia neplata impozitelor şi contribuţiilor se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani, pentru că nu a primit votul plenului până în 6 noiembrie, când s-a împlinit termenul de dezbatere în Senat, actul normativ este transmis Camerei Deputaţilor în forma iniţiatorului.

Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani "reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/ sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege".

Printre taxele enumerate în anexă se află: "impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o altă persoană juridică română, impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi, impozit pe veniturile sub formă de dividende, impozitul pe veniturile din pensii, contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, contribuţia la Fondul pentru mediu".

De asemenea, actul normativ prevede pedeapsă de la doi la şapte ani de închisoare pentru "stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat".

Potrivit actului normativ, mai constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la doi la şapte ani ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, ş.a.m.d.

Dacă prin faptele menţionate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 de euro limitele pedepsei se majorează cu jumătate, menţionează proiectul de act normativ.

Achitarea prejudiciului duce la reducerea pedepsei la jumătate, iar dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 de euro se poate aplica amendă.

"Faptele nu se pedepsesc dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este de până la 10.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul", se mai arată în proiectul de act normativ.

Iniţiatorul actului normativ susţine, în expunerea de motive, că "măsurile propuse contribuie la diminuarea decalajului fiscal prin asigurarea veniturilor fiscale cuvenite bugetului general consolidat, în cuantum considerabil mai mare, fără a creşte cotele de impozitare sau a introduce noi impozite sau taxe".

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro