Camera Deputaţilor a adoptat, joi, proiectul de lege privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, numărul zilelor libere urmând să fie stabilit prin Hotărâre de Guvern.

Proiectul prevede acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani, respectiv vârsta până la 18 ani pentru cei cu dizabilităţi, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decise de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Potrivit amendamentelor decise în comisie, zilele libere se acordă în cazul în care locul de muncă nu permite să se lucreze la domiciliu sau telemuncă.

Zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinţi, depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul. Cererea va fi însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi.

Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă se va plăti din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul corespunzător unei zile de lucru, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat. Sumele pentru plata indemnizaţiei se iau din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Până la închiderea anului fiscal, sumele decontate vor fi înapoiate Fondului, potrivit unei proceduri stabilite de Guvern.

Camera Deputaţilor este for decizional

SURSA WWW.AGERPRES.RO

Efectele crizei cauzate de coronavirus pe plan economic au început să apară: traficul s-a redus, restaurantele, hotelurile şi aeroporturile sunt aproape goale, iar dintre magazine, numai cele alimentare mai au clienţi. Toate acestea sunt urmarea măsurilor fireşti de reducere la minim a interacţiunilor şi călătoriilor pentru limitarea răspândirii virusului COVID-19. Dar aceste hoteluri, restaurante şi avioane goale înseamnă venituri mai mici pentru companii şi, totodată, dificultăţi în plata salariilor, a creditelor către bănci şi a facturilor către furnizori. Salariaţii companiilor rămase fără clienţi şi-ar putea pierde locurile de muncă, ceea ce poate conduce la imposibilitatea de a-şi plăti ratele la casă, maşină sau alte credite. La rândul lor, băncile ar fi afectate şi ar fi nevoite să închidă o parte din activitate, generând pierderi de locuri de muncă şi reduceri succesive ale consumului.

Dacă nu vom lua măsuri urgente, această situaţie temporară în care încercăm limitarea extinderii virusului poate degenera într-o cumplită criză economică. O criză care poate costa până la 10% din PIB, adică peste 200 de miliarde de lei. În spatele acestor cifre sunt oameni afectaţi şi sărăciţi şi firme prăbuşite. Chiar dacă acest efort pare mare acum, când România a fost prinsă în cea mai dificilă situaţie bugetară din ultimul deceniu, un efort din partea Guvernului se impune.

PLUS propune următoarele măsuri urgente:

- Şomaj tehnic pentru angajaţii firmelor afectate (stau acasă cu 75% din salariu, iar compania nu plăteşte taxe, contribuţii şi impozite pentru respectivii angajaţi)

- Amânarea / reducerea obligaţiilor fiscale lunare / trimestriale şi/sau sprijin financiar (ajutor de stat) pentru firmele care au înregistrat o reducere de minimum 50% a cifrei de afaceri în luna / trimestrul precedent(a) şi/ sau sunt în sectoare critic afectate de criză (transport, turism, aviaţie etc.), în condiţiile în care nu îşi concediază salariaţii, pe modelul Kurzarbeit din Germania

- Reducerea ratelor dobânzilor (rata de politică monetară) şi finanţarea internaţională cu dobânzi reduse prin intermediul Băncii Europene pentru Investiţii (BEI)

- Încurajarea băncilor să negocieze reeşalonări de credite pentru clienţii afectaţi - persoane juridice, în special IMM şi PFA.

- Protejarea exporturilor prin amânarea obligaţiilor fiscale de plată pentru firmele exportatoare

- Alocarea prioritară a fondurilor europene necheltuite pentru pentru a sprijini sectoarele afectate de criză şi continuitatea activităţii firmelor din respectivele sectoare

Pe de altă parte, aceste măsuri se traduc prin mai puţine venituri la buget şi un deficit bugetar mai mare. Ca atare, prioritatea autorităţilor române trebuie să fie accesarea de finanţări europene nerambursabile pentru a finanţa măsurile de protejare a economiei şi evitarea unei crize economice. Cu siguranţă, costul acestor măsuri este infinit mai mic decât costul unei crize economice.

Pro România propune amânarea cu 90 de zile a plăţii ratelor bancare pentru persoanele fizice, ca măsură necesară pentru combaterea efectelor epidemiei de coronavirus, conform unui comunicat al formaţiunii transmis miercuri.

"Pe durata epidemiei, cetăţenii trebuie să beneficieze de o perioadă de graţie de 90 de zile. În caz contrar, băncile se vor trezi cu mai bine de jumătate din debitori care nu-şi vor mai putea plăti ratele. Trecem printr-o criză fără precedent, ale cărei consecinţe economice vor fi mai dramatice decât ceea ce am văzut în 2009 - 2010. Este datoria statului să sprijine categoriile vulnerabile", a declarat Victor Ponta, preşedinte Pro România, conform sursei citate.

Parlamentarii Pro România vor propune modificări legislative în acest sens, mai arată comunicatul.

De asemenea, Pro România a propus o măsură în beneficiul companiilor din domeniul HORECA, respectiv sistarea plăţii impozitelor şi contribuţiilor pentru salarii până la data de 1 septembrie 2020, mai menţionează sursa citată. În România sunt peste 300.000 de angajaţi în turism şi servicii de alimentaţie publică. Fără intervenţia statului, companiile din domeniu riscă blocarea activităţii, concedieri masive şi chiar faliment, indică sursa citată.

Pro România adaugă că Victor Ponta a propus, luni, zece măsuri de combatere a efectelor epidemiei de coronavirus, iar patru dintre acestea au fost implementate de Guvern în ultimele zile.

Senatul a adoptat tacit, luni, OUG 9/2020 prin care programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat este extins de la 50 la 150 de unităţi învăţământ.

"De la data intrării în vigoare a ordonanţei şi până la sfârşitul anului 2020, în perioada desfăşurării didactice, preşcolarilor şi elevilor din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat denumite în continuare unităţi-pilot li se acordă cu titlu gratuit un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar cu TVA inclus. Limita valorică cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora", prevede proiectul de lege privind aprobarea OUG 9/2020 pentru aprobarea programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Potrivit expunerii de motive, cele 150 de unităţi de învăţământ cu grade de complexitate şi particularităţi educaţionale diferite propuse pentru a fi cuprinse în program sunt dispuse echilibrat la nivel naţional, în medii rezidenţiale diverse - urban (mare, mic, central, periferic); rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat) - şi vor avea statut de unităţi de învăţământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul.

"Prima categorie include unităţi de învăţământ situate în medii geografice izolate/greu accesibile - deltă, munte, câmpie (zonă depopulată/zonă greu accesibilă din cauza condiţiilor naturale), în medii sociale defavorizate (comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate - populaţie romă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi supuşi unor forme disimulate de abandon parental, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul şcolii, cutume şi mentalităţi culturale restrictive, în defavoarea minorului etc.) în medii sociale cu grad ridicat de pauperitate", se menţionează în documentul citat.

În cea de a doua categorie de beneficiari, cu rol de "motor de incluziune socială", sunt prevăzute "în continuare liceele şi colegiile pedagogice, unităţi de învăţământ complexe, cu statut de centre de resurse educaţionale, care reunesc elevi din toate ciclurile de învăţământ, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, având în vedere faptul că, prin structura lor, acestea au şi şcoli de aplicaţie pentru practica pedagogică".

Proiectul de lege privind aprobarea OUG 9/2020 pentru aprobarea programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învaţământ preuniversitar de stat va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro