Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că după 15 mai se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă.

Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislaţia specifică", a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

Ce este starea de alertă?

Starea de alertă este prevăzută de OUG nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

Despre starea de alertă

În localităţi, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor.

Zonele afectate de pandemie, la fel ca cele afectate alteori de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă.

Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol

– declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă

– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative

– acordarea de ajutoare de urgenţă

– instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională

– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice

De asemenea, conform ordonanței, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Declararea stării de alertă din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă, de evacuare a persoanelor a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.

UPDATE

Relaxarea măsurilor după ieşirea din starea de urgenţă va fi făcută ''pas cu pas'', la intervale de aproximativ două săptămâni, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.

El a punctat că, din 15 mai, va fi instituită "starea de alertă", când purtarea măştii este obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun.

Din 15 mai, a adăugat şeful statului, vor fi deschise saloanele cosmetice, cabinetele stomatologice şi muzeele, "în condiţii speciale de distanţare, de igienă".

De atunci, nu va mai fi necesară declaraţia pe proprie răspundere la deplasarea în localitate, dar "deplasările în esenţă vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate", a adăugat Iohannis.

De asemenea, a afirmat şeful statului, sportivii de performanţă vor putea să înceapă cantonamentele după ce se încheie starea de urgenţă, dar competiţiile sportive încă nu pot fi organizate.

Cătălin Ivan, coordonator politic ADN - Alternativa pentru Demnitate Naţională, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis solicitându-I acestuia să redea românilor “vieţile şi libertăţile înapoi”, să fie lăsaţi să muncească iar copiii să meargă la şcoală.

“Domnule Iohannis, daţi românilor vieţile şi libertăţile înapoi, lăsaţi-i să muncească, în timp ce copiii lor merg la şcoală şi recuperează materia pierdută!

"Iohannis şi ai lui vorbesc despre învăţământul online şi posibilitatea ca şcolile să nu fie redeschise nici măcar în toamnă, în condiţiile în care în ţări civilizate din Europa, mult mai lovite de această pandemie, se deschid şcolile, iar state cu experienţă uriaşă în învăţământul virtual nu recomandă această formă de învăţământ. A se vedea modelul sud-coreean şi recomandările specialiştilor din această ţară.

În România educată şi normală a lui Klaus Iohannis, educaţia se face cu tableta, dar cu toaleta în curte. O treime dintre copiii din România trăiesc în locuinţe cu toaleta în curte. Peste 1000 de şcoli şi un sfert din grădiniţele din România se află fix în aceeaşi situaţie. Un copil din patru este la vârsta de 15 ani analfabet funcţional, adică citeşte, dar nu înţelege. Doar un tânăr din patru termină o formă de învăţământ superior până la vârsta de 34 de ani, situând România pe ultimele locuri în Europa.

Pentru orice om rezonabil şi responsabil, închiderea şcolilor pe o perioadă atât de lungă de timp, blocarea părinţilor în case şi diminuarea drastică a veniturilor familiale vor avea un impact direct negativ asupra copiilor din România. Abandonul şcolar, deja la cote alarmante, doar Spania şi Malta ne depăşesc, va creşte şi mai mult. Diminuarea veniturilor părinţilor şi pierderea contactului copiilor cu şcoala vor duce la formarea unei generaţii pierdute. Bolile şi dezechilibrele psihice asociate acestei izolări forţate sunt încă şi mai periculoase. Tot mai mulţi psihologi atrag atenţia că cei mici au nevoie de interacţiune socială şi de educaţie directă, în mediu corespunzător pe care doar şcoala îl poate asigura şi recomandă deschiderea unităţilor de învăţământ cu prioritate.

În acest context al realităţii din ţara noastră, dotarea tuturor copiilor cu tablete, calculatoare şi instrumente IT de ultimă generaţie este o aventură extrem de scumpă şi total ineficientă pentru educaţia din România. Pe de o parte, nu a avut succes nicăieri în lume, pe de altă parte este o iluzie care va costa foarte scump bugetul ţării, dar va avea consecinţe dintre cele mai dramatice asupra copiilor noştri.

Singura soluţie pe care acest guvern o are, dacă rămânem în zona responsabilităţii şi grijii pentru români, este repornirea economiei, redarea libertăţilor de a circula şi de a munci tuturor românilor, astfel încât aceştia să poată produce şi să-şi reechilibreze veniturile şi redeschiderea instituţiilor de învăţământ, cu reducerea vacanţei de vară şi recuperarea săptămânilor în care acestea au fost închise. A se nota că nu există nicăieri în lume dovezi, studii sau situaţii care să demonstreze că virusul CoVid-19 afectează în mod special copiii sau că aceştia ar fi purtători. Dimpotrivă, toate studiile arată că aceştia sunt cei mai puţin vulnerabili.

Dacă nu vreţi ca românii să vă concedieze pe dumneavoastră împreună cu acei consilieri înainte de vreme, atunci daţi românilor vieţile şi libertăţile înapoi, lăsaţi-i să muncească, în timp ce copiii lor merg la şcoală şi recuperează materia din ultima perioadă!”

Cătălin Ivan

Coordonator politic ADN - Alternativa pentru Demnitate Naţională

Senatul a respins, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, care prevedea ca acesta să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.

Senatorii au votat telefonic în favoarea raportului de respingere întocmit de Comisia de administraţie - 126 de voturi "pentru" şi 9 'împotrivă' (UDMR).

Propunerea legislativă a trecut iniţial de Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, în forma depusă de iniţiatori - deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan.

Potrivit propunerii legislative, Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc.

Astfel, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să constituie o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. În proiect sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.

Proiectul mai propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. În proiect sunt definite ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc: autorităţile regiunii autonome - Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Preşedintele Ţinutului Secuiesc, autorităţile scaunelor - Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului şi autorităţile locale - Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul.

Sursa www.agerpres.ro

Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de plen, propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, ca urmare a izbucnirii epidemiei de COVID-19, cu cel mult şase luni de la data încetării stării de urgenţă.

Camera Deputaţilor este for decizional, proiectul fiind adoptat de Senat la data de 15 aprilie.

S-au înregistrat 204 voturi "pentru", 105 "împotrivă", iar şapte parlamentari s-au abţinut sau nu au votat.

Au votat împotrivă parlamentarii PNL şi USR.

Potrivit proiectului, mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc cu cel mult şase luni de la data încetării stării de urgenţă. Data alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 se stabileşte de către Parlament, prin lege organică, cu cel puţin 75 de zile înaintea votului.

După anunţarea votului final, deputatul PNL Florin Roman a anunţat că liberalii vor ataca proiectul la CCR, argumentând că OUG pe această temă rămâne în vigoare.

Sursa www.agerpres.ro