Senatul a adoptat, miercuri, în şedinţa de plen, propunerea legislativă a deputatului Victor Ponta privind modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care se amână, până la 25 iulie 2020 sau până la o dată ulterioară stabilită prin HG, plata contribuţiilor fiscale ale firmelor afectate de măsurile luate în contextul epidemiei de coronavirus.

Ponta propune prelungirea termenelor de plată scadente în prima parte a anului 2020 pentru anumite obligaţii fiscale prevăzute de Codul fiscal şi de Legea 107/2016 privind impozitul specific unor activităţi în contextul actual al pandemiei COVID-19. Ponta explică în expunerea de motive a proiectului că "este necesară asigurarea unui tampon financiar care să le permită companiilor să facă faţă provocărilor din lanţul de plăţi".

Proiectul vizează, printre altele, prelungirea termenului de plată, până la 25 iulie 2020 sau până la o dată ulterioară stabilită prin HG, pentru impozitul pe profit aferent anului fiscal 2019 şi pentru semestrul întâi al anului 2020 pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, pentru impozitul pe veniturile din salarii realizate în perioada februarie-aprilie 2020, pentru contribuţia de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din salarii realizate în perioada februarie-aprilie 2020, pentru taxa pe valoarea adaugată datorată pentru aceeaşi perioadă.

De asemenea, este prelungit termenul de plată până la 31 iulie 2020 pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice.

"Beneficiază de aceste facilităţi persoanele juridice române care la data de 31 decembrie a anului precedent nu se aflau în lichidare şi aveau înscrisă în actele constitutive ca activitate principală sau secundară una dintre activităţile corespunzătoare codurilor CAEN menţionate în proiect şi au obţinut venituri din aceste activităţi în cursul anului fiscal 2019", mai prevede proiectul.

Plenul şi-a însuşit amendamentele Comisiei de buget a Senatului, care a adăugat proiectului de lege alte coduri CAEN cu domenii de activitate ale firmelor ce pot beneficia de aceste amânări.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

PRO România propune ca fiecare cetățean afectat de coronacriză să beneficieze de sprijin pentru trai decent, prin asigurarea, de către stat, a unui venit minim vital lunar. Astfel, ajutorul urmează să fie calculat ca diferență dintre suma de 1500 de lei și venitul net lunar al persoanei.

Specialiștii PRO România susțin că măsura trebuie să fie valabilă atât pe perioada stării de alertă, cât și pe o durată de un an după finalizarea acesteia. De asemenea, se propune majorarea cuantumului aferent venitului minim vital pentru familiile monoparentale cu suma de 500 de lei. Pentru familiile cu trei persoane majore care locuiesc în aceeași gospodărie se acordă un ajutor de maximum 3000 de lei, respectiv 4000 de lei pentru cele cu mai mult de trei membri peste 18 ani.

“Salut această propunere venită din partea colegilor mei. În lipsa unei reglementări a venitului minim vital, românii vor fi puși în situația de a nu-și permite alimentele sau medicamentele necesare. Asta cu atât mai mult cu cât guvernul Orban refuză să aplice legea care majorează pensiile, iar numărul celor care au rămas fără un loc de muncă trece de un milion.” susţine coordonatorul judeţean al PRO România Călăraşi, Răzvan Meseşeanu care a continuat “O măsură similară pentru asigurarea unui venit minim vital a fost implementă deja în Spania, acolo unde fiecare persoană care câștigă mai puțin de 200 de euro primește, de la stat, o diferență de 456 de euro. PRO România semnalează faptul că statul român trebuie să facă schimb de bune practici cu alte țări în ceea ce privește protecția cetățenilor. De altfel, cele mai multe dintre măsurile propuse de PRO România de la începerea crizei au ca referință proiecte de succes implementate în alte state, adaptate, cu ajutorul specialiștilor din fiecare domeniu, realității din țara noastră.”

Pentru urgentarea parcursului de adoptare a acestor măsuri, PRO România a inclus toate prevederile descrise mai sus în proiectul de lege privind venitul minim garantat, inițiativă proprie depusă încă din luna aprilie, aflată în procedură legislativă.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, declară că alegerile locale trebuie să fie organizate "cât mai curând posibil" şi este convins că acestea vor avea loc pe 27 septembrie, iar cele generale pe 6 decembrie, "pentru că România are nevoie de o nouă administraţie şi un nou Legislativ stabil".

"Alegerile locale trebuie să fie organizate cât mai curând şi sunt sigur că vor avea loc pe 27 septembrie, iar cele generale pe 6 decembrie. Dacă există un minimum ataşament faţă de democraţie, ar trebui ca toate partidele să accepte un asemenea calendar. România are nevoie de o nouă administraţie şi un nou Legislativ stabil, care să ia măsuri pentru a combate efectele draconice şi greu de estimat astăzi ale recesiunii prin care va trece România şi Uniunea Europeana", scrie Tomac vineri, pe Facebook.

Parlamentul a adoptat, miercuri, hotărârea de încuviinţare a instituirii stării de alertă pe teritoriul României.

S-au înregistrat 372 de voturi "pentru", 37 "împotrivă" şi şapte abţineri.

"Se încuviinţează starea de alertă şi măsurile instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394 din 18 mai 2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, potrivit art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020", precizează hotărârea adoptată de Parlament.

Parlamentarii au adus unele completări la hotărârea de Guvern.

Astfel, a fost introdus un nou articol la anexa 1 a Hotărârii de Guvern, potrivit căruia "autorităţile publice locale, pentru unităţile sanitare din subordine, exercită atribuţia de numire, suspendare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în cadrul acestor unităţi, în condiţiile legii".

O altă prevedere introdusă este la anexa 2. "Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii, va pune la dispoziţia autorităţilor publice locale necesarul de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ - teritoriale respective", precizează textul nou introdus.

Parlamentarii au eliminat din articolul 5, care precizează punctele de frontieră care se menţin închise temporar, referirile la cele de la Turnu din judeţul Arad, Salonta şi Valea lui Mihai din judeţul Bihor.

Parlamentarii au renunţat, la solicitarea secretarului de stat în MAI Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, la două amendamente aprobate în comisiile juridice referitoare la carantină.

Sursa www.agerpres.ro