USR Călărași nu va participa la alegerile locale împreună cu PLUS Călărași, susţine şefa USR Călăraşi Amelia Giurcan potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina personală de Facebook. Giurcan a explicat şi motivul “o parte din membrii Biroului Județean al PLUS Călărași încurajează răspândirea acestor știri false și alimentează tentativele de destabilizare a Alianței”.

În consecinţă, mai spune Giurcan, cea prinsă cu mâţa-n sac, pardon cu Adeziunea la PSD Călăraşi, fiecare partid, USR şi PLUS, urmând “să-și gestioneze singur campania și acțiunile electorale.”

“Alianța politică națională dintre USR și PLUS reprezintă un model aplicat cu succes în multe județe, acolo unde colaborarea dintre cele două partide are la bază onestitatea și încrederea reciprocă. O astfel de construcție nu poate pleca decât de la respect și bună-credință, nu de la orgolii personale sau scopuri mărunte.

În ultima perioadă membrii USR Călărași au fost supuși unui val de știri false creat și întreținut de către PSD, partid care încearcă să oprească valul de schimbare început în mai 2019 și care îi împinge tot mai aproape de irelevanță politică.

Puși în fața unor informații certe care arată că o parte din membrii Biroului Județean al PLUS Călărași încurajează răspândirea acestor știri false și alimentează tentativele de destabilizare a Alianței, membrii Biroului Județean al USR Călărași au luat decizia de a întrerupe pentru moment colaborarea cu PLUS Călărași. USR Călărași nu va participa la Alegerile Locale împreună cu PLUS Călărași, urmând ca fiecare partid să-și gestioneze singur campania și acțiunile electorale.

Nu am luat această decizie cu ușurință ci după mai multe încercări de a colabora cu colegii de la PLUS. Sperăm ca situația colaborării între cele două partide să se îndrepte, dar asta nu se poate întâmpla decât atunci când toți vom înțelege că încercările sistematice de discreditare a colegilor, atât în interiorul cât și în afara Alianței, nu fac decât să dărâme punțile către dialog.

Ne exprimăm încrederea că în viitor noi toți vom regăsi drumul către valorile care ne-au adus împreună și vom  înțelege că am intrat în lupta politică pentru a oferi cetățenilor județului Călărași o alternativă reală după 30 de ani de dezamăgiri.” se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a preşedintei USR Călăraşi, Amelia Giurcan.

Duminică, conducerea PLUS Călăraşi a precizat prin intermediul unui mesaj postat tot pe Facebook că “Biroul Filialei Judeţene PLUS Călăraşi, în unanimitate de voturi, a decis ca, pentru alegerile locale la nivelul judeţului şi municipiului Călăraşi să nu  se accepte nicio alianţă cu alt partid politic, în afara celei deja existente cu USR.” Decizia a survenit după ce Amelia Giurcan&Co şi-au manifestat disponibilitatea încheierii unei alianţe la localele din septembrie cu PNL Călăraşi.

Declarația "fulminantă" a președintelui PSD, Iulian Iacomi (întreb pentru un prieten: mai e în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene?), nu este nimic altceva decât o consecinţă a unei presiuni politice venită din zona “galbenă” a politicii locale.

În realitate, niciodată arhiva de la PSD nu a fost "topită". Adeziunea fizică există. Tehnic dacă ne uităm pe document observăm două numere de înregistrare.

Primul scris de secretara PSD de la acea vreme, Dorina Gheorghe, care atestă dorința de afiliere politică a doamnei Giurcan si cel de-al doilea reprezintă acordul BPL Călărași de acceptare a adeziunii președintei de la USR.

Cât priveşte “recomandarea”, ea există (e mai jos!) şi o poate studia şi dumnealui, poate, chiar în premieră.

Cât despre veridicitatea semnăturii, puteţi “compara” şi singuri.

În rest, doamna  Amelia Giurcan nu mai e o miză pentru călărăşeni ci doar pentru liberali care ţin morţiş s-o vadă cocoţată în vârful USR, partid care trebuie musai să rămână la cheremul PNL-ului.

Europarlamentarul umanist Maria Grapini transmite că anunțul Președintelui României Klaus Iohannis, potrivit căruia României i-au fost alocate 80 de miliarde de euro pentru programe europene, este unul pripit, deoarece astăzi europarlamentarii liberali au votat în Parlamentul European Rezoluția care combate înțelegerea din Consiliul European. „Astăzi s-a dezbătut în Parlamentul European negocierea „reușită” de Consiliul European. Concluzia e că majoritatea dintre eurodeputați nu au fost de acord cu hotărârile Consiliului! S-a grăbit domnul Iohannis să dea ca certe cele 80 de miliarde de euro”, transmite umanista Maria Grapini pe pagina sa oficială de Facebook.

Maria Grapini mai punctează faptul că abia după votul Rezoluției de azi, începe negocierea cu Parlamentul European: „Președintele Iohannis s-a lăudat cu banii aduși înainte de a fi un acord cu Parlamentul European!”.

Biroul de presă

Fondul de redresare este un ,,moment istoric”, dar priorități pe termen lung ale UE, precum Pactul Ecologic sau Agenda Digitală sunt puse în pericol, consideră deputaţii.

În cadrul unei rezoluții referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020, adoptată cu 465 de voturi pentru, 150 contra şi 67 de abţineri, deputaţii aduc un omagiu victimele coronavirusului și tuturor categoriilor profesionale care au luptat împotriva pandemiei, subliniind că cetăţenii UE au o obligație colectivă la solidaritate.

Un pas înainte pentru redresare economică, dar inadecvat pe termen lung

În cadrul textului, care constituie un mandat pentru negocierile viitoare privind finanțarea şi redresarea UE, Parlamentul salută acceptarea de către liderii UE a fondului de redresare, așa cum fusese propus de către Parlament în luna mai, numind acest moment drept unul ,,istoric pentru UE”. Totuşi, deputaţii regretă ,,reducerile masive aplicate componentelor de subvenții” şi solicită deplina implicare democratică a Parlamentului în instrumentul de redresare, care ,,nu acordă un rol formal pentru deputaţii aleşi în Parlamentul European”.

În ceea ce priveşte bugetul UE pe termen lung, deputaţii nu sunt de acord cu reducerile bugetelor programelor orientate spre viitor şi consideră că aceste reduceri ,,vor submina bazele unei redresări durabile și puternice”. Programe emblematice ale UE referitoare la climă, la tranziția digitală, la sănătate, tineret, cultură, cercetare, sau gestionarea frontierelor ,,sunt supuse riscului unei reduceri imediate a finanțării în perioada 2020-2021”, iar, începând cu anul 2024, „bugetul UE în ansamblu va fi sub nivelurile din 2020, punând în pericol angajamentele și prioritățile UE”.

Parlamentul nu poate să accepte un acord nesatisfăcător

Aşadar, Parlamentul nu acceptă acordul politic asupra bugetului pe perioada 2021-2027, la care a ajuns Consiliul European şi „nu va aproba automat un fapt împlinit”. Deputaţii sunt „pregătiţi să refuze aprobarea” bugetului UE pe termen lung, Cadrul Financiar Multianual (CFM), până în momentul în care se va ajunge la un acord satisfăcător în cursul viitoarelor negocieri dintre Parlament și Consiliu, preferabil până la sfârșitul lunii octombrie, cel târziu, pentru ca programele din 2021 să poată începe fără dificultăți.

Totuşi, în cazul în care noul CFM nu va fi adoptat la timp, deputaţi reamintesc că Articolul 312(4) din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene prevede prelungirea temporară a plafonului din ultimul an (2020) al actualului cadru financiar şi că acest fapt este pe deplin compatibil cu planul de redresare și cu adoptarea noilor programe ale CFM.

Statul de drept

Parlamentul „regretă profund” subminarea semnificativă de către Consiliul European a eforturilor Comisiei și ale Parlamentului de a sprijini statul de drept, drepturile fundamentale și democrația în cadrul CFM și al planului de redresare, reamintind că Regulamentul privind Statul de drept va fi co-decis de către Parlament.

Noi surse de venituri şi rambursarea datoriilor UE

Se reiterează faptul că Parlamentul nu va aproba CFM fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii ale UE, inclusiv introducerea unei categorii de noi resurse proprii până la sfârșitul CFM 2021-2027, care sunt necesare pentru a acoperi cel puţin costurile legate de planul de redresare.

Deputaţii consideră că șefii de stat și de guvern din UE nu au reușit să abordeze problema planului de rambursare aferent instrumentului de redresare şi reamintesc că, fără reduceri și mai mari ale bugetelor programelor importante, sau creșterea contribuțiilor Statelor membre la bugetul UE, noile resurse proprii constituie singura opţiune acceptabilă pentru Parlament.

Revizuirea obligatorie la jumătatea perioadei

Parlamentul solicită ca, cel târziu până la sfârșitul anului 2024, să intre în vigoare o revizuire la jumătatea perioadei a CFM, obligatorie din punct de vedere juridic şi subliniază că această revizuire trebuie să vizeze plafoanele pentru perioada 2025-2027, introducerea unor resurse proprii suplimentare și punerea în aplicare a obiectivelor privind clima și biodiversitatea.