Marţi la sediul Direcţiei pentru Agricultură Judeţean Călăraşi a avut loc o conferinţă de presă comună la care au participat Ion Stan, Director executiv DAJ Călăraşi şi Jenel Şerban, director OJFIR Călăraşi.

În discursul său, Ion Stan a trecut în revistă realizările din agrucultura românească în acest an subliniind că şi germierii călărăşeni au avut o contribuţie evidentă la obţinerea unor producţii medii istorice la grâu, triticale, orz, orzoaică, rapiţă, porumb, floarea soarelui şi soia.

Dar iată ce a declarat diectorul executiv al DAJ Călăraşi, Ion Stan.

"Ca orice ramură importantă a economiei naţionale, la sfârşit de an este bine venită o analiză a ceea ce ne-am propus să realizăm.

Agricultura, ca principal motor de dezvoltare economică prezintă o importantă deosebită, orice reuşită fiind simţită în bunăstarea întregii populaţii.

Anul 2017, a însemnat pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, atât din punct de vedere al măsurilor administrative cât şi al rezultatelor din domeniu, un an încărcat de realizări, astfel: au fost elaborate şi aprobate un număr de 466 acte normative din care 5 legi, 7 ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă; 63 hotărâri de guvern; 391 ordine de ministru şi 9 memoranduri.

Măsurile luate în cadrul acestor acte normative au dus la acordarea in timp util al subvenţiilor pentru agricultură, APIA autorizând la plată suma de 2.766 miliarde Euro pentru campania 2016 şi au fost plătiţi în avans începând cu 16 octombrie 2017, 885.864  fermieri care reprezintă 70% din subvenţia pe suprafaţă aferentă anului 2017, iar din data de 16 noiembrie 2017 a început acordarea plăţilor pentru crescătorii de animale, reprezentând avans în valoare de 99 milioane Euro.

Totodată a crescut  gradul de absorbţie al fondurilor europene fiind utilizata suma de 3,33 miliarde Euro din fonduri europene destinate agriculturii.

S-au investit 1,15 miliarde Euro pentru reabilitarea unui număr de 86 amenajări de irigaţii care vor deservi în final o suprafaţă de 2 milioane hectare, lungimea canalelor care vor duce apa gratis la parcelele fermierilor fiind in prezent de 1700 km.

O importanţă deosebită s-a acordat sistemului naţional antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor, fiind înfiinţate 34 puncte de lansare şi alte 26 astfel de puncte de lansare care urmează a fi puse în funcţiune până la data de 15 aprilie 2018.

Dacă spunem agricultură, cu siguranţă spunem cantitate şi calitate alimentară. Pentru prima dată în istoria agriculturii româneşti putem enumera nouă  culturi agricole cu recorduri istorice obţinute în anul 2017, fiind contabilizate peste 26,87 milioane tone cereale, deci aproape 1,4 tone pe locuitor.

S-au realizat la grâu plus secara plus triticale 10,16 milioane tone cu o producţie  medie de  4836 kg/ha, la rapiţa 1,68 milioane tone cu o producţie medie de 2844 kg/ha, la mazăre 298,6  mii tone cu o producţie medie de 2766 kg/ha, la orz plus orzoaică 2,04  milioane tone cu o producţie medie de 4942 kg/ha, la floarea soarelui 3,16 milioane tone cu o producţie medie de 2725 kg/ha, la soia 405,3 mii tone cu o producţie medie de 2381 kg/ha şi la porumb 14,56 milioane tone cu o producţie medie de 5854 kg/ha.

În datele mai sus prezentate se regăseşte şi profesionalismul fermierilor din Judeţul Calarasi, care în anul 2017 au contribuit evident la aceste producţii medii istorice, obţinând la grâu o producţie medie de 5390 kg/ha, 4960 kg/ha la triticale, 5730 kg/ha orz,  5470 kg/ha la orzoaică, 3130 kg/ha la rapiţă și 7800 kg/ha la porumb, 3050 kg/ha floarea soarelui 3450kg/ha soia fiind uşor de observat depăşirea producţiilor medii pe ţară.

Din suprafata arabila de 410.108 ha, in campania de toamna 2017 au fost insamantata 202.272 ha, respectiv; grau + secara + triticale 117.772 ha, orz 19.268 ha, rapita 63.389 ha, orzoaica de toamna 1.018ha.

Pentru Campania de primavara ne-a ramas o suprafata de 195.824 ha care la aceasta data este arata in proportie de 95%.

Dintre programele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale promovate prin Hotarâri de Guvern, programul tomate s-a dovedit a fi foarte apreciat de legumicultorii din Judeţul Calarasi, astfel un număr de 52 producători agricoli au beneficiat în urma producerii şi valorificării tomatelor de catre 3000 Euro, valoarea  totală intrată în economia judeţului fiind de 156.000 mii Euro. Acest program se va desfasura si pe parcursul anului 2018.

În anul 2017 au fost in derulare cursuri de; agricultor, tractorist, combainier agricol, apicultor, legumicultor, pomicultor,lucrator in cresterea animalelor,agromediu, clima si agricultura ecologica unde au absolvit un numar de 211 cursanti.

În anul 2017 au fost depuse proiecte pentru accesarea de fonduri in cadrul  Programului National de Dezvoltare rurala dupa cum urmeaza;

- submasura 4.1– Investitii in expluatatii agricole un singur proiect aflat in selectie in valoare de 88.259 euro,

-  submasura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 5 proiecte depuse in valoare de 210.000 euro

- submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale 2 proiecte depuse in valoare de 100.000 euro,

- submasura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici 9 proiecte in valoare de 135.000 euro,

-  submasura 6.5 – Schema pentru micii fermieri un  proiect de 7.500 euro.

A fost acordata consultanta de specialitate in domeniul P.N.D.R. unui numar de 405 fermieri.

Conform Prevederilor Legii 145 / 2014 stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor  din sectorul agricol au fost acordate un numar de 4000 avize consultative producatorilor agricoli persoane fizice in vederea valorificarii produselor agricole.

Pentru aplicarea Legii nr. 17/2017 privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan  au fost emise un numar de 2.939 avize,  pentru o suprafata total de 11.044 ha, cu un pret ofertat de; maxim 31.50 lei/ mp si un pret minim de 0.02 lei/mp.

Programele de sprijin a crescătorilor de ovine precum şi programul de promovare şi susţinere a raselor de porci Bazna si Mangalița, alaturi de alte măsuri, sunt asteptate cu interes de producătorii calaraseni pentru anul 2018."

Dezbaterile în Parlament la proiectul legii bugetului de stat pe 2018 şi cel al asigurărilor sociale sunt programate să înceapă luni.

Dezbaterile în comisiile de specialitate şi comisiile de buget-finanţe, care întocmesc rapoartele de fond, au avut loc săptămâna trecută.

Votul final asupra celor două proiecte este programat joi.

REZUMAT PRIVIND BUGETUL PENTRU ANUL 2018

Susținerea domeniilor precum sănătatea, educația, cercetarea dar și majorarea investițiilor publice sunt doar unele dintre obiectivele proiectului de buget pentru anul 2018, adoptat pe 6 decembrie 2017, în ședința de Guvern.

Proiectul de buget pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale potrivit calendarului stabilit prin legea salarizării unitare și angajamentul creșterii punctului de pensie cu 10%. 

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize  3,3%, impozit pe salarii și impozitul pe venit cu  2,3 % din PIB.

Totodată, ne respectăm angajamentele luate în fața aliaților noștri și alocăm pentru al doilea an consecutiv 2% din PIB pentru apărare și alocăm 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.

Bugetul conține sumele necesare astfel încât toate pensiile să fie majorate cu 10%, iar pensia minimă cu 23%. Toate acestea, de la 1 iulie 2018.

• Indemnizația persoanelor cu dizabilități va crește în medie cu 30% de la 1 ianuarie.

Nu în ultimul rând, impozitul pe venit va fi direcționat integral către autoritățile publice locale și în același timp vom asigura un buget minim de funcționare pentru primării echivalent a 750 lei / locuitor și pentru Consilii Județene de 250 lei / locuitor.

Toate aceste măsuri se iau în condițiile în care, în 2018, România va avea cel mai mic nivel al taxelor din UE, a cincea cea mai mică datorie publică și un deficit de 2,96%.  

România este pe drumul corect, iar anul 2018, Anul Centenarului, ne găsește într-un moment propice pentru dezvoltarea țării.

• În acest sens, trebuie subliniat faptul că pentru acțiunile și proiectele prilejuite de aniversarea Centenarului României și a încheierii Primului Război Mondial am alocat, suplimentar în bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, 150 milioane lei.   
• Nu în ultimul rând, Ministerul Afacerilor Externe va primi suplimentar 195 milioane de lei pentru pregătirea Președinției României a Consiliului UE din primul semestru al anului 2019. 

Situația privind capitolele bugetare de sănătate, învățământ și investiții pentru perioada 2017 – 2018

Mil.lei

Politica de cheltuieli vizează, în principal, următoarele măsuri:

• Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;
• Orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală;
• Reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale, la investiții cofinanțate din fonduri europene. Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție;
• Continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creșterii economice şi asigurării stabilității macroeconomice;

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

ü Cheltuielile cu asistența socială, datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

ü Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei fata de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

ü Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

ü Susținerea investițiilor publice - în anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează 38,5 miliarde lei, aproximativ 8,5 miliarde euro, reprezentând circa 4,2% în PIB, în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017. Sunt avute în vedere consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură și creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale şi de coeziune.

BUGETUL pentru anul 2018 - sumele destinate pentru fiecare instituție

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE - 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL TRANSPORTURILOR - 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).

-      Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 - (majorare de 15,5%);

MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a încheierii Primului Război Mondial;

MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE - 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE - 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei;(majorare - 23,6%);

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - buget – 15.311,9 milioane lei
(majorare - 20,7%)

MISTERUL JUSTIȚIEI - buget – 3.750,6 milioane lei
(scădere – 0,8%);

MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare - 0,23%)

MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
buget – 517,3 milioane lei (majorare - 15,3%);

MINISTERUL MEDIULUI - buget – 444,9 milioane lei
(scădere - 5,4%);

MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE - buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A.;

MINISTERUL ECONOMIEI - buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare - 104,9%);

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare - 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR  - ACȚIUNI GENERALE - buget – 21.595,6 milioane lei (majorare - 1,2%);

MINISTERUL ENERGIEI - buget – 583,3 milioane lei
(scădere - 36,0%);

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare - 24,8%);

MINISTERUL TURISMULUI - buget –63,4 milioane lei;
(majorare - 39,8%)

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT - buget – 1.237,1 milioane lei; (majorare - 32,4%)

MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII - buget –1.652,7 milioane lei; (majorare – 13,6%)

MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR - buget –438,9 milioane lei; (majorare - 26,8%)

MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei;  (majorare - 16,8%)

MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL - buget – 7,3 milioane lei; (scădere - 0,7%);

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI - buget –25,4 milioane lei; (majorare - 44,6%);

ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ - buget – 57,6 milioane lei;
(majorare - 20,7%);

SENAT - buget – 196,0 milioane lei; (majorare - 30,3%);

CAMERA DEPUTAȚILOR - buget – 436,2 milioane lei;
(majorare - 29,6%).

SUME PENTRU ALTE INSTITUȚII:

ÎNALTA CURTE DE  CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
buget – 128,3 milioane lei
majorare - 9,0%
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
buget – 24,4 milioane lei
majorare – 16,2%
CONSILIUL LEGISLATIV
buget – 9,4 milioane lei
majorare - 4,3%

CURTEA DE CONTURI
buget – 330,1 milioane lei
majorare - 23,8%

CONSILIUL CONCURENȚEI
buget – 58,1 milioane lei
majorare - 13,0%

AVOCATUL POPORULUI
buget - 19,7 milioane lei
majorare - 35,8%

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII
buget - 16,6 milioane lei
majorare - 5,1%

CONSILIUL NAȚIONAL al AUDIOVIZUALULUI
buget - 11,2 milioane lei
majorare - 18,2%

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE
buget – 21,6 milioane lei
scădere - 4,2%
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII
buget – 2.306,3 milioane lei
majorare - 13,2%
SERVICIUL DE INFORMAȚII EXTERNE
buget – 290,1 milioane lei
majorare - 15,9%
SERVICIUL DE  PROTECȚIE ȘI PAZĂ
buget – 195,1 milioane lei
majorare - 19,35%
SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE
buget – 332,6 milioane lei
majorare - 21,9%
ACADEMIA ROMÂNĂ
buget – 415,4 milioane lei
majorare - 3,2%
AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
buget – 694,8 milioane lei
majorare - 4,0%
Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

buget –2,8 milioane lei
scădere - 1,8%

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

buget –16,3 milioane lei
majorare - 20,0%

Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat

buget –9,9 milioane lei
scădere - 0,2%

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

buget – 6,3 milioane lei
majorare - 7,9%

Agenția Națională de Presă AGERPRES

buget –23,5 milioane lei
majorare - 7,1%

Institutul Cultural Român

buget –42,2 milioane lei
majorare - 33,0%

Societatea Română de Radiodifuziune

buget –370,0 milioane lei
majorare - 7,9%

Societatea Română de Televiziune

buget – 440,0 milioane lei
scădere - 53,9%

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
buget – 150,0 milioane lei
majorare - 6,6%

Autoritatea Electorală Permanentă

buget –100,7 milioane lei
scădere - 16,3%

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

buget –6,4 milioane lei
majorare - 46,8%

Consiliul Economic și Social

buget –8,5 milioane lei
majorare - 34,3%

Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor

buget –11,8 milioane lei
majorare - 4,5%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

buget –17,6 milioane lei
majorare - 3,5%

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților
buget –21,4 milioane lei
scădere - 37,9%

Academia Oamenilor de Știință din România

buget –10,0 milioane lei
majorare - 20,1%

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției

buget –2,1 milioane lei
majorare – 96,8%

În data de 14 decembrie, la Nucșoara, județul Argeș, a avut loc ultima ședință a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud Muntenia din anul 2017.

Reuniunea membrilor Consiliului pentru Dezvoltare Regională, condusă de președintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Dan Manu, în calitate de președinte al CpDR Sud Muntenia, a avut ca obiectiv prezentarea și supunerea spre aprobare a proiectelor de hotărâre aflate pe ordinea de zi.

Proiectele de hotărâre, ce au fost aprobate în unanimitate în cadrul ședinței, au vizat raportul de activitate al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia pentru perioada ianuarie – septembrie 2017, precum și condițiile în care Agenția își va desfășura activitatea în anul 2018.

Totodată, cu această ocazie, a fost prezentată o informare cu privire la stadiul depunerii proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia. Astfel, până în prezent, regiunea Sud Muntenia are un număr de 811 aplicații depuse în cadrul POR 2014 – 2020, ce totalizează o valoare de aproape 4 miliarde de lei, din care peste 3 miliarde de lei reprezintă valoarea totală solicitată de potențialii beneficiari din fondurile nerambursabile (FEDR și bugetul de stat). Dintre acestea, s-au semnat contractele de finanțare pentru 111 proiecte ce au o valoare totală de peste 657 milioane de lei, din care aproape 610 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile POR solicitate de beneficiarii publici și privați din Sud Muntenia.

În încheierea ședinței au fost prezentate detalii cu privire la proiectele implementate de ADR Sud Muntenia în calitate de lider sau partener. În prezent, Agenția este implicată în derularea a șapte proiecte europene: UpGradeSME (finanțat în cadrul programului INTERREG Europe), ClusterFY (finanțat în cadrul programului INTERREG Europe), Social Green (finanțat în cadrul programului INTERREG Europe), Senses (finanțat în cadrul Programului Transnațional Dunărea), INMA (finanțat în cadrul programului Erasmus+), PROSME (finanțat în cadrul programului COSME) și PROSME INN (finanțat în cadrul programului HORIZON 2020).

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit şi funcţionează pe principii parteneriale la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, în scopul coordonării activităţilor de elaborare şi monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională.

CpDR Sud Muntenia este alcătuit din 28 de membri, câte patru de la nivelul fiecărui judeţ din regiunea noastră (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), după cum urmează: preşedintele consiliului judeţean, reprezentantul consiliilor locale municipale, reprezentantul consiliilor locale orăşeneşti, reprezentantul consiliilor locale comunale.

După anunțarea preluării, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a tuturor contribuțiilor aferente angajatorului, Kaufland, cel mai mare angajator privat din România, anunță decizia de a crește și venitul minim pentru lucrătorii comerciali din magazine la suma de 2.800 lei brut pe lună, incluzând atât tichetele de masă, cât și tichetele cadou oferite de Crăciun și de Paște. Noua creștere salarială va intra în vigoare efectiv începând cu data de 01.03.2018. Această suplimentare reconfirmă angajamentul Kaufland România de a-și susține echipa printr-o remunerație corectă și avantaje care conduc la obținerea unui echilibru între viața personală și cea profesională.

Creșterile salariale au loc periodic în companie, iar, în funcție de vechime, venitul unui lucrător comercial poate depăși suma de 6.500 lei brut, cu sporuri și tichete de masă incluse.

„Ne dorim să fim mai mult decât un simplu angajator, să oferim susținere atât pe plan profesional, cât și personal, să creăm un mediu de lucru sănătos și productiv. Tocmai de aceea actualizăm periodic pachetele salariale și beneficiile pe care le oferim și încercăm să le adaptăm nevoilor reale pe care angajații noștri le au”, a declarat Marco Hössl, CEO Kaufland România.

Tichetele de masă încă din prima zi de lucru, asigurările voluntare de sănătate, ajutoarele în bani și zilele libere plătite pentru diverse evenimente din viața angajatului, discounturile în cadrul programelor desfășurate cu parteneri agreați (servicii bancare, servicii turistice, servicii de relaxare și petrecere a timpului liber precum cursuri de yoga, antrenamente de alergat cu traineri dedicați, sesiuni de terapie antifumat sau cursuri de nutriție), mai multe zile de concediu de odihnă sunt doar câteva dintre beneficiile pe care Kaufland România le acordă membrilor echipei sale.

Kaufland România este singura companie din industria de retail care a obținut pentru al doilea an consecutiv titlul de Angajator de Top în România, printr-o certificare internațională acordată de organizația independentă Top Employers Institute din Olanda.

Această certificare demonstrează performanța strategiei și a instrumentelor de resurse umane utilizate în cadrul companiei. Obținerea acestei certificări reprezintă o recunoaștere a angajamentului companiei în asigurarea unui climat de lucru plăcut și propice dezvoltării profesionale a echipei sale.

De asemenea, începând cu anul 2014, compania se regăsește în top „100 cei mai doriți angajatori” din România, potrivit studiului „European Graduate Barometer” realizat de institutul Trendence din Germania.

Selecţia candidaților se va desfășura la:

1. Roman (judeţul Neamţ) - 17 ianuarie 2018

2. Brăila (judeţul Brăila) – 19 ianuarie 2018

Durata contractului: aproximativ 3 luni. Timpul de lucru este de 40 de ore/săptămână, cu posibilitatea ca, în timpul campaniei, în funcţie de producţie, să se efectueze ore suplimentare.

Data angajării: sfârşitul lunii februarie/începutul lunii martie 2018.

Cerinţe: sunt solicitate persoane fără cazier, apte pentru munca la câmp, avantaj pentru persoanele cu experienţă în agricultură, la recoltarea zmeurei sau muncă în sere.

Beneficii: Angajatorul asigură cazare contra cost – 2 euro/zi. Angajatorul oferă plata în avans a drumului până în Portugalia iar suma aferentă deplasării se va deduce din primele salarii.

Salariu: Salariul de bază pentru culegători zmeură fară ore suplimentare/cu ore suplimentare: 603 euro brut/lună/1199 euro brut/lună.

Una dintre companiile angajatoare, JBI Group – Nuvem Maravilha, Lda., plăteşte 4,52 euro/zi lucrătoare, pentru alocaţia de hrană, plata efectuată la sfârşitul lunii împreună cu salariul.

Limba straină: Constituie avantaj – cunoştinţe de bază de limbă engleză/spaniolă/portugheză, dar nu este obligatoriu.

Persoanele interesate de ofertă trebuie să se adreseze consilierului EURES din cadrul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călărași, pentru a fi înregistrate în baza de date.

Termenul limită pentru aplicare este 15.01.2018.

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES         

Noi reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate joi de Guvern, printr-o ordonanță de urgență, menită să crească implicarea mediului de afaceri în proiecte de infrastructură publică, concomitent cu protejarea intereselor parteneriatului public privat și asigurarea finanțării.

Pe lângă o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare și diferențierea contractelor de parteneriat public privat față de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziții publice, actul normativ aduce următoarele modificări:

În scopul protejării interesului public:

o   Se reglementează etapele/competențele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administrației publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administrației publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotarâre de Guvern;

o   Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internațional, și care reflectă diferențierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradițională (achiziție publică) și prin parteneriat public-privat. Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri și costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparație cu achiziția publică tradițională.

o   Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligațiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuția optimă a autorității publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).

Pentru o abordare prudențială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar și evaluarea capacității partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului.

o   Se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situațiilor de abatere de la țintele de deficit și datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară.

o   La nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacității partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.

Ø Măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficiență economică și o prioritate la nivel central/local:

o   Costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradițională (achiziție publică) urmează a fi utilizat ca punct de referință („affordability threshold”) în comparație cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;

o   Se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului și care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.

Ø Asigurarea continuității proiectului prin reglementarea situațiilor de înlocuire a partenerului privat:

o   Reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanță, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situații de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;

o   Protejarea activelor publice ale companiei de proiect.

Ordonanța de urgență adoptată modifică și completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.