Leul rezistă la furtuna declanșată de românii care au votat anti-NATO și anti-UE, în piață existând o mare presiune. BNR trebuie să facă față ieșirilor de capital străin, care nu vrea să fie prezent într-o țară care nu prezintă siguranță pentru investiții.

În schimb, asistăm la o creștere constantă a indicilor ROBOR, după mai mult de doi ani de scădere. Dacă până la alegeri indicii se situau aproape de dobânda BNR pentru facilitatea de depozit, care este de 5,50%, și revine spre rata de politică monetară care a fost menținută la ultima ședință a CA al BNR la 6,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,81 la 5,87%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,87 la 5,92% iar cel la 12 luni de la 5,92 la 5,96%.

Monitorizarea atentă a pieței valutare de către BNR a menținut culoarul de tranzacționare al euro la 4,976 – 4,977 lei iar cursul a crescut marginal de la 4,967 la 4,9768 lei.

Cu două zile înainte de minivacanța prilejuită de sărbătoarea de Thanksgiving, investitorii și-au redus plasamentele în moneda americană. Euro a crescut până la 1,0521 dolari astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,7456 la 4,7317 lei.

Aprecierea monedei elvețiene la 0,9270 franc/euro, a ridicat media de la 5,3349 la 5,3448 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9683 la 5,9563 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 400,2435 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.603,20 – 2.635,20 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de evoluția perechii euro/dolar iar mediile lor s-au apreciat la 410,94 forinți/euro, respectiv 4,3175 zloți/euro.

După atingerea maximului de 99.514 dolari în data de 22 noiembrie, bitcoin a intrat pe o pantă descendentă. Marți, el se tranzacționa între 91.341 și 94.994 dolari. Ethereum se deprecia, la rândul său, la 3.283 – 3.461 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La inițiativa Ministerului Finanțelor, Executivul a aprobat:

- Prelungirea mecanismului de alocare a unor împrumuturi din venituri din privatizare pentru cheltuielile neeligibile și cofinanțări, în limita sumei de 1 miliard lei, pentru finalizarea proiectelor cu finanțare europeană din 2014-2020.

- Introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic în vederea asigurării predictibilității fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului și băuturilor alcoolice.

- Prelungirea, până la 19 decembrie 2024, a termenului pentru aplicarea facilităților fiscale stabilite prin OUG 107/2024.

Proiectele de acte normative adoptate în ședința de Guvern prevăd:

Ordonanța de urgență pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului

Având în vedere că perioada de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de unitățile adminstrativ teritoriale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile aferente perioadei de programare 2014-2020 a fost data de 31.12.2023 și există o lipsă de resurse financiare în bugetele locale, prin actul normativ se dorește soluționarea unor probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, sunt încă în implementare proiecte cu finanțare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, ce trebuie trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive au fost declarate ca fiind nefinalizate, nefuncționale sau au fost etapizate la atingerea termenului de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020.

„Primarii vor putea duce la bun sfârșit proiectele nefinalizate și vor putea face funcționale proiectele blocate, din perspectiva regulamentelor europene. Fără acest sprijin, multe proiecte finanțate din fonduri europene ar fi rămas neterminate, cu consecințe grave: pierderi pentru comunități, blocaje economice și chiar riscul de a returna banii europeni deja utilizați”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Astfel, unităţile administrativ-teritoriale, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, pot solicita, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu obligaţiile care îi revin, de la MF, până cel târziu la data de 15 februarie 2025, contractarea în anii 2024-2025 a unor împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard lei, pentru:

- asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, în vederea realizării/finalizării proiectelor nefinalizate/ nefuncţionale derulate în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri europene în perioada de programare 2014 – 2020, inclusiv a cheltuielilor aferente contractelor de lucrări pentru care se continuă implementarea după data de 31 decembrie 2023 și pentru care MIPE confirmă implementarea acestora în cadrul proiectelor, precum și valoarea decontată;

- cheltuielile neeligibile aferente proiectelor etapizate a căror valoare se confirmă de MIPE sau de către Agențiile de Dezvoltare Regională, după caz, în calitate de autorități de management pentru programele regionale 2021-2027;

- asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, după caz, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate respectivelor proiecte.

Valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială este:

- nelimitat pentru comune;

- nelimitat pentru oraşe;

- 20.000 mii lei pentru municipii;

- 30.000 mii lei pentru municipiile reședință de județ și pentru sectoarele municipiului București;

- 35.000 mii lei pentru judeţe.

Ordonanța de urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscal

Creștere predictibilă a accizei pentru băuturi spirtoase

Ținând cont de solicitările mediului de afaceri din industria alcoolului și băuturilor alcoolice, menținerea stabilității fiscale și eficientizarea colectării obligaţiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a accizelor, MF, prin OUG, introduce:

unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic în vederea asigurării predictibilității fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului și băuturilor alcoolice;

Exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creşterea preţurilor de consum, a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic, având în vedere faptul că pentru aceste produse se introduce un calendar de creștere graduală a nivelului accizei pentru perioada 2025-2026, nivel calculat pe baza ratei mediei anuale a inflației din anul 2024.

Prelungire facilități fiscale stabilite prin OUG 107/2024

Tot prin intermediul acestui act normativ, Guvernul a decis prelungirea termenului de acordare a facilităților fiscale constând în anularea unor debite restante și penalități, stabilite prin OUG 107/2024.

Concret, termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale până la data de 19 decembrie 2024, dar termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie 2024.

Este important de menționat că cei care nu depun notificarea pot beneficia de facilități dacă achită integral sumele datorate până la 19 decembrie 2024. În acest caz, banii aferenți penalităților vor fi restituiți ulterior.

Reamintim că actul normativ prevede anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice. Mai multe detalii, aici.

Până la data de 19.11.2024, un număr de 149.589 contribuabili au depus Notificarea privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare, sau Cererea de anulare a unor obligații bugetare.

Sprijin pentru autorirățile locale

Separat de acestea, se asigură și cadrul legal necesar achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, la data de 31 octombrie 2024 exclusiv prin mecanismul SWAP, întrucât acesta presupune efectuarea de tranzacții simultane, având ca destinație finală același buget din care au fost sumele alocate inițial.

Astfel, primarii pot compensa datoriile către furnizori cu datoriile furnizorilor la bugetul de stat sau asigurări sociale.

Reamintim că la rectificarea bugetară stabilită prin OUG 113/2024 din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat 1,2 miliarde lei în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local şi a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 31 august 2024, raportate potrivit legii, rezultate din relații cu:

- furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, inclusiv cei care prestează serviciul public de producere, transport și distribuție a energiei termice în sistem centralizat;

- bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești informează contribuabilii că începând cu data de 01 ianuarie 2025, intră în vigoare obligația contribuabililor mici de a depune la organul fiscal central declarația cuprinzând informaţii din evidenţa contabilă şi fiscală, denumită Declarația informativă D406 (SAF-T).

Modelul declarației este prevăzut în Anexa nr. 2 a Ordinului Președintelui ANAF nr.1783/2021 privind natura informaţiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fişierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura şi condiţiile de transmitere, precum şi termenele de transmitere şi data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informații detaliate necesare transmiterii unei declarații complete și corecte rugăm contribuabilii să acceseze portalul instituțional, la acest link:

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/despre_anaf/strategii_anaf/proiecte_digitalizare/saf_t

Declarația informativă D 406 (SAF-T) este depusă din 01 ianuarie 2022 de către marii contribuabili și începând cu data de 01 ianuarie 2023 de către contribuabilii mijlocii. Similar cu celelalte două categorii de contribuabili menționate, contribuabilii mici, care vor avea obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 01 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:

- 6 (șase) luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;

- 3 (trei) luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ANAF a elaborat ”GHIDUL contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)” și ”Documentul de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)”, în care se regăsesc întrebări și răspunsuri utile pentru completarea corectă și completă a declarației. Totodată, dacă după studierea documentelor și informațiilor postate pe portalul ANAF sunt necesare clarificări privind depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Baza legală:

- Anexa 5 a Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr.1783/2021 privind natura informaţiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fişierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura şi condiţiile de transmitere, precum şi termenele de transmitere şi data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal;

- art. 59^1 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscala cu modificările si completările ulterioare;

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,75% pe an, de la 5,59% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,79% pe an, de la 5,63%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,83%, de la 5,68%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.                                                            

La sfârșitul săptămânii trecute francul elvețian, gramul de aur și bitcoin au atins noi recorduri, iar dolarul american a urcat la un maxim al ultimilor doi ani.

Piața valutară a fost calmă după primul tur al prezidențialelor, evoluție datorată monitorizării atente din partea BNR, care va mai continua cel puțin până când vom afla cine va fi noul președinte al României.

De două săptămâni tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal luni de la 4,9759 la 4,9767 lei.

Declarația făcută de guvernatorul Mugur Isărescu, conform căruia o scădere a dobânzii de politică monetară mai are de așteptat până „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă” a împins în sus indicii ROBOR.

„Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 (…), ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei”, s-a punctat în minuta ultimei ședințe de politică monetară din 2025.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,75 la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,79 la 5,87% iar cel la 12 luni de la 5,83 la 5,92%.

Adâncirea diferențialului dintre dobânda practicată de Fed și BCE, stimulează cererea de dolari. Iar tot mai mulți analiști văd atingerea parității dintre cele două monede în cursul lui 2025, luând în considerare reziliența economiei americane la dobânzile mai mari comparativ cu cea europeană, care a cochetat anul acesta cu recesiunea, ceea ce obligă BCE să reducă ratele de referință. Investitorii iau în calcul promisiunea făcută de Donald Trump în campanie că va majora taxele la importurile din Europa.

Media monedei americane a urcat vinerea trecută la 4,7742 lei, după deprecierea euro până la 1,0333 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din noiembrie 2022. Luni, euro s-a apreciat la 1,0449 – 1,0501 dolari, investitorii luând poziții de protecție înainte de minivacanța americanilor cu prilejul sărbătorii de Thanksgiving.

Acum 11 luni, moneda elvețiană creștea la 5,3666 lei, record care a fost depășit vinerea trecută, când media a urcat la 5,3721 lei, după ce francul s-a apreciat la 0,9206 euro. Marcările de profit de la începutul acestei săptămâni au coborât cursul la 5,3349 lei. În aceeași zi, cursul lirei sterline a coborât de la 5,9774 la 5,9683 lei

Tot la sfârșitul săptămânii trecute, prețul gramului de aur a atins un nou maxim istoric de 415,3204 lei, creștere la care a contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.710,50 dolari/uncie. Luni, evoluția s-a inversat iar prețul a coborât la 407,8725 lei.

La rândul său, bitcoin a urcat vinerea trecută la 99.514 dolari, mai sus cu circa 45% față de alegerile din 5 noiembrie din SUA, iar ethereum la 3.428 dolari. Luni, bitcoin fluctua între 97.068 și 98.939 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 3.308 – 3.523 dolari.

Creșterea din piața cripto este efectul pariurilor puse pe schimbarea de către administrația Trump a politicilor de reglementare prin numirea unui nou șef al SEC care să fie favorabil criptomonedelor, dar și crearea unei rezerve naționale de monede digitale, care să facă din Statele Unite „capitala mondială” a acestui tip de active.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Anul viitor nu se anunță a fi unul bun. Probabila modificare a codului fiscal, prin majorări de taxe și impozite, renunțarea la plafonarea costurilor cu energia dar și creșterea prețurilor la alimente, sunt motive care au îngrijorat membrii CA al BNR, așa cum o arată minuta ultimei ședințe de politică monetară, care s-a desfășurat în 8 noiembrie.

„Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 (…), ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă”.

Pentru a controla prețurile BNR va continua să monitorizeze piața valutară, cursul leului fiind principalul său instrument.

Media euro a crescut marginal de la 4,9762 la 4,9766 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei.

Miercuri, nu s-au realizat tranzacții în piața monetară. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,63% iar cel la 12 luni la a crescut de la 5,67 la 5,68%.

Joi, Finanțele s-au împrumutat cu 252 milioane lei, sub valoarea programată de 700 milioane lei, pentru care va plăti până în ianuarie 2026 o dobândă medie anuală de 6,34%. Trezoreria a atras, de asemenea, 500 milioane lei scadente în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 7,16%.

Euro a revenit pe scădere și se tranzacționa între 1,0514 și 1,0555 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,7170 la 4,7317 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat până la 0,9284 franc/euro astfel că media ei a crescut de la 5,3244 la 5,3535 lei. Revenirea inflației din Marea Britanie peste pragul de 2%, evoluție care ar putea determina Banca Angliei să nu reducă dobânzile, a ridicat marginal cursul lirei sterline la 5,9743 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 397,9899 lei la 405,9099 lei. Saltul s-a datorat atât aprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.647,10 – 2.674 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat la 411,13 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3469 zloți/euro.

Bitcoin a atins un nou record de 98.343 dolari iar ethereum a urcat până la 3.363 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu