Redeschiderea pieței locale după minivacanța de 1 iunie, a fost marcată de lipsa numirii unui candidat pentru funcția de premier, ceea ce pune presiune pe cursul leului, în comparație cu stabilitatea altor monede din regiune.

Cursul euro a urcat marțea aceasta de la 5,2489 lei la 5,2556 lei, la crca 1,5 bani de maximul istoric atins în 6 mai.

Conform datelor prezentate rezerva valutară s-a redus în mai de la 64.836 milioane euro la 64.051 milioane euro, semn că BNR și-a temperat intervențiile și a lăsat piața valutară să-și regleze singură valorile optime ale cursului de schimb.

Cu o rezervă de aur de 103,6 tone, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) s-au retras la sfârșitul lui mai de la 78.007 milioane euro la 77.042 milioane euro.

Evoluția descendentă a indicilor ROBOR a luat marțea aceasta o pauză, în condițiile scăderii volumului de tranzacționări, semn al lichidității în exces. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%.

Euro fluctua în culoarul 1,1629 – 1,1653 dolari, valori ușor mai mici decât cele de la începutul săptămânii, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5099 lei la 4,5142 lei.

Investitorii se arătau prudenți după ce Eurostat a anunțat că rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menținut în a treia lună consecutivă peste ținta de 2% a BCE. În aprilie, prețurile au urcat cu 3,2%, cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2023, față de 3% în aprilie.

Moneda elvețiană s-a retras de la 5,7535 lei la 5,7432 lei, consecință a menținerii în jurul pragului de 0,915 franci/euro. Lira sterlină se apropie tot mai mult de maximul de 6,0960 lei, atins în 6 mai, și a urcat de la 6,0503 lei la 6,0797 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 658,0414 lei la 657,5752 lei, iar metalul galben fluctua între 4.462 și 4.542 dolari.

Mediile monedelor din regiune nu au cunoscut schimbări majore, ele fiind stabilite la 4,2534 zloți/euro, respectiv 354,98 forinți/euro.

A continuat tendința de scădere a monedelor digitale. Bitcoin a alunecat până la 68.872 dolari iar ethereum s-a retras la 1.963 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Tendința de depreciere a leului a continuat joi, ceea ce a influențat și evoluția celorlalte valute majore.

Cursul euro a crescut de la 4,2393 la 4,2484 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,242 – 5,249 lei.

Conform sondajului realizat în rândul membrilor CFA România în cursul lunii aprilie, se anticipează un curs de 5,1650 lei/euro la sfârșitul toamnei, în timp ce prognoza pentru orizontul de 12 luni este de 5,2252 lei/euro.

Sondajul estimează, de asemenea, pentru următoarele 12 luni o valoarea medie pentru ROBOR la 3 luni de 5,9%. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,84%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,92%, iar cel la 12 luni la 5,98%.

Piața internațională a fost influențată joi de lipsa unei direcții clare în ceea privește conflictul din Orientul Mijlociu, unde anunțurile privind încheierea unui armistițiu sunt urmate de atacuri punctuale din partea Statelor Unite și răspunsuri din partea Iranului, care atacă bazele americane din regiune, și de îngrijorările legate de creșterea inflației la nivel mondial, rezultatul majorării prețurilor la petrol, la care contribuie stoparea traficului comercial prin strâmtoarea Ormuz. La aceasta s-a adăugat intensificarea atacurilor Israelului împotriva Hezbollah, în partea sudică a Libanului.

Acestea au majorat cererea de monedă americană iar euro a scăzut la 1,1586 – 1,1632 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,4990 la 4,5175 lei.

Cursul francului elvețian s-a retras marginal la 5,7259 lei iar lira sterlină a urcat modest la 6,0539 lei.

Perspectiva ca Rezerva Federală să decidă o majorare a dobânzilor, conform declarațiilor venite din partea unor oficiali ai băncii centrale americane, au înmulțit vânzările de metale prețioase, care nu sunt purtătoare de randament precum obligațiunile de Trezorerie. Metalul galben a coborât joi la 4.366 – 4.467 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a scăzut de la 649,8877 lei la 638,4403 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui aprilie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2355 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat modest la 355,43 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a continuat să înmulțească vânzările de criptomonede. Bitcoin a alunecat la 72.674 – 74.474 dolari iar ethereum la 1.979 – 2.026 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În ultimii ani, nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins dobânzile în jos, mișcare care face parte din efortul BNR de a stimula creditarea economiei. Astfel, dobânda de 5,5%/an pe care BNR o oferă pentru banii pe care îi atrage din piață (dobânda pentru facilitatea de depozit) a devenit principala rată directoare din piață iar indicii ROBOR s-au plasat în apropierea ei. Această evoluție ar trebui să se reflecte în reducerea ratelor la creditele.

Au existat și momente de creștere, așa cum a fost în primăvara lui 2025, dar tendința indicilor a fost una de scădere. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că din august 2024 dobânda de politică monetară se situează la 6,5%, cel mai ridicat nivel din UE.

La sfârșitul lunii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât la 5,84%, față de 5,90% la începutul ei. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, în aceeași perioadă, de la 6,0 la 5,91% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 5,97%.

Combinația nefastă a crizei politice locale cu cea provocată de conflictul din Golful Persic și apariția așa-zisei „inflații Ormuz”, a afectat performanța leului, care a atins noi minime istorice față de principalele valute, excepție făcând dolarul american.

Cursul euro a atins în 6 mai un record de 5,2688 lei iar la jumătatea lunii a fost testată revenirea sub pragul de 5,20 lei. Prelungirea crizei politice, provocată de moțiunea de cenzură AUR-PSD, a fost însoțită de o creștere a mediei monedei unice, cea de vinerea trecută fiind stabilită la 5,2489 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,245 – 5,254 lei, cu închiderea pieței la 5,253 lei. În prima zi din iunie, cotațiile din piețele internaționale se mișcau într-un culoar asemănător.

Statul s-a împrumutat joi și vineri cu 487 milioane lei cu scadența februarie 2038 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,97%. La suma de mai sus s-au adăugat alte peste 1,2 miliarde lei, scadente în octombrie 2029, pentru care cumpărătorii vor obține un randament mediu anual de 6,54%.

Luni dimineață, euro se tranzacționa între 1,1641 și 1,1665 dolari, valori apropiate de închiderea de vineri seară din Statele Unite, zi în care cursul monedei americane a coborât de la 4,5175 la 4,5099 lei, față de 4,4376 lei, în prima ședință din mai.

Rolul de „monedă de refugiu” pe care îl are francul elvețian s-a reflectat în atingerea unui maxim de 5,7666 lei în data de 25 mai, pentru ca la sfârșitul lunii media să fie stabilită la 5,7535 lei.

La rândul ei, lira sterlină a stabilit în data de 6 mai un record de 6,0960 lei, dar s-a retras vinerea trecută la 6,0503 lei.

Creșterea plasamentelor în monedă americană, în condițiile în care majoritatea analiștilor anticipează o creștere a dobânzilor de către Rezerva Federală cu scopul de a contracara evoluția ascendentă a inflației, dar și vânzările de aur care au fost operate de unele bănci centrale, a provocat scăderea prețului gramului de aur de la 680,6943 lei, în prima parte a lunii, la 638,4403 lei, în ședința de joi, pentru ca la începutul lui iunie uncia să fluctueze între 4.490 și 4.546 dolari.

Aprecierea dolarului a stimulat vânzările de criptomonede și de părți din ETF-urile bazate pe bitcoin și ethereum. Principala monedă digitală a coborât la începutul lui iunie la aproape 72.000 dolari iar ethereum a atins un minim de 1.970 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna martie 2026 s-a caracterizat prin:

- creșterea producţiei industriale realizată în luna martie 2026 cu 10,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 5,4% comparativ cu luna martie 2025;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 3,6% faţă de luna precedentă, respectiv cu 3,1% comparativ cu luna martie 2025;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii martie 2026 cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă și creșterea cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creșterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 4,0 puncte procentuale, respectiv cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna martie 2025;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 25 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor vii, al deceselor generale și al căsătoriilor, creşterea numărului divorţurilor şi menținerea numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentǎ. Comparativ cu luna martie 2025, s-a menținut numărul născuţilor-vii, a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor și al deceselor sub 1 an și a crescut numărul căsătoriilor.

 

Producţia industrială realizată în luna martie 2026 a înregistrat o creștere de 10,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna martie 2026, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,97% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna martie 2026 a crescut cu 5,4% faţă de valoarea producţiei industriale realizată în luna martie 2025.

În perioada 01.01.-31.03.2026, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 4,2%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier şi în industria metalurgică.

 

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna martie 2026, a fost de 7746 lei, mai mare cu 3,5% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 3,0% comparativ cu luna martie 2025. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 7261 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7872 lei în industrie şi construcţii şi de 7794 lei în servicii.

 

Câştigul salarial mediu nominal net în luna martie 2026, a fost de 4633 lei, mai mare cu 3,6% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 3,1% comparativ cu luna martie 2025. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4361 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4707 lei în industrie şi construcţii şi de 4657 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna martie 2026 a fost de 9902 lei, iar cel net de 5938 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 6,9%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 106,1% pentru luna martie 2026 faţă de luna precedentă, de 251,1% faţă de octombrie 1990 şi de 94,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii martie 2026, a fost de 50412 persoane, mai mic cu 42 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 371 persoane faţă de luna martie 2025.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii martie 2026, era de 4834 persoane, în scădere cu 138 persoane faţă de luna precedentă (-2,8%).  

Comparativ cu luna martie 2025, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 269 persoane (+5,9%).

La sfârşitul lunii martie 2026, femeile reprezentau 51,5% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 633 persoane (13,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 9 persoane (0,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii martie 2026 era de 4192 persoane, reprezentând 86,7% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (90,0%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

 

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii martie 2026, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,2%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,4% în luna februarie 2026 şi 5,9% în luna martie 2025).

Pentru femei, rata şomajului în luna martie 2026 a fost de 7,0% (7,2% în luna februarie 2026 şi 6,2% în luna martie 2025).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna martie 2026 a fost de 5,5% (5,7% în luna februarie 2026 şi 5,5% în luna martie 2025).         

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii martie 2026 existau 120 de locuri de muncǎ vacante, din care 111 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 105 erau pentru muncitori (87,5%).

 

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna martie 2026 a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale şi al căsătoriilor, creșterea numărului divorţurilor şi menținerea numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna martie 2025, s-a menținut numărul născuţilor-vii, a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an și a crescut numărul căsătoriilor.

Natalitatea. În luna martie 2026, numărul născuţilor-vii a fost de 145, cu 6 mai mic faţă de luna precedentă și menținut la același nivel comparativ cu luna martie 2025.

Mortalitatea generală.În luna martie 2026, numărul deceselor înregistrate a fost de 309, mai mic cu 19 faţă de luna precedentă, respectiv cu 32 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna martie 2026 s-a înregistrat un deces sub 1 an, la același nivel ca în luna precedentă şi cu 3 mai puține decese comparativ cu luna martie 2025.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -164 persoane în luna martie 2026 ( -177 persoane în luna februarie 2026 şi -196 persoane în luna martie 2025).         

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna martie 2026, s-au înregistrat 41 de căsătorii, cu 8 mai puține faţă de luna precedentă şi cu 2 mai multe faţă de luna martie 2025.

Divorţialitatea. În luna martie 2026 s-au înregistrat 14 divorţuri, mai multe cu 4 faţă de luna anterioară şi cu 2 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

În luna februarie 2026, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 32,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 21,7 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 10,7 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o creștere faţă de luna precedentă de (+2,4%) şi respectiv de (+5,2%) faţă de luna februarie 2025.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-39,1%), respectiv de (-45,3%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-28.II.2026, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (12,5%); metale comune şi articole din acestea (41,5%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (29,6%); materii textile şi articole din acestea (2,4%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,7%); mijloace de transport (0,7%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,2%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna februarie 2026 a fost următorul: Italia (15,83%), Germania (14,37%), Bulgaria (13,46%), Grecia (5,91%) şi Ungaria (5,08%).

În perioada 1.I-28.II.2026, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (7,9%); metale comune şi articole din acestea (39,4%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (9,9%); materii textile şi articole din acestea (2,1%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,6%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,9%); mijloace de transport (2,5%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (10,1%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (7,0%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna februarie 2026 a fost următorul: Germania (14,53%), Italia (12,86%), Bulgaria (7,74%), Austria (7,28%) şi Franța (6,84%).

 

În luna martie 2026 activitatea de turism s-a caracterizat prin creșterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi prin creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna martie 2026, a fost de 1442, mai mare cu 20,3% comparativ cu luna precedentă și mai mic cu 14,4% comparativ cu luna martie 2025.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,7% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna martie 2026, a fost de 2789, mai mare cu 35,8% comparativ cu luna precedentă și mai mic cu 1,4% comparativ cu luna martie 2025.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna martie 2026, a fost de 21,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 4,0 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2025.

 

În luna martie 2026, s-au eliberat 50 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 25 mai multe faţă de luna precedentă şi respectiv cu 5 comparativ cu luna martie 2025.

 

Indicele preţurilor de consum (IPC) - Total în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%.

Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.03.2026 a fost de 0,7%, menţinandu-se la nivelul perioadei corespunzătoare a anului precedent .

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5 %.

 

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a finalizat un control antifraudă la un contribuabil din județul Prahova care a prejudicat bugetul general al statului cu suma de 8,8 milioane de lei reprezentând TVA, prin activități ilicite desfășurate cu autoturisme second-hand.

Cazul a rezultat în urma monitorizării active a transporturilor de mărfuri prin aplicația Ro eTransport, ocazie cu care s-a configurat un risc fiscal semnificativ asociat cu activitatea desfășurată de acest contribuabil.

Astfel, acesta a achiziționat intracomunitar 435 de autoturisme în valoare de peste 40 milioane de lei, pe care le-a comercializat ulterior către persoane fizice și societăți fără respectarea regimului de TVA prevăzut de lege, aplicabil în astfel de tranzacții.

Contribuabilul a acționat în mod deliberat, nelegal și abuziv, pentru a își crea un avantaj fiscal și comercial, în detrimentul statului, prin aplicarea cu rea-credință a unui regim de TVA contrar prevederilor fiscale corespunzătoare acestor operațiuni impozabile.

Totodată, contribuabilul a comercializat un număr de 60 de autoturisme a căror contravaloare a fost încasată în numerar cu încălcarea normelor de disciplină financiară. Pentru această abatere, societatea a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 1.226.863 de lei.

Există suspiciunea rezonabilă că administratorul de drept este coordonat de alte persoane care au fost implicate în cazuri instrumentate cu acest tip de fraudă fiscală.

Având în vedere că au fost constatate împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente. Piața autoturismelor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurența și dezavantajează contribuabilii corecți.

ANAF avertizează asupra consecințelor legale ale nedeclarării taxelor și impozitelor, indiferent de sursa veniturilor, și subliniază importanța respectării obligațiilor fiscale pentru menținerea unui mediu concurențial echitabil.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia continuă dialogul activ cu mediul de afaceri local pentru a stimula investițiile private și pentru a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene în Regiunea Sud-Muntenia.

În acest context, o delegație ADR a participat pe 21 mai 2026 la evenimentul „Călărași în prim-plan. Dialoguri despre antreprenoriat, performanță și comunitate”, organizat de IMM România și IMM Călărași la Palatul Socio-Cultural din municipiu. Evenimentul, moderat de Olimpia Doru, președintele IMM Sud-Muntenia, i-a avut ca invitați pe Florin Jianu, președintele IMM România, precum și pe reprezentantele ADR Sud-Muntenia: Andreea-Mirela Tache, director DCMI, și Gabriela Călin, director în cadrul Autorității de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027.

Participarea ADR a urmărit consolidarea relației directe cu beneficiarii privați, analizarea stadiului contractelor de finanțare din județ și identificarea unor soluții tehnice pentru accelerarea implementării proiectelor. La eveniment au fost prezente și autoritățile locale și județene, inclusiv președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, care a subliniat rolul parteneriatului dintre administrație și mediul privat în dezvoltarea regională.

Reprezentanții mediului de afaceri, inclusiv companiile Ceres Container S.R.L. și Exquisite Medical S.R.L., au contribuit la un schimb de bune practici, axat pe provocările actuale ale proiectelor de investiții și pe modalități de optimizare a monitorizării acestora. În cadrul sesiunii interactive de întrebări și răspunsuri, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au oferit clarificări tehnice punctuale și soluții pentru deblocarea circuitelor financiare.

Interesul ridicat pentru finanțările europene în județul Călărași este confirmat de rezultatele celor două apeluri dedicate mediului privat: din 125 de proiecte depuse, în valoare totală de peste 725 milioane lei, au fost semnate 41 de contracte, însumând investiții de peste 317 milioane lei.

În intervenția sa, Andreea-Mirela Tache a declarat: „Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și IMM România susțin continuarea parteneriatului pentru perioada de programare 2028–2034, având ca obiectiv păstrarea rolului ADR-urilor ca Autorități de Management pentru programele regionale. Rezultatele ultimilor ani au arătat că deciziile luate mai aproape de regiuni înseamnă proiecte implementate mai rapid, finanțări mai bine adaptate nevoilor locale și un dialog mai eficient cu mediul de afaceri. Din acest motiv, menținerea descentralizării programelor regionale trebuie să rămână o prioritate și după 2028. Prin această colaborare, ADR Sud-Muntenia și IMM România își propun să susțină investițiile regionale, dezvoltarea IMM-urilor și un model de administrare mai flexibil, mai eficient și mai apropiat de beneficiari”.

La rândul său, Gabriela Călin a evidențiat direcțiile viitoare de finanțare: „În perioada următoare, Programul Regional Sud-Muntenia va continua să ofere oportunități concrete de finanțare pentru companiile care investesc în inovare și dezvoltarea de produse sau servicii cu valoare adăugată mai mare. Ne dorim ca aceste apeluri să răspundă cât mai bine nevoilor reale ale mediului de afaceri și să susțină ideile care pot contribui la creșterea competitivității economiei regionale.”

Prin aceste acțiuni, ADR Sud-Muntenia își reafirmă rolul de partener strategic al mediului de afaceri și își continuă misiunea de a reduce disparitățile regionale și de a transforma Sud-Muntenia într-o regiune competitivă, inovatoare și atractivă pentru investiții.

În calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, instituția gestionează peste 1,57 miliarde de euro destinați dezvoltării județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

sursă text și foto www.adrmuntenia.ro