ANAF aduce la cunostinţă contribuabililor că în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA sau split TVA 2017.

Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care opteaza pentru sistemul de split TVA in perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2017 beneficiaza de facilitati fiscale astfel:

a) o reducere cu 5% a impozitului pe profit, respectiv pe veniturile microintreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017. in cazul platitorilor de impozit pe profit care au obligatia de a declara si plati impozit pe profit anual cu plati anticipate, 5% se aplica la plata anticipata aferenta trimestrului IV al anului fiscal 2017, iar in cazul celor care au obligatia de a declara si plati impozit pe profit anual, 5% se aplica la o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul fiscal 2017. Pentru platitorii de impozit pe profit reducerea se inscrie in mod distinct in declaratia anuala de impozit pe profit;

b) anularea penalitatilor de intarziere aferente TVA, restante la 30 septembrie 2017, cu conditia ca debitele si dobanzile aferente, restante la 30 septembrie sa se achite pana la 21 decembrie 2017, si sa fie depuse toate declaratiile conform vectorului fiscal.

Optiunea se exercita printr-o notificare depusa la organul fiscal competent si se aplica incepand cu ziua urmatoare celei in care contribuabilii sunt inregistrati in Registrul persoanelor care aplica plata defalcata a TVA/split TVA, pentru facturile emise si avansurile incasate incepand cu aceasta data.

Ce presupune mecanismul de split TVA?

Pe scurt, sistemul presupune ca persoanele impozabile si institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA sa deschida si sa utilizeze cel putin un cont distinct pentru incasarea TVA de la beneficiari si plata TVA catre furnizori. in cazul conturilor de TVA deschise la unitati ale Trezoreriei Statului, costurile aferente deschiderii acestora si comisioanele aferente oricaror operatiuni in legatura cu acestea, se suporta de la bugetul Trezoreriei Statului, fara a fi percepute de la titularii de cont. Totodata, extrasele conturilor de TVA deschise la unitati ale Trezoreriei Statului, vor fi puse gratuit la dispozitia titularilor de cont si in format electronic.

Persoanele impozabile si institutiile publice neinregistrate in scopuri de TVA au obligatia sa plateasca TVA aferenta achizitiilor efectuate de la furnizori in conturile de TVA ale acestora. Fac exceptie persoanele fizice impozabile (persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesionisti), neinregistrate in scopuri de TVA. Acestia nu au obligatia platii TVA aferenta achizitiilor de bunuri si servicii in contul separat de TVA al furnizorilor.

In ce conditii nu se aplica Split TVA?

Nu se aplica plata defalcata a TVA pentru operatiunile pentru care se aplica taxarea inversa si nici pentru operatiunile supuse regimurilor speciale (intreprinderi mici, unitati de turism, regimul bunurilor second-hand, servicii de telecomunicatii, regimul pentru agricultori).

Daca se plateste partial contravaloarea unei facturi, pentru determinarea TVA care se plateste in contul de TVA al furnizorului/prestatorului, fiecare plata se considera ca include si TVA aferenta care se determina prin aplicarea procedeului sutei marite, respectiv 19 x 100/119, in cazul cotei standard, si 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, in cazul cotelor reduse.

Beneficiarii care platesc partial o factura in care sunt inscrise operatiuni supuse mai multor cote de TVA si/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligati sa aloce sumele platite cu prioritate pentru operatiunile supuse regimului normal de taxare, in ordinea descrescatoare a cotelor.

Alte obligatii importante

Persoanele impozabile si institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA au obligatia sa comunice contul de TVA furnizorilor/prestatorilor si beneficiarilor. in ceea ce priveste operatiunile cu numerar, actul normativ prevede ca persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA au obligatia sa depuna in numerar sau sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, diferenta intre TVA aferenta incasarilor in numerar si TVA aferenta platilor in numerar efectuate intr-o zi.

De asemenea, se instituie obligatia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA de a-si vira in contul de TVA in maximum 7 zile lucratoare de la incasare TVA aferenta facturilor emise inainte de 1 ianuarie 2018 sau, dupa caz, inainte de data la care aplica optional mecanismul.

Pentru corectarea erorilor aparute in aplicarea sistemului se stabileste o perioada de gratie de 7 zile lucratoare in cadrul careia se pot corecta aceste erori. Pentru nerespectarea prevederilor ordonantei se aplica sanctiuni specifice prevazute in cadrul actului normativ, dupa cum urmeaza:

- in cazul in care erorile nu au fost corectate in termenul de 7 zile lucratoare, se aplica o penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile;

- dupa termenul de 30 de zile, pentru fapte precum nevirarea in contul de TVA al furnizorului sau debitarea eronata a contului de TVA, se aplica o amenda de 50% din suma reprezentand TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentand TVA din contul curent al titularului in contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorata furnizorului din alt cont decat contul de TVA, se aplica o amenda de 10% din suma reprezentand TVA.

Incepand cu 1 ianuarie 2018 acest sistem devine obligatoriu.

Sursa www.contabilul. manager.ro

Ministerul Finanțelor Publice pune în dezbatere publică proiectul de Lege privind înființarea FSDI, elaborat împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, precum și cu consultarea reprezentanților din alte instituții publice, în cadrul unui grup de lucru și a unei comisii interministeriale aprobate în acest sens de Guvern.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții își propune ca obiectiv direct susținerea dezvoltării economice prin investiții în sectoare competitive, care antrenează un efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital și de surse din piața financiară.

FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, a unor proiecte de investiţii rentabile și sustenabile în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri sau societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.

FSDI va avea forma unei societăți de intermediere financiară pe acțiuni, cu acționar unic statul român pe întreaga durată de funcționare. Actul constitutiv, strategia și activitatea FSDI se vor supune regulilor cu privire la deficitul bugetar și datoria publică, pentru a-și menține clasificarea în afara sectorului public, pe toată durata existenței sale.

Capitalul social al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții va fi format din aport în natură, reprezentat de pachete de acțiuni deținute de stat la societățile din portofoliu, prevăzute în Anexa la proiectul de lege, precum și din aport în numerar în valoare de 1,85 miliarde lei. Pachetele de acțiuni se transferă în proprietatea FSDI. În cazul societăților în care la data preluării statul este acționar integral sau majoritar, FSDI nu va putea înstrăina, sub orice formă aceste acțiuni, dacă acest fapt va duce la pierderea poziției de acționar majoritar a FSDI la societățile în cauză.

Finanțarea FSDI se va face din venituri obținute din dividende încasate de la societățile aflate în portofoliu, din cele rezultate din operațiuni cu instrumente financiare proprii și din cele emise de alte entități, din venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni, dar și din alte surse prevăzute de lege.

Administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de Supraveghere și un Directorat. Primii membri ai consiliului de supraveghere vor fi numiți prin Hotărâre a Guvernului pe o perioadă de 18 luni, având ca mandat angajarea Directoratului și organizarea activității FSDI. Administrarea FSDI atât la nivel neexecutiv (Consiliul de Supraveghere) cât și executiv (Directoratul) se va realiza de o manieră independentă în conformitate cu politica sa investițională, în vederea obținerii de profit în condiții de piață, prin dobândirea în nume propriu de active și pasive și cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activități comerciale, în limitele strategiei investiționale aprobată de acționar. Membrii Consiliului de Supraveghere se numesc de Adunarea Generală a Acționarilor în baza unei proceduri proprii de selecție transparentă, care va fi aprobată de acționar.

Pentru asigurarea unei conduceri eficiente și a autonomiei decizionale a conducerii FSDI în Actul constitutiv sunt prevăzute principii de guvernanță în conformitate cu Principiile de la Santiago promovate de Forumul Internațional al Fondurilor Suverane de Investiții (International Forum of Sovereign Wealth Funds), care reprezintă cele mai bune practici în domeniu pentru fondurile de investiții, adaptate la caracteristicile FSDI, înființat în principal, ca un fond de dezvoltare.

Proiectul de lege a fost transmis pentru punct de vedere instituțiilor prevăzute în Expunerea de motive, inclusiv Institutului Național de Statistică, în vederea obținerii opiniei ex-ante a Eurostat privind clasificarea FSDI, înaintea supunerii actului normativ spre aprobare Guvernului României.

Sursa www.mfinante.gov.ro

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, față de deficitul de 1,74 miliarde lei, respectiv 0,23% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii și venit (+10,8%) și din venituri din capital (+15,2%).

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 6,5% față de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 62,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 4,6% față de primele șapte luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 5,8% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 6,5 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 146,4 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,4 % față de primele șapte luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1250 lei la 1450 lei din 1 februarie 2017 și majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 6,6%.

Dobânzile sunt mai mici cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Subvențiile sunt în creștere cu 22,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 10,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 8,4 miliarde lei, respectiv 1,0% din PIB.

Sursa www.mfinante.gov.ro

În 30 august 2017 s-a încheiat perioada de înscriere pentru obţinerea ”Ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”. Perioada de înscriere a debutat în 17 iulie 2017, o dată cu publicarea în Monitorul Oficial a HG nr. 500/2017. Prin acest ajutor de minimis se reglementează acordarea unui sprijin de 1 leu/kg lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Din datele operative provizorii trimise de către Direcţiile Agricole Judeţene, până la aceasta dată, s-au înscris în Program aproximativ 32.000 de beneficiari pentru o cantitate totală de lână de 22,2 mii tone.

În perioada următoare, reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene, împreună cu reprezentații Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" vor verifica existența exploatațiilor pentru crescătorii de ovine înscriși în Program. Ulterior, după controlul administrativ, se vor depune la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Schema de ajutor de minimis are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017). Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploataţie de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

În ședința Guvernului din 7 septembrie a fost adoptată o Hotărâre care stabilește modul de aplicare și de finanțare a Programului pentru şcoli al României, în perioada 2017-2023, în condițiile în care acest program a fost adoptat, printr-o Ordonanță, în ședința din 18 august.

Conform actului normativ, pentru anul şcolar 2017-2018, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 2,05 lei, dintre care: 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume; 0,88 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf; 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Aproximativ 2,074 milioane de preșcolari și elevi vor beneficia de acest program.

Finanțarea Programului va fi asigurată de la bugetul de stat, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din fonduri externe nerambursabile.

Pentru anul şcolar 2017-2018, de la bugetul de stat este prevăzută suma de 377,08 milioane lei, care se utilizează după cum urmează:

   a) 70,483 milioane lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 41,408 milioane lei pentru derularea măsurilor educative;

   b) 109,3 milioane lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 41,408 milioane lei pentru derularea măsurilor educative

   c) 114,4 milioane lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie.

Ajutorul european, prin Fondul European de Garantare Agricolă, pentru aceeași perioadă, este de 6,866 milioane euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente, respectiv de 10,865 milioane euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate.

Produsele care pot fi distribuite preşcolarilor şi elevilor sunt:

- Fructe şi legume: mere, pere, struguri de masă, prune, morcov, păstârnac, ţelină rădăcină, sfeclă roşie, ardei graşi, castraveţi proaspeţi.

- Lapte şi produse lactate: lapte de consum fără adaos de lapte praf (lapte tratat termic, pasteurizat sau UHT), produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf ( iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite).

- Produse de panificaţie: corn sau baton din făină integrală; covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi din făină integrală fără adaos de zahăr, îndulcitori şi alţi aditivi alimentari.

Pe parcursul săptămânii, unui preşcolar/elev i se vor acorda gratuit 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie. Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton. În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

Programul pentru şcoli al României cuprinde și o serie de măsuri educative care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelor şi produselor lactate pot fi realizate și anume: organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la ferme de producere a laptelui, la expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare; organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume şi lapte şi produse lactate, organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe şi legume şi de lapte şi produse lactate sau de activităţi educative practice.

Autorităţile competente naţionale pentru aplicarea Programului pentru şcoli sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este autoritatea naţională competentă pentru implementarea, controlul şi acordarea de ajutoare financiare din FEGA pentru furnizarea fructelor, legumelor, laptelui şi produselor lactate în unităţile de învăţământ. Plata ajutorului financiar din FEGA se va face de către APIA în termen de trei luni de la depunerea cererilor de plată, în ordinea stabilirii eligibilităţii acestora pentru fiecare solicitant de ajutor, până la plata integrală a ajutorului financiar din FEGA.

Sursa www.madr.ro

O serie de modificări care contribuie la îmbunătățirea relației contribuabililor cu organele fiscale, la creșterea gradului de conformare și la simplificarea procedurilor de administrare a creanțelor fiscale au fost luate de Guvern, printr-o Ordonanță de modificare și completare a Codului de procedură fiscală aprobată săptămâna trecută.

         Astfel, prin actul normativ se introduce reglementarea expresă a faptului că un control fiscal efectuat de structurile ANAF sau structurile autorităților administrației publice locale poate consta și în acțiuni de prevenire și conformare. Este un element de noutate corelat cu principiile proiectului Legii prevenției, aflat în dezbatere parlamentară, care pune accentul asupra remedierii și educării înainte de aplicarea unor măsuri punitive.

De asemenea, noile reglementări creează posibilitatea garantării obligațiilor fiscale cu scrisoare de garanție emisă de instituțiile financiare nebancare, având în vedere că și aceste instituții au posibilitatea legală de emitere de astfel de garanții și, prin urmare, nu se justifică un tratament discriminatoriu cu celelalte instituții de credit.

         În scopul creșterii gradului de conformare a contribuabililor, au fost luate mai multe măsuri pentru flexibilizarea regulilor aplicabile în domeniul eșalonării la plată, între care:

o   amânarea la plată a tuturor penalităților de întârziere datorate de debitor în vederea anulării acestora dacă eșalonarea se finalizează cu succes. Astfel, în situația în care un contribuabil înregistrează obligații restante care reprezintă doar penalități de întârziere și dobanzi, acesta poate obține practic anularea penalităților de întârziere dacă achită eșalonat dobanzile.

o   amânarea la plată, în vederea anulării, și a unui procent de 50% din dobânzile datorate de contribuabilii cu risc fiscal mic pe langă penalitățile de întârziere, în scopul creării unei pârghii prin care debitorii cu risc fiscal mic să achite într-un termen cât mai scurt obligațiile fiscale datorate;

o   crearea posibilității debitorului de a solicita organului fiscal executarea parțială a scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție în vederea stingerii ratelor de eșalonare.

Pentru debirocratizarea și simplificarea procedurilor de administrare a creanțelor fiscale, s-a stabilit exonerarea contribuabilului/plătitorului de la obligaţia de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situaţia în care domiciliul sau sediul social coincide cu domiciliul fiscal, având în vedere că administrația fiscală deține aceste date urmare fluxurilor zilnice ale schimbului de informații realizate electronic cu ONRC. De asemenea, contribuabilul/plătitorul nu va mai avea obligaţia depunerii la organul fiscal central de copii ale documentelor doveditoare ale informaţiilor înscrise în declaraţia privind sediile secundare, în situaţia în care organul fiscal deţine deja documente doveditoare ale informaţiilor înscrise în declaraţie.

O altă măsură care contribuie la simplificarea și informatizarea relației contribuabilului cu administrația fiscală vizează extinderea serviciului de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă (SPV), dezvoltat la nivelul MFP/ANAF. Aceste serviciu online va fi extins și pentru alte instituții/autorități publice, în scopul comunicării actelor emise către contribuabili de diverse instituții publice cât și pentru depunerea de cereri, înscrisuri sau orice alte documente de către contribuabili la aceste instituții publice.

De asemenea, au fost făcute unele modificări menite să contribuie la o mai bună înțelegere și corelare a textului legislativ.

Contact:

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.